În ședința din 8 iunie a Legislativului a fost ales Biroul permanent al Parlamentului. Acesta este format din șapte membri: Vlad Batrîncea (PSRM), Vasile Bolea (PSRM), Corneliu Furculiță (PSRM), Maria Ciobanu (DA), Liviu Vovc (Platforma DA), Sergiu Litvinenco (PAS), Igor Grosu (PAS).

Vlad Batrîncea s-a remarcat prin discurs instigator la ură împotriva străinilor, minorităților etnice și comunității LGBT. 

Batrîncea a intrat în politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni. Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri modeste, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei.

De exemplu, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obținute la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

Despre alte „pete” din biografia deputatului PSRM, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru 2017-2018, Batrîncea a încasat în ultimii doi ani 461.000 de lei din salariul de deputat și indemnizații. Parlamentarul a mai trecut pe hârtie cota de 1/3 dintr-un apartament de 94,8 metri pătrați pe care o deține. Valoarea imobilului nu este indicată.

Conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Vasile Bolea face parte din Comisia juridică, numiri și imunități și este secretar general al fracțiunii PSRM în Parlament.

Înainte de a se implica în politică, Bolea a fost rugbist de performanță. În 2013 a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Rugby, dar nu a fost admis în concurs pe motiv că nu a plătit cotizațiile de membru timp de câțiva ani. 

A absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo și-a luat diploma de master. Din 2017 are licență de avocat.

Centrul de Investigații Jurnalistice relata că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014, Bolea a donat formațiunii politice din care face parte 83.000 de lei, adică jumătate din veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Bolea a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei.

Bolea este unul dintre autorii proiectului de lege potrivit căruia deputații care au cel puțin zece ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără examen. Inițiativa a provocat revolte în rândul avocaților. Ulterior, proiectul a fost retras din Parlament.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Bolea indică venituri de 677.000 de lei și 6.000 de euro din salariul său și al soției sale, indemnizații și încasarea unei datorii.

La proprietăți, deputatul indică un teren intravilan și trei apartamente. Familia Bolea deține două autoturisme – un Kia Rio și un Chevrolet Aveo –, care ar valora, respectiv, 300.000 și 700.000 de lei. Anul trecut, Bolea a contractat un credit de 25.000 de euro, pe care trebuie să îl ramburseze până în 2023, la dobânda zero. 

Corneliu Furculiță este deputat socialist din 2014, vicepreședinte al Comisiei agricultură și industrie alimentară. Până a adera la Partidul Socialiștilor a activat în sectorul privat.

Din 2011 face parte din Comitetul Executiv Politic al PSRM. Este fondator al ONG-ului „Institutul de Modernizare a Moldovei” și membru al Consiliului Fundației „Soluția”.

Formațiunea din care face parte se pronunță împotriva integrării europene și împotriva Unirii Republicii Moldova cu România. Cu toate acestea, Corneliu Furculiță, la fel ca alți câțiva deputați socialiști, deține cetățenia română, potrivit unui răspuns dat în decembrie 2017 de Autoritatea Națională pentru cetățenie de la București portalului Moldova Curată.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Furculiță este fondator unic a două întreprinderi: Exclusiv Media SRL, care deține licențele de emisie a postului NTV Moldova și a ТНТ Exclusiv, și SRL Poliactiv, specializat în comerț și construcții.

Tot Exclusiv Media editează ziarul de limba rusă Argumentî i Faktî Moldova. Postul NTV a fost sancționat în repetate rânduri de Consiliul Coordonator al Audiovizualului pentru încălcarea legislației prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale și favorizarea unui singur concurent electoral (Partidul Socialiștilor).

În declarația depusă la CEC în campania electorală din 2019 sunt trecute două apartamente și două mașini. De asemenea, este indicat faptul că în 2018 a donat două terenuri pentru construcții, în valoare de 100, respectiv 67.000 de lei, însă numele beneficiarului este secretizat.

Maria Ciobanu a fost, din 2014, deputată în fracțiunea PLDM din Parlament. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, până în 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Maria Ciobanu a făcut carieră în învățământul public.

Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992-1994, 2007-2010) în funcția de director general al Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni.

Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în 2007, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce în februarie 2008 PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, Maria Ciobanu a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum vicepreședintă.

Pe parcursul activității parlamentare, Maria Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure la adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM.

