Diplomația SUA demască marile teme de propagandă ale Kremlinului: cum funcționează mașinăria de fake news a Rusiei și care sunt canalele principale

Mădălin Necșuțu
24/01/2022

Rusia stă la baza fabricării unor narațiuni false pe care le inoculează consecvent, de mai mulți ani, în mediul informaționale la nivel mondial, scrie ambasada SUA la Chișinău într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Aceste narațiuni acționează ca un șablon, care permite Kremlinului să ajusteze aceste narațiuni, cu o consecvență și o nerespectare completă a adevărului, deoarece modelează mediul informațional pentru a-și susține obiectivele politice”, scrie diplomația americană. Diplomația americană mai precizează că entități militare și serviciile de informații ruse se angajează în această activitate în ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei.

„Acestea conduc operațiuni maligne pe rețelele de socializare, utilizarea mijloacelor media de proxy online deschise și ascunse, inocularea de dezinformare în programele de televiziune și radio și găzduirea de conferințe pentru a influența participanții să creadă în mod fals că Ucraina, nu Rusia, este de vină pentru tensiunile crescute din regiune și pentru a folosi operațiunile cibernetice pentru a lovi în instituțiile media și a efectua operațiuni de hacking și apoi eliberare în spațiu public a unor informații sensibile”, mai anunță Departamentul de stat.

Diplomația americană a identificat în acest context cinci teme majore recurente de dezinformare pe care Kremlinul le reajustează în prezent în încercarea de a umple mediul informațional cu narațiuni false despre acțiunile sale în Ucraina:

Tema #1: „Rusia este o victimă nevinovată”

Oficialii guvernului rus descriu în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca pe un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici.

Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să răspundă: „rusofobia”. După invadarea Ucrainei în 2014, guvernul rus și instituțiile de dezinformare controlate de stat au început să acuze pe oricine care punea sub semnul întrebării acțiunile Rusiei de a fi rusofobi xenofobi.

De exemplu, Rusia susține că reacția negativă a comunității internaționale la invadarea unei țări independente a fost pur și simplu pentru că oamenii se temeau și urau Rusia.

Astfel, rusofobia nu a fost o problemă de îngrijorare majoră pentru Ministerul rus de Externe sau pentru instituțiile de dezinformare finanțate de stat până când armata rusă a invadat Ucraina în 2014. Afirmațiile de „rusofobie” persistă într-o gamă largă de subiecte și sunt folosite ori de câte ori guvernul rus vrea să joace rolul victimei, atunci când acesta este de fapt agresorul.

Tema #2: Revizionismul istoric

Când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali rusi și vocile lor delegate pe acest subiect neagă evenimentele istorice sau distorsionează narațiunile istorice pentru a încerca să arunce Rusia într-o lumină mai favorabilă și să-și servească agenda internă și geopolitică.

De exemplu, pactul de neagresiune din 1939 dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, cunoscut și sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop, care a contribuit la precipitarea celui de-al Doilea Război Mondial, este incomod din punct de vedere politic pentru regimul Putin.

În 2020, în încercarea de a minimiza și raționaliza decizia lui Stalin de a se alinia cu Hitler, Putin a publicat o versiune deformată a începutului celui de-al Doilea Război Mondial, minimizând rolul sovietic și transferând vina pentru război asupra altor țări. Rusia face adesea acest lucru cu un pas mai departe, etichetându-i pe cei care nu sunt de acord cu versiunea sa distorsionată a istoriei drept naziști sau simpatizanți naziști.

De asemenea, Kremlinul aplică această formulă istoriei statului Ucrainei, comportamentului NATO în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, sistemului său închisori GULAG, foametei din Ucraina cunoscută sub numele de Holodomor și multe alte evenimente în care acțiunile istorice ale Kremlinului nu servesc actualului său. scopuri politice.

