11 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009: Care este soarta dosarelor de rezonanță

Anticoruptie.md
07/04/2020

La 11 ani de la protestul anticomunist al tinerilor, din 7 aprilie 2009, niciun funcționar public nu a ajuns să facă pușcărie pentru abuzurile și violențele comise în perioada respectivă. În timp ce doar câțiva polițiști au primit pedepse simbolice cu suspendare pentru torturarea tinerilor în comisariate, zeci de dosare intentate pentru tratamente inumane și degradante mai rămân pe rol în instanțele de judecată, situația lor fiind incertă.

Peste 700 de tineri, conform estimărilor ulterioare ale societății civile, au fost duși în comisariatele de poliție. Doar 108 victime au depus plângeri la Procuratură, iar în 31 de cazuri, oamenii legii s-au autosesizat. Dintre cele 71 de cauze penale, pornite ulterior, la sesizarea unui grup de avocați și a victimelor, 42 vizau tortura, 19 – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, iar 10 cauze au fost pornite pentru alte categorii de infracţiuni.

În urma evenimentelor din aprilie 2019, cel puțin trei persoane au decedat în condiții misterioase, iar una s-a stins câteva zile mai târziu, urmare a traumelor. Doar un singur caz, cel al lui Valeriu Boboc, a fost cercetat și dovedit, la insistența avocaților și cu ajutorul expertizelor internaționale. Despre celelalte trei cazul, procurorii spun că ar fi vorba de sinucidere. În același timp, mai mulți angajați ai organelor de drept, reclamați pentru tortură, au fost achitați și avansați în carieră.

Iacob Gumenița la Curtea de Apel. Foto: CIJM

Dosarul Iacob Gumeniță. Dosarul Gumeniță a fost trimis în judecată în vara anului 2010. Omul legii a fost judecat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, când Valeriu Boboc a fost ucis. În presă au apărut anterior și imagini în care Gumeniță lovește tinerii protestatari cu picioarele.

În 2016, după 80 de ședințe de judecată, Gumeniță a fost achitat de către judecătorul Sergiu Lazăr. Procurorii au contestat decizia luată de Lazăr, însă magistratul a ținut dosarul în biroul său mai bine de jumătate de an, iar decizia nu a fost cel puţin publicată pe site-ul instituţiei. Dosarul se află în gestiunea Curții de Apel de trei ani și este la etapa de examinare a probelor.

Una dintre victimele lui Gumeniță, Damian Hâncu, stabilit cu traiul în Franța, spune că și-a pierdut încrederea în justiția moldovenească și nici nu mai vine la ședințele de judecată.

Iacob Gumeniță, ex-vicecomisar al mun. Chișinău, pare să fie singurul dintre foștii șefi de poliție a cărui viață „a încremenit” în aprilie 2009. El a fost demis din funcție în septembrie 2009 de către ministrul de Interne, Victor Catan. Potrivit avocatului fostului vicecomisar, Ion Vâzdoagă, Gumeniță nu a mai reușit de atunci să își găsească un loc de muncă din cauza dosarului penal în care este implicat. Astăzi, fostul polițist este șomer și se confruntă cu probleme de sănătate.

Dosarul Dumitru Rusu și Petru Corduneanu. Fosta deputată Valentina Cușnir a fost bătută în noaptea de 8 aprilie de către doi bărbaţi în spatele clădirii Guvernului, fiindu-i fracturată o mână. Valentina Cuşnir i-a denunțat pe agresori ca fiind coloneii de poliție Dumitru Rusu şi Petru Corduneanu, care deţineau funcţii de răspundere în direcţia Securitate publică a Ministerului de Interne. Procuratura a intentat un dosar penal, iar instanța i-a achitat pe cei doi colonei pe motiv că nu existau probe că ei au comis infracțiunea. Decizia a fost menținută de instanțele ierarhic superioare, iar Valentina Cușnir s-a plâns la Curtea Europeană. La începutul anului 2019, Curtea Supremă de Justiție i-a achitat definitiv pe cei doi colonei. 

În prezent, Petru Corduneanu face parte din echipa președintelui Igor Dodon. În septembrie 2017, Corduneanu a devenit deputat în Parlamentul R.Moldova, pe lista Partidului Socialiștilor. Vara trecută, Igor Dodon l-a numit pe Petru Corduneanu adjunct la Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Igor Pîntea. Foto: CIJM

Dosarul Octavian Sîrbu și Igor Pântea. Cei doi ofițeri de poliție au statut de învinuit într-un dosar penal petru că l-ar fi torturat pe activistul Anatol Mătăsaru. Acesta a fost bătut în dimineața de 8 aprilie în fața casei, apoi urcat cu forța într-un automobil și dus în Izolatorul de la Tighina, 6. Acolo, Mătăsaru spune că a fost maltratat de mai mulți polițiști.

Pe numele lui Mătăