Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului nu a reușit în cursul zilei de joi să aleagă câștigătorii competiției. Întrucât punctajul acordat candidaților este foarte apropiat, membrii Comisiei au decis să propună Guvernului o listă de patru candidați care au obținut cele mai multe puncte, iar Guvernul urmează să ia decizia finală în ședința de săptămâna viitoare. Cele mai multe puncte au fost acumulate de Liuba Șova, urmată de Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca. La concursul organizat de Guvern inițial s-au înscris 24 de candidați. De filtrul Comisiei au trecut 13 dintre ei, după care unul s-a retras. 

„Este un material enorm care a fost cules de comisie. Am completat fiecare câte cinci-șase formulare cu punctaje foarte detaliate, avem nouă ore de interviuri și cred că Guvernul are o masă enormă de informații pentru a lua o decizie finală în acest proces”, a declarat membrul Comisiei Octavian Cazac.

Aici poate fi urmărit punctajul oferit de fiecare membru al Comisiei fiecărui candidat din concurs.

Liuba Șova este, începând cu 1994, lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ, iar din 2010, lector superior în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept a Universității de Stat. Între 2005 și 2007 a fost consilier al președintelui Curții Constituționale.

Eduard Serbenco este doctor în drept și lector universitar, exercitând până în 2015 funcția de prodecan, Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. anterior a activat în calitate de avocat la Ministerul Justiţiei din Québec, Canada. Din toamna lui 2015 este viceministru al Justiției, iar ulterior secretar de stat în acest minister.

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar, avocat și exercită interimatul funcției de șef al Departamentului de Drept Penal al Facultății de Drept din cadrul USM. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului. „În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CtEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică. Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin”. La CtEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă. Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. Suplimentar, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul R. Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CtEDO. Ulterior, Grosu a susţinut la CtEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

Precizăm că Vladimir Grosu, deși a fost admis la etapa interviurilor la concursul organizat de Guvern, deja a fost desemnat unul dintre cei doi câștigători în competiția organizată de Parlament.

Nicolae Roșca este avocat, doctor în drept, profesor universitar, șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Din anul 1992 activează ca profesor la Facultatea de Drept a USM. Anterior a activat în calitate de membru al Consiliului de experţi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. La congresul din luna mai 2016 al Partidului Acțiune și Solidaritate, Nicolae Roșca a fost ales membru al Biroului Permanent al formațiunii.

Amintim că vacanța funcțiilor de judecători ai Curții Constituționale a survenit după demisia in corpore, la 26 iunie curent, a vechii componențe a Curții. S-a întâmplat în urma verdictului dur al Comisiei de la Veneția, care a calificat drept „fără precedent” deciziile Curții din 7-9 iunie. Comisia a constatat că Guvernul Sandu a fost învestit legal, iar termenul în care Parlamentul urma să își aleagă organele de conducere și să formeze Guvernul a expirat la 10 iunie, și nu la 7 iunie, așa cum constatase CC de la Chișinău. 

Comisia de la Veneția a concluzionat că hotârârile Curții Constituționale privind termenul limită de formare a guvernului, dar și cele de suspendare temporară a președintelui și numire a primului-ministru ca președinte interimar au fost anticonstituționale. Șeful Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a demisionat din funcția de judecător și președinte al Curții la 20 iunie, la cinci zile după ce Curtea și-a anulat deciziile din 7-9 iunie.