Lupta pentru funcţia de avocat al poporului. Cine sunt candidaţii care se vor prezenta peste două zile la proba interviului

Julieta Saviţchi
20/09/2021

Parlamentul a anunţat, luni, data când se va desfăşura proba interviului pentru cei nouă candidaţi înscrişi în cursa pentru funcţia de avocat al poporului. Prima probă din concurs va avea loc miercuri, 22 septembrie, conform unui grafic, cu începere de la ora 9:00, în sediul Parlamentului.

Printre cei 9 candidaţi care au fost admişi la proba interviului se regăsesc mai mulţi avocaţi, un avocat parlamentar, un fost judecător al Curţii Constituţionale, reprezentanţi ai societăţii civile.

Maia Bănărescu

Maia Bănărescu este, din aprilie 2019, avocat al poporului pentru drepturile copilului, iar din februarie 2021, după decesul fostului avocat al poporului,  Mihai Cotorobai, a preluat şi atribuţiile funcţiei de ombdusman. Până a fi numită avocat pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu s-a aflat timp de cinci ani la şefia Direcţiei drepturile omului şi cooperare externă a Curţii Supreme de Justiţie.

Pe parcursul carierei sale Maia Bănărescu a fost şefă al Serviciului cărţi rare de la Biblioteca din Cimişlia, educatoare la grădiniţă, a condus Direcţia administrare publică de la Pretura Ciocana a Capitalei, iar timp de şapte ani a fost adjunct al avocatului parlamentar. Timp de doi ani a lucrat în calitate de consultatant juridic la Transparency International – Moldova, iar din 2008 până în 2011 a fost şefa secretariatului Curţii Constituţionale.

Andrei Brighidin

Andrei Brighidin este director pentru dezvoltare, monitorizare şi evaluare la Fundaţia Est-Europeană, responsabil de elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare, monitorizare şi evaluare ale fundaţiei, cu accent sporit asupra diversităţii, durabilităţii şi eficacităţii, integrării egalităţii de gen şi a drepturilor omului în intervenţiile de dezvoltare. Până a se alătura la echipa fundaţiei Est-Europene, Andrei a activat la PNUD Moldova coordonând portofoliul “drepturile omului şi justiţie”.

Andrei Brighidin este unul dintre activiştii principali ai Coaliţiei libere pentru alegeri libere şi corecte din 2005 şi 2007 şi a coordonat prima numărătoare paralelă a voturilor, contribuind la prevenirea fraudelor electorale. În 2013 el a fost numit de Parlamentul Republicii Moldova în calitate de membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, funcție pe care o exercită voluntar. Candidatul este magistru în domeniul dezvoltării şi drepturilor omului, licenţă obținută la  Universitatea Warwick din Marea Britanie.

Teodor Cârnaţ

Teodor Cârnaţ este profesor universitar, doctor habilitat în drept, fost membru al Consiliului Superior al Magistratuturii, desemnat din rândul profesorilor de drept. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier municipal în Chişinău. Deşi a fost ales pe listele PL în 2011, a părăsit fracţiunea în februarie 2012. Cârnaţ a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului şi este căsătorit cu fiica lui Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki. Este tată a nouă copii. Teodor Cârnaţ este cel mai bogat dintre candidaţii înscrişi în cursa pentru funcţia de avocat al poporului, acesta fiind milionar şi proprietarul unui imobil de lux de peste 230 de metri pătraţi, fiind vecin cu fostil preşedinte al Curţii Constituţionale , Mihai Poalelungi, şi cu ex-dfirectorul SIS, Artur Reşetnicov. Teodor Cârnaţ a candidat lsa mai multe funcţii publice, fără succes, printre care la funcţia de primar al municipiului Chişinău şi judecător în Curtea Constituţională.

Violeta Gaşiţoi, absolventă a Universității de Stat Alecu Russo din Bălți, facultatea de drept, a făcut studii de masterat ULIM.

Violeta Gaşiţoi

Din 2003, a activat în calitate de jurist la biroul de avocați, apărător al drepturilor omului. Recent, a făcut studii și în SUA Sacramento în domeniul justiției mai exact, Administration of Justice, ARC Sacramento. Actualmente este avocată şi, fiind stabilită cu traiul în SUA, oferă consultanţă diasporei moldoveneşti. Pe parcursul carierei sale de avocată în Republica Moldova, Violeta Gaşiţoi s-a remarcat prin implicarea în diferite proiecte ce ţin de combaterea violenţei domestice, apărarea drepturilor femeilor şi copiilor. A acordat asistenţă juridică şi a reprezentat în instanţă, inclusiv şi la CEDO, victimele violenţei domestice. A militat pentru o justiţie corectă şi respectarea deontologiei în avocatură.

Natalia Moloşag este avocată din anul 2006. În 2009, apărătoarea a ajuns în atenţia opiniei publice după ce a reprezentat interesele mai multor tineri maltrataţi de poliţie în urma protestelor din aprilie. În perioada anilor 2010 și 2012, ea fost prodecan al Baroului Chișinău, iar în anul anul 2011 a ajuns membră a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat.

