Maia Sandu: PDM continuă să se finanțeze în mod ilegal. CEC: Nu avem competența de a ancheta

Mariana Colun
09/08/2018
Alina Russu. Foto: CIJM

Nu putem ancheta ​– așa a răspuns Comisia Electorală Centrală (CEC) la o sesizare a Partidului Acțiune și Solidaritate care a cerut să fie examinată legalitatea unor donații financiare făcute pentru Partidul Democrat. Sesizarea avea la bază o înregstrare audio în care președintele raionului Criuleni și membrul PD, Veaceslav Burlac, le-ar fi cerut colegilor săi să semneze în dreptul unor donații la partid pe care nu le-ar fi făcut în realitate. Înregistrarea audio ar fi fost făcută la data de 21 februarie 2018 la sedința cu președinții organizațiilor primare PD și primarii din raionul Criuleni.​ Într-un răspuns oferit PAS, conducerea CEC menționează că nu are competența de a ancheta, iar pentru atragerea la răspundere nu există temei juridic.

Pentru a elucida cele menționate în sesizare, la mijlocul lunii aprilie Comisia Electorală Centrală a solicitat PDM prezentarea explicațiilor de rigoare și documentelor contabile. Potrivit răspunsului PDM, raportul financiar pentru anul 2017 ar fi fost depus la Comisie în strictă corespundere cu prevederile legale. „În opinia PDM, toate donațiile și cotizațiile se încasează în corespundere cu prevederile statutare. În privința înregistrării audio difuzată la postul de televiziune Jurnal TV, la care se face referință în sesizare, PDM susține că este imposibil de a concluziona doar în baza unei înregistrări audio. Or, în cadrul verificărilor interne, s-a stabilit că în adresa organelor de control ale PDM nu a parvenit nicio plângere sau obiecție în privința unor presupuse donații sau cotizații fictive”, se mai arată în răspunsul CEC.

Potrivit Alinei Russu, partidul condus de Vlad Plahotniuc ar fi interpelat Inspectoratul de poliție al raionului Criuleni, care ar fi negat că pe parcursul anului 2017 ar fi înregistrat anumite plângeri privind colectarea plăților fictive de către PDM. „Documentele supuse analizei denotă faptul respectării prevederilor legale ce vizează modalitatea de încasare, evidență și reflectare a donațiilor primite de la persoanele fizice”, a mai subliniat conducerea CEC.

„Suplimentar, vă informăm că nu putem da o calificare a înregistrării audio la care faceți referință în sesizare, or, neavând competența de a ancheta, în activitatea sa, Comisia adoptă decizii cu votul majorității membrilor doar în baza probelor prezentate ce corespund cerințelor de admisibilitate, pertinență și veridicitate”, a conchis Alina Russu.

„După o „investigație“ care a durat tocmai patru luni, Alina Russu ne informează că Partidul Democrat (!) a analizat sesizarea noastră și nu a constatat încălcări… Am o nedumerire, totuși: CEC e filială a PDM sau PDM e angajat să facă investigații pentru CEC?”, astfel a comentat Maia Sandu pe pagina sa de pe Facebook răspunsul primit de la Comisia Electorală Centrală.

Într-o investigație din decembrie 2017 despre finanțarea formațiunilor politice, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că CEC ține în secret datele despre finanțatorii partidelor. 

„În anul 2016 Comisia Electorală Centrală  a decis ca datele despre locul de muncă, data nașterii și alte informații despre dnatorii partidelor să nu mai fie accesibile pentru publicul larg. Motivul invocat de CEC ținea de protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, pe site-ul comisiei, mai multe dintre informații sunt blurate: IDNP-ul, adresa, data nașterii, locul de muncă și este dificil să îți dai seama cine sunt adevărații sponsori ai formațiunilor politice. Cu toate acestea, în cazul a două partide, PLDM și PAS, informația despre locul de muncă al donatorilor nu era blurată anterior (printscreen făcut de pe site-ul CEC în iulie 2017, n.r.). La întrebarea de ce nu toți donatorii sunt puși în situații egale, Alina Russu, președinta CEC, a replicat că nu ar fi știut despre faptul că anumite date din rapoartele unor partide nu sunt blurate. Ulterior, informația despre locurile de muncă ale persoanelor care au contribuit la formarea bugetelor PLDM și PAS a fost blurată pe site-ul CEC.

La prezidențialele de anul trecut, CIJM a cerut acces la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentanții serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor. CIJM a inițiat un proces de judecată pe care l-a câștigat în instanța de fond. Instanţa a constatat că îngrădirea accesului la informaţia de interes public solicitată - listele de subscripţie şi rapoartele financiare ale concurenţilor electorali - a fost nejustificată. Totuși, CEC ezită în continuare să ofere acces la aceste date. „Dacă este interesul societăţii vizavi de acest aspect, cred că este o etapă nouă şi trebuie să discutăm, inclusiv prin prisma experienţei altor state. Să venim cu o abordare vizavi de necesitatea schimbării legislaţiei, aşa încât aceste date să fie considerate date publice şi să nu fie protejate prin prisma Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, a propus ulterior preşedinta CEC, Alina Russu, în cadrul unui Club al Jurnaliștilor de Investigație”, se mai arată în anchetă.

În ancheta „Milioanele democraților” reporterii dezvăluiau că o parte din finanțatorii Partidului Democrat (PD) au donat formațiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câștigat, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. Printre donatorii generoși se numără președinți de raioane, primari cu probleme de integritate, deputați sau oameni de afaceri abonați la banii statului. În 2016, PD a fost susținut cu peste 42 de milioane de lei de către simpatizanții săi, bani adunați în 42 de zile din an, ceea ce înseamnă că partidul s-a îmbogățit cu câte un milion în fiecare zi.

Elena Prohnițchi, de la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, a precizat în context, că, deși donațiile în numerar mai mari de un salariu mediu lunar pe economie sunt în prezent legale, „ridică mari semne de întrebare cu privire la sursa acestor donații faptul că multe dintre acestea au fost făcute de zeci de persoane în numerar, în aceeași zi și cu o valoarea aproape identică”. „Donațiile reprezintă o sursă importantă de finanțare a partidelor politice, care poate fi folosită și cu rea credință de partidele mai puțin scrupuloase. De aceea, plafonarea donațiilor este aplicată ca una din metodele pentru combaterea finanțării partidelor din surse obscure și prevenirea influenței  exagerate a unei persoane (fizice sau juridice) asupra partidului. Plafonul actual impus de legea privind partidele politice pentru donațiile făcute de către persoanele fizice și juridice într-un an bugetar este exagerat de înalt, contrar recomandărilor GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției, n.r.) și ale Comisiei de la Veneția. În situația respectivă, limitarea impusă de regulamentul CEC privind finanțarea activității partidelor politice, de a interzice donațiile în numerar mai mari de un salariu mediu lunar pe economie stabilit pentru anul respectiv, venea să compenseze aceasta prevedere controversată. Decizia CSJ „a legalizat” toate donațiile mai mari decât salariul mediu lunar pe economie făcute în anul 2016, inclusiv către Partidul Democrat”, explică experta.

Mariana Colun
09/08/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii