Strategia de recuperare a mijloacelor financiare din frauda bancară, prezentată săptămâna trecută de Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, are un caracter politic, manipulatoriu, faptele sunt prezentate distorsionat, iar organele de drept ar încerca să acopere furtul miliardului din rezervele Băncii Naționale și din contul altor furturi multiple ce au avut loc între 2007 și 2014. Sunt concluziile unei analize efectuate de Centrul de Politici și Reforme. 

Autorii analizei consideră Strategia un document cu un caracter politic, care ar încerca să protejeze politicienii de la putere. Acesta ar prezenta faptele distorsionat. „Strategia nu se referă doar la recuperarea miliardului furat din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ci la recuperarea activelor deturnate din pe parcursul anilor 2007-2014. Suprapunerea acestor două procese creează confuzie și spațiu pentru speculație. Sumele furate nu trebuie scăzute, ci adunate. Metoda noastră de a aduna banii din rezervele BNM și activele celor trei bănci falimentate este una mai corectă: resursele alocate din rezervele BNM sunt echivalente sumei de 1,064 miliarde de dolari; în 2013, cele trei bănci însumau active de 20,4 miliarde de lei (aproximativ 1,7 miliarde de dolari)”, spun autorii analizei.

În viziunea acestora, obiectivul de a recupera 10,7 miliarde de lei e modest, în condițiile în care strategia acoperă toate deturnările de fonduri din 2007-2014, nu doar „furtul miliardului”. „Documentul nici nu prevede recuperarea deplină a deja vestitului miliard. Formula care a stat în baza setării acestui obiectiv (13 miliarde lei în Hârtii de Valoare de Stat minus veniturile din lichidarea celor trei bănci) este una speculativă. Procesul de lichidare provine din contul activelor celor trei bănci falimentate, pe când miliardul de Dolari SUA alocat din rezervele BNM rămâne nerecuperat pe deplin. Este dificil de estimat suma totală totale sustrasă între 2007 și 2014 din trei bănci, însă aceasta pare să fie mai mare de 10 miliarde de lei (obiectivul stabilit de Strategie)”, se mai arată în analiza celor de la Centrul de Politici și Reforme.

Autorii mai consideră că intenția de recuperare a activelor trebuie să fie însoțită de o investigație clară referitor la modul în care au fost posibile aceste crime: care instituții nu au acționat, când erau obligate să acționeze, dar și persoane concrete din cadrul acelor instituții.

Miercuri, 13 iunie, procurorul general Eduard Harunjen, șeful CNentrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, și adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Adriana Bețișor au prezentat Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca Socială (BS), Banca de Economii (BEM) și Unibank (UB). Potrivit documentului, marii beneficiari ai fraudei bancare se împart în două grupuri - primul e format din antreprenori și membri ai Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, în frunte cu Gacikevici, iar al doilea este reprezentat de Veaceslav Platon, Vlad Filat și Ilan Șor. Până la această oră, conform strategiei, ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au descoperit peste 90% din schema prin care a fost realizată frauda bancară care a prejudiciat statul cu 13,34 de miliarde de lei, majoritatea beneficiarilor finali fiind deja identificați. Șefii organelor de drept au precizat că în prezent au loc acțiuni inclusiv peste hotarele țării, pentru identificarea bunurilor celor care au beneficiat de pe urma prejudicierii băncilor.