Eduard Răducan, directorul Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal, recunoaşte că, în ultima perioadă, funcţionarii publici tot mai des invocă prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal în examinarea cererilor de acces la informaţie, existând şi situaţii în care se interpretează eronat prevederile acesteia. Declaraţiile au fost făcute pentru rubrica MediaRing de pe portalul media-azi.md.

Funcţionarul crede că aceste abuzuri au loc din cauza necunoaşterii suficiente a prevederilor legale atât de către funcţionarii publici, cât şi de către solicitanţii de informaţii. Potrivit lui Răducan, astăzi s-a ajuns la o situaţie în care se încearcă să se ironizeze pe faptul respectării dreptului la viața privată din motivul unor inconveniențe/interpretări care se atestă la moment în societate. Funcţionarul speră că această problem va fi rezolvată în aşa fel încât soluția să permită protejarea intereselor întregii societăți  și nu a unor sau altor categorii de subiecți. Referindu-se la accesul la informaţie al jurnaliştilor, Răducan a explicat că deşi Legea privind protecţia datelor cu caracter personal interzice divulgarea acestor date, art. 10 al legii conţine prevederi care permit acces jurnaliştilor la informaţii cu caracter personal.

„Nu putem nega că activitatea jurnaliștilor ce investighează anumite cazuri este absolut necesară și imperioasă în contextul asigurării raporturilor de transparență și încredere dintre puterea publică și societatea civilă. În acest context, CNPDCP nu urmărește crearea unor impedimente în desfășurarea activității jurnalistice, sau a altor activități, conștientizând că activitatea mass-mediei constituie un imperativ într-un stat democratic. Art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal oferă posibilitatea colectării oricăror date cu caracter personal care vizează persoane publice, cu condiția că vizează: o persoană public, o faptă publică sau un interes public sporit. Așa cum tratează CEDO, în practica adoptării hotărârilor, în condițiile celor trei reguli punctate mai sus poate fi admisă o ingerință mai mare în viața privată a persoanelor publice care, de regulă, ele însele provoacă acest interes public sporit asupra personalității sale, decât în celelalte cazuri, ce constituie majoritatea absolută", a explicat directorul Centrului.

Întrebat în context despre faptul dacă salariul directorului Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, reprezintă date cu caracter personal, Răducan a explicat că aceste informaţii sunt cu character personal, dar în cazul unei personae publice urmează a fi dezvăluite.

“Remarcăm faptul că salariile funcționarilor publici, precum și ale persoanelor cu funcții de demnitate publică sunt stabilite expres prin lege, iar, ulterior, funcționarii publici sunt obligați să-și declare veniturile obținute pentru anul fiscal precedent, care se publică pe portalul unic al declarațiilor, aceste categorii de date cu caracter personal fiind accesibile publicului larg”, a precizat sursa.