În ultimii cinci ani, la Consiliul Superior al Magistraturii au fost depuse peste 7.500 de sesizări cu privire la acțiunile judecătorilor, în baza cărora au fost aplicate 49 de sancțiuni. Pentru fiecare cauză sunt implicate nu mai puțin de cinci instituții și alocate între 30 și 38 de persoane, durata fiecărui caz fiind estimată la circa 400 de zile. Astfel, mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor din Moldova este extrem de complex, acesta trebuie simplificat și eficientizat pentru a responsabiliza judecătorii, fără a le afecta independența. Sunt concluziile documentului analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”, elaborat de judecătorul român Cristi Danileț.

Judecătorii nu ar trebui sancționați disciplinar nici pentru performanțe profesionale slabe, nici pentru încălcări de natură etică. Abaterile disciplinare trebuie să fie strict legate de activitatea desfășurată ca judecător. În paralel cu consolidarea mecanismului disciplinar, trebuie făcute eforturi pentru optimizarea activității judecătorilor – asigurarea unui număr adecvat de dosare și a unui număr de judecători și aparat tehnic suficient. Totodată, judecătorii trebuie apărați de presiunile din interiorul sistemului (în special din partea conducătorilor instanțelor), dar și din afară (procurori și politicieni). Există declarații îngrijorătoare despre faptul că judecătorii care au adoptat soluții contrar așteptărilor sau au încercat să-și expună opoziția față de asemenea influențe, s-au ales imediat cu diferite proceduri disciplinare sau de altă natură, calificative slabe sau au fost nevoiți să plece din sistem, se arată în documentul analitic.

Potrivit autorului, mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor implică prea multe instituții: Inspecția judiciară, Completul de admisibilitate, Colegiul disciplinar, CSM, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție, ceea ce face mai anevoioasă procedura disciplinară. Pentru a eficientiza procesul, autorul recomandă reducerea timpului acordat acestuia și a resurselor umane implicate.

Inspecția judiciară și Colegiul disciplinar ar trebui să devină în practică instituții autonome de CSM. Criteriile de selecția a judecătorilor-inspectori trebuie modificate, numărul lor trebuie majorat, iar Inspecția judiciară să beneficieze de un aparat propriu. Atribuțiile în materie disciplinară ale Colegiului disciplinar și CSM se suprapun, astfel că se recomandă delegarea completă a acestora de către CSM Colegiului disciplinar.