În februarie 2018, ea anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Maria Ciobanu a raportat venituri de 436.000 de lei din salariul de deputat, pensie și indemnizație, precum și un cont bancar în care păstrează economii în mărime de 170.000 de lei. Ea mai deține un teren, o casă de locuit și un apartament.

Liviu Vovc este arhitect de profesie și fondator al Asociației Obștești „Decid”. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, este vicepreședinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și unul dintre inițiatorii protestelor din 2015.

Absolvent al Academiei Politice „Friedrich Ebert Stiftung”, al Școlii Tânărului Lider Politic ADEPT, în prezent este doctorand în Științe Politice și Sociale la Universitatea de Stat din Moldova.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, singurele venituri ale familiei Vovc au venit din salariul soției, bursa de doctorand și indemnizații și au constituit 101.000 de lei.

Candidatul a mai raportat două terenuri agricole și un apartament.

Sergiu Litvinenco este jurist de profesie. A absolvit Facultatea de Drept a USM în 2005, iar mai devreme – Colegiul Republican de Informatică.

Lucrează consultant juridic la organizația neguvernamentală Fortius, al cărei scop declarat este „mobilizarea cetățenilor pentru exercitarea dreptului lor de a participa la procesele decizionale și de a cere o mai bună guvernare”.

Litvinenco, așa cum arată declarația sa de avere și interese depusă la CEC, este și unul dintre fondatorii acestei organizații obștești. 

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, anterior a activat în calitate de consultant juridic în diferite proiecte cu finanțare internațională, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat.

Printre acestea sunt și Ministerul Educației în perioada în care acesta era condus de actuala lideră PAS, Maia Sandu (2014 - 2015). Sergiu Litvinenco este membru al Biroului Permanent al Partidului Acțiune și Solidaritate. 

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde 2017–2018, candidatul arată că în doi ani a avut un salariu total de 203.000 de lei de la AO „Fortius”, dar a avut venituri și din serviciile de consultanță pe care le-a prestat pentru Agenția de Guvernare Electronică și pentru Fundația Konrad Adenauer-Moldova. Soția sa a avut în doi ani un salariu de 537.000 de lei, fiind angajată la o întreprindere cu capital străin.

Familia deține două apartamente – unul în proprietate și altul în posesie. Unul are suprafața de 52,8 metri pătrați, iar altul - 80,6 metri pătrați. Ultimul este dobândit în 2009 și are valoarea, potrivit declarației, de 638.000 de lei.

Candidatul declară, de asemenea, o casă care i-a fost lăsată prin moștenire. Sergiu Litvinenco deține două autoturisme – un Mercedes de 12.000 de euro (proprietate) și o Toyota Auris de 7.000 de euro (posesie). La bancă păstrează în total 361.000 de lei pe conturi bancare.

Igor Grosu este secretarul general al Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în mai–decembrie 2003, Grosu a exercitat funcția de coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.

În decembrie 2003–iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei.

În 2004–2008, a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008, Igor Grosu a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD.

În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat. În perioada 2005–2012, a deținut funcția de membru al Consiliului de Administrație Amnesty International Moldova. Între 2012 și 2015 a fost viceministru al Educației.

Este secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate din 2016. În paralel, este angajat al Centrului de Analiză și Evaluare a Reformelor, organizație specializată în implementarea proiectelor în domeniul educației.

Conform declarației de venit și interese personale pentru 2017 și 2018, secretarul general al PAS a menționat un venit în valoare de 321.000 de lei de la Fundația Konrad Adenauer, Partidul Acțiune și Solidaritate și de la o asociație obștească, la care se adaugă salariul soției, în mărime de 145.000 de lei. În aceeași perioadă, Grosu a avut un venit de 950 de euro din vânzarea automobilului și alte 400 de euro din darea în chirie a apartamentului.

În plus, soția sa a înregistrat un venit în valoare de 238.000 de lei din partea ICS Constr-Prim-Locuința în urma executării unei decizii judecătorești. Candidatul blocului electoral ACUM a mai raportat patru terenuri agricole și două intravilane, un apartament, un spațiu comercial și două case de locuit, una de 121,7 metri pătrați, și a doua cu suprafața de 82,3 metri pătrați obținută prin donație, precum și alte trei construcții dobândite de asemenea prin donație. În 2017, Grosu și-a cumpărat cu 7.800 de euro un autoturism de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009.