Natalia Moloşag

Natalia Moloșag este autor a mai multor ghiduri și îndrumare pentru avocați, a instruit avocații privind standardele profesionale de calitate în cauzele penale. Ea a organizat primul Forum al Femeilor Avocate din Moldova și este una din fondatorii Asociației Femeile Avocate din Moldova. În anul 2010, Nataliei Molosag i-a fost acordat premiul ONU în domeniul apărării drepturilor omului. În 2015, Adunarea Generală a Avocaţilor din municipiul Chişinău a revocat-o pe Natalia Moloşag din funcţia de decan al Baroului Chişinău din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Apărătoarea a fost învinuită de mai mulți colegi că ar fi admis fraude în exercitarea atribuţiilor. Natalia Moloşag a respins acuzaţiile. Pe parcursul carierei, Natalia Moloşag, a participat la diferite proiecte ce ţin de apărarea depturilor omului, printre care apărarea drepturilor şi combaterea discriminării faţă de persoanele infectate cu HIV şi eradicarea fenomenului torturii.

Dumitru Pulbere şi-a început cariera în Procuratură, unde a actiovat pe parcursul mai multor ani. În 1998, a ajuns deputat în Parlament, candidând pe lista Mișcării Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă, succesoarea Partidul Democrat din Moldova. În Parlament, Pulbere a fost membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. După trei ani în Legislativ, Pulbere a fost promovat în funcția de judecător al Curții Constituționale (CC), funcție pe care o deține până în 2013. În 2007 a devenit președinte al CC, funcție din care a fost demis prin vot de neîncredere în 2011, pentru că a făcut declarații politice. A fost acuzat de mass-media că a apărat interesele Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare, şi că a primit de la Vladimir Voronin cadou un ceas scump.

Dumitru Pulbere

În 2017, după o absenţă de aproape cinci ani în viaţa publică, Dumitru Pulbere a fost numit de către fostul preşedinte Igor Dodon în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru constituționalitatea şi drepturile omului în cadrul Consiliul Societății Civile pe lângă Preşedintele Republicii Moldova În 2018, Igor Dodon l-a desemnat membru al Consiliul Superior al Procurorilor, La 15 august 2019, Dumitru Pulbere a fost propus de socialiști la funcția de judecător al Curții Constituționale, însă a doua zi Comisia juridică, numiri și imunități a constatat că Pulbere nu poate să mai obțină, potrivit legii, încă un mandat de judecător la Curtea Constituțională și a decis înlocuirea candidaturii lui cu cea a deputatului socialist Vladimir Țurcan. La începutul lunii curente, preşedinta Maia Sandu l-a revocat pe Dumitru Pulbere din funcţia de membru al CSP, pe motiv că a depăşit plafonul de vârstă de 65 de ani. Dumitru Pulbere a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că deţine o casă de milioane în Chişinău, pe care a construit-i, fiind funcţionar public. Autoritatea Naţională de Integritate a pornit o anchetă pe numele lui Pulbere pentru că nu şi-a declarat averea.

Nicolae Rădiţă a fost consilierul ex-premierului Ion Chicu în domeniul drepturilor omului și relațiilor interetnice. În octombrie 2019, Nicolae Rădița a fost numit șef al Biroului Relații Interetnice, iar anterior a lucrat la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. A plecat de la conducerea Biroului pe 26 februarie, iar funcția a fost ocupată de Elena Beleacova, care a candidat la alegerile parlamentare din 2014 pe lista Partidului Democrat. Nicolae Rădiţă este de etnie romă, a fost şcolit în Europa şi este preşedintele Centrului Naţional al Romilor. Pe parcursul carierii sale, Rădişă a militat pentru eliminarea discriminării şi apărarea drepturilor reprezentanţilor etniei rome din Republica Moldova.

Nicolae Rădiţă
Ivan Ungurean

Ivan Roşca este avocat şi deţine licenţa începând cu anul 2009. Apărătorul nu a fost subiectul articolelor jurnalistice, nu s-a manifestat în viaţa publică şi nu a deţinut funcţii publice. Numele lui Ivan Roşca a figurat într-un act de constatare emis de Agenția Națională de Integritate pe numele Angelei Ursachi, primarul satului Mateuți, Rezina, pentru că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. În perioada anilor 2019–2020, Primăria Mateuți i-a plătit avocatului, Ivan Roșca, rudă a primarului, 32.000 de lei pentru servicii juridice.

Ivan Ungurean este absolvent al trei facultăţi, fost poliţist şi expert naţional în domeniul drepturilor omului. O perioadă a fost şeful Secției expertiză juridică din cadrul Direcției juridice a Cancelariei de Stat.

A fost angajat în calitate de consultant în Direcţia Generală legislaţie a Ministerului Justiţiei şi a activat în cadrul diferitor organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor omului. A focut parte din grupul de lucru pentru reforma Procuraturii Generale. jDeţine, din 2009, licenţa de avocat, iar unul din actualii săi clienţi este fostul deputat democrat, Constantin Ţuţu.

Julieta Saviţchi
20/09/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii