Cinci magistrați au fost promovați la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

Mariana Colun
22/09/2020

Cinci magistrați au trecut, marți, concursul și au fost promovați de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba de Anatolie Minciuna, Oxana Robu, Aliona Miron, Ghenadie Plămădeală și Nicolae Șova. Unii dintre magistrații promovați în sistem au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis hotărâri controversate în dosare scandaloase. 

Judecătorii au luptat pentru fotoliile de magistrat la CSJ și la concursul organizat în luna iulie, însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Doi dintre ei, Anatolie Minciuna și Oxana Robu, au participat și la concursul din iunie pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă au fost respinse de membrii CSM.

Anatolie Minciuna. Foto: captură Youtube.com

Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, dar nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi, a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

Investigaţiie au relevat că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin.

În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

Vila de la Trușeni a magistratului Anatolie Minciuna. Foto: crimemoldova.com

În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate.

Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău.

Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare

Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a fost judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84.500 de euro cu titlu de prejudicii.

Aliona Miron. Foto: magistrat.md

Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil.

Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați.

Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”.

„Cea de-a treia locuință este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în zona Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.

Oxana Rubu. Foto: magistrat.md

Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova.

Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

Nicolae Șova. Foto: magistrat.md

Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană.

Investiția se ridică la 525.000 de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Mariana Colun
22/09/2020

Comentarii