Cel puțin 11 persoane se fac responsabile de violarea drepturilor omului în Transnistria, regiune separatistă nerecunoscută, în cauzele adoptate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2020. Lista a fost publicată marți de Asociația Promo-LEX, una dintre puținele ong-uri care monitorizează drepturile omului în regiunea transnistreană. Toți cei vizați sunt demnitari sau colaboratori importanți ai administrației separatiste de la Tiraspol. În total, din 2004 până în prezent, 350 de oficiali de la Tiraspol, responsabili de violarea drepturilor omului, se regăsesc în lista publicată de Promo-LEX.    

Asociația Promo-Lex publică în fiecare an lista celor ce se fac responsabili de încălcarea flagrantă a drepturilor omului în regiunea transnistreană, dar până în prezent nici un oficial al regimului secesionist nu a figurat în dosare penale pornite de procuratura Moldovei pentru faptele comise de aceștia. „Menținerea impunității în regiunea transnisteană duce la aceea că cei care săvârșesc abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, pe lângă faptul că o fac conștient, ei știu că nu vor purta răspundere niciodată pentru faptele lor. A fost și este datoria autorităților de la Chișinău. Nu trebuie să așteptăm cu gura căscată să vină OSCE sau o ambasadă să ne dea soluții. Atâta timp cât la Chișinău nu avem dorință și nu avem această voință, nu se va întâmpla nimic”, a declarat pentru Anticoruptie.md președintele Prmo-Lex Ion Manole. 

În dosarul lui Ilie Cazac, care a fost privat de libertate și deținut în condiții inumane și degradante într-o închisoare transnistreană, responsabili de încălcarea drepturilor sunt procurorii anchetatorul serviciilor de securitate de la Tiraspol, Igor Davîdov, care în perioada 23.03.2010 – 18.10.2010, a solicitat de cinci ori aplicarea arestului față de reclamant, procurorul N. Mașianova, care a susținut învinuirea în instanțele nerecunoscute din Transnistria, procurorul militar I. Railean, care a condus și supravegheat urmărirea penală în perioada 2006-2012, și pretinsa judecătoare K. Malinkova, care a pronunțat la 09.02.2011 sentința de condamnare a reclamantului la 11 ani de închisoare. în cauza lui Ilie Cazac Rusia a fost găsită vinovată pentru privațiunea ilegală de libertate a reclamantului și detenția acestuia în condiții inumane și degradante.

Printre responsabili de încălcarea drepturilor reclamantului mai sunt vizați procurorul general din Transnistria, Anatoli Gurețki, așa-zisul ministru al securității de la Tiraspol, în perioada 1992-2011, Vladimir Antiufeev, și adjunctul acestuia, Ghenadi Rossihin, care a ocupat funcția între 2006-2015.

Într-un alt dosar, persoanele care se fac responsabile de instalarea, în perioada anilor 2004-2006, a posturilor staționare și mobile ale miliției și posturilor vamale, ceea ce a condus la blocarea totală a accesului proprietarilor la terenurile lor agricole situate după traseul Râbnița – Tiraspol, sunt fostul lider al administrației separatiste transnistrene Igor Smirnov, pretinsul ministru de interne, între 2002-2006, Aleksandr Koroliov, șeful departamentului vamal din Transnistria, în perioada 1992-2011, Vladimir Smirnov, precum și șeful administrației raionului și orașului Dubăsari, în perioada 1994-2007, Vladislav Finaghin.

Statul R.Moldova nu a fost condamnat în cele două dosare, pe motiv că ar fi respectat obligațiile pozitive în conformitate cu art. 1 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului. Autoritățile constituționale moldovenești, pe lângă susținerea acordată reclamanților, au pornit cauze penale privind faptele de violare gravă a drepturilor omului.

„Chiar dacă au pornit niște cauze penale, autoritățile modovenești nu au mișcat lucrurile din loc. Pentru fiecare persoană care se face vinovată de abuzuri concrete, procurorii moldveni sunt obligați să inițieze cauze penale, să ajungă cu probatoriul în instanță și să oblige autoritățile să-i rețină pe cei vina cărora a fost dovedită și să-i sancționeze conform legislației Republicii Moldova”, a declarat pentru Anticoruptie.md Ion Manole. El spune că acum există un dosar la Bălți în care este vizat un oficial transnistrean.