Astăzi, a fost ultima zi în care formațiunile care își doresc să participe la alegerile parlamentare anticipate din R.Moldova, au avut ocazia să-și depună dosarele la Comisia Electorală Centrală. Până în prezent, 17 formațiuni și blocuri electorale au fost înregistrate în cursă. Alte șapte dosare se află în proces de examinare. Între timp, magistrații Curții de Apel au reluat, vineri, ședința unde sunt examinate contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali privind numărul mic al secțiilor de votare, ce urmează a fi deschise în străinătate, la scrutinul din 11 iulie. Iar Ministerul de Externe a publicat lista birourilor ce vor activa la anticipate, în diasporă, relatează RFI, într-o corespondență de la Chișinău. 

Cele mai multe secții de votare vor fi deschise în Italia, 31 la număr. În Federația Rusă vor fi 17, în România – 12 birouri electorale, de altfel ca și în Statele Unite ale Americii. Moldovenii din Franța, dar și din Marea Britanie și Irlanda, vor avea câte 10 secții de votare. În Germania vor activa nouă birouri electorale. Autoritățile anunță că a fost suplinit numărul secțiilor de votare în Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Cu toate acestea, mai mulți concurenți electorali susțin că numărul birourilor electorale este prea mic pentru moldovenii aflați în străinătate, ținând cont de numărul record al celor care au ieșit la vot, în diasporă, la prezidențiale. Atunci, peste 250.000 de moldoveni au votat. Mulți însă nu au reușit să o facă întrucât fie buletinele de vot au fost epuizate sau rândurile au fost prea mari.

Decizia CEC privind majorarea numărului biroului electorale în străinătate cu doar șapte unități, de la 139, la 146, i-a nemulțumit pe cei de la Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Da, Blocul Renato Usatîi, Partidul Unității Naționale, Alianța Românilor de Pretutindeni, care au mers în instanță. Concurenții electorali au și organizat proteste, cerând să fie deschise 190 secții de votare, așa cum a solicitat și Ministerul de Externe.

Să spunem că, propunerea de a deschide același număr de secții de votare ca și la prezidențiale, adică 139, a venit din partea lui Maxim Lebedinschi, membru CEC, desemnat de Partidul Socialiștilor.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat vineri că, ține de competența Comisiei Electorale Centrale să decidă câte birouri electorale, vor fi în străinătate la anticipate.”Numărul secțiilor de vot trebuie să fie suficient pentru a asigura participarea tuturor celor care doresc să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Noi trebuie să asigurăm dreptul la vot în mod egal, și celor din Occident, și celor din Rusia, și celor din regiunea transnistreană”.

După scrutinul prezidențial din toamnă, Dodon a declarat că diaspora este un electorat paralel, ”cu preferințe ce se află în disonanță cu cele ale populației majoritare de acasă”.

La alegerile prezidențiale din 2020, peste 85 la sută sau în jur de 15.000 de cetățeni moldoveni din stânga Nistrului, au participat la scrutin, dându-și votul pentru Igor Dodon. 

În diasporă, Maia Sandu, pe atunci lidera PAS, a fost votată masiv. Aproape 250.000 de moldoveni au ieșit la vot, ceea ce înseamnă peste 90 la sută dintre cei care și-au exercitat votul în străinătate.

La scrutinul din acest an, urmează să fie deschise, în premieră, secții de votare și la Bender, (Tighina), în regiunea transnistreană. Acest lucru a trezit îngrijorarea mai multor concurenți electorali, dar și experți moldoveni care vorbesc de o eventuală fraudare a rezultatelor alegerilor, un scenariu pus la cale de Federația Rusă.

Pe buletinul de vot, pe prima poziție găsim Partidul “Acasă Construim Europa”, urmat de Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic. Blocul electoral “Renato Usatîi”, pe locul 3, iar Partidul “Șor” pe poziția a 4-a. Partidul Acțiune și Solidaritate vine pe locul 5, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, pe 6. Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” - 7, Partidul Democrat din Moldova, pe locul 8 pe buletinul de vot. Platforma Demnitate și Adevăr ocupă poziția a 9-a, urmaă de Partidul Unității Naționale, Partidul “Democrația Acasă”, Partidul “NOI”, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Alianța pentru Unirea Românilor pe locul 14, după care Partidul Verde Ecologist, Partidul Legii și Dreptății, Partidul “Puterea Oamenilor”.