Efectele unui seism pe teritoriul României, inclusiv şi al Republicii Moldova, identic ca intensitate cu cel produs luni în estul Turciei, nu ar avea efecte la fel de dezastruoase, susţin cercetătorii de la a Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) din România. Savanţii românii îşi justifică ipoteza prin faptul că seismele din munţii Vrancea se produc la o adâncime cu mult mai mare (cca 100 km) decât cel produs în estul Turciei (cca 10 km).

„Este o deosebire destul de mare între ceea ce se întâmplă în Turcia în momentul de față și ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor în Vrancea. Gradul de avariere și pierderi de vieți omenești este semnificativ mai mare în Turcia, având în vedere că fenomenul care a apărut aici este de o mare amploare. În România, cea mai mare problemă este a cutremurelor din Vrancea. E o deosebire însă între ceea ce se întâmplă în Vrancea și ce se întâmplă în alte zone, cum ar fi Turcia, pentru că sunt cutremure de adâncime. Fiind cutremure de adâncime, ele au efecte mai mici, comparativ cu cutremurele de suprafață - cel puțin pentru zona unde produc, cele de suprafață produc pagube foarte mari, după cum s-a întâmplat acum în Turcia. Cutremurele de adâncime sunt mai puțin periculoase, însă au totuși efecte destul de mari la distanță mare, cum ar fi Bucureștiul, Iașiul”, a explicat Mircea Radulian, cercetător INFP, marți, într-o intervenție la Digi24.

Cercetătorul a catalogat activitatea seismică din România, în aces moment, ca fiind normală, o perioadă de „calm seismic”. „România se află de mai mult timp într-o perioadă de activitate moderată și slabă. Se știe că Vrancea are perioade mai calme, care pot să ajungă la câteva zeci de ani, dar sunt și perioadele active, în care apar cutremurele mari.” Un astfel de cutremur mare „se va produce su siguranță”, potrivit lui Radulian, însă nu poate fi prezis momentul.

Mult mai sumbre sunt însă pronosticurile specialiştilor din Chişinău care susţin că un seism de peste 6 grade pe scara Richter ar urma să producă distrugeri masive și pierderi omenești uriașe, deoarece majoritatea construcţiilor au peste 50 de ani, au trecut prin câteva seisme şi nu au fost reparate corespunzător.

Ultimul cel mai puternic cutremur cu epicentrul în munţii Vrancea, adâncimea de cca 100 de km, cu magnitudinea de 7,4 grade, s-a produs la 5 martie 1977. Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului.

La nivelul României au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.