Tema #3: „Prăbușirea civilizației occidentale este iminentă”

Rusia susține afirmația falsă că civilizația occidentală se prăbușește și s-a îndepărtat de „valorile tradiționale”, deoarece se preocupă pentru a asigura siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea feminină și multiculturalismul. Dispariția civilizației occidentale este unul dintre cele mai vechi subiecte de dezinformare ale Rusiei, cu afirmații despre „Occidentul decandent” documentate încă din secolul al XIX-lea.

Această narațiune de dezinformare bazată pe „valori” evocă concepte prost definite, inclusiv „tradiție”, „valori de familie” și „spiritualitate”.

Rusia susține că este bastionul așa-numitelor „valori tradiționale” și al rolurilor de gen și servește drept o contrapondere morală la „decadența” Statelor Unite și a țărilor occidentale.

De exemplu, președintele Putin a susținut că Occidentul a anulat practic conceptele de „mamă” și „tată” și, în schimb, le-a înlocuit cu „părinte 1 și 2”, în timp ce ministrul de externe Lavrov a scris că elevii occidentali „învață la școală că Isus Hristos a fost bisexual.”

Tema #4: „Mișcările populare sunt „revoluții de culoare” sponsorizate de SUA”

Kremlinul are dificultăți în a accepta că toți indivizii ar trebui să aibă dreptul la libertatea de exprimare și că guvernul ar trebui să fie responsabil în fața poporului său.

Rusia a acuzat Statele Unite fie că au instigat la revolte, fie că complotează și pune la cale „revoluții colorate” în Georgia, Kazahstan, Kîrghizstan, Moldova, Ucraina și în tot Orientul Mijlociu și Africa.

Dacă mișcarile populare din astfel de țări sunt pro-democrație și pro-reformă și nu este considerată a fi în interesele geopolitice ale Rusiei, atunci Kremlinul îi va ataca adesea legitimitatea și va pretinde că Statele Unite sunt în secret în spatele lor.

Aceste acuzații fără temei vizează adesea organizațiile societății civile locale și internaționale, precum și mass-media independente care demască abuzurile drepturilor omului și corupția. Kremlinul încearcă să nege faptul că oamenii din țările vecine ar putea avea putere, demnitate și aspirații independente de a se susține, la fel cum neagă aceste calități poporului Rusiei.

Tema #5: Realitatea este orice vrea Kremlinul să fie

Kremlinul încearcă frecvent să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional, atunci când adevărul nu este în interesul său. Deseori oficialii ruși prezintă argumente menite să încerce să îndepărteze vina de la rolul guvernului rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic unele pe altele.

Cu toate acestea, în timp, prezentarea mai multor narațiuni conflictuale poate deveni ea însăși o tehnică menită să genereze confuzie și să descurajeze răspunsul. Alte elemente din ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, cum ar fi abuzul de puncte de dezinformare finanțate de stat și rețelele sociale armate, ajută la impulsionarea mai multor narațiuni false.

A fost clar pentru lume, de exemplu, că Rusia a încercat să-l asasineze pe fostul ofițer rus de informații militare Serghei Skripal și pe fiica sa Iulia cu agentul nervos Novichok în Salisbury, Anglia, pe 4 martie 2018.

În cele patru săptămâni de la acel incident, Russia Today (RT) și Sputnik, finanțate și direcționate de stat din Rusia, au difuzat 138 de narațiuni separate și contradictorii prin intermediul a 735 de articole, potrivit Institutului de politici de la King's College din Londra.

Rusia a folosit aceeași tehnică de a inunda spațiul informațional cu multe afirmații false în urma altor evenimente, cum ar fi doborârea zborului 17 Malaysian Airlines și invazia Rusiei din 2008 și ocuparea în curs a Georgiei, pentru a distrage atenția conversațiilor de la rolul lor în evenimente. Din nou, scopul este de a deruta și distrage atenția celorlalți și de a manipula adevărul pentru a se potrivi intereselor Kremlinului.

 

 

 

 

Mădălin Necșuțu
24/01/2022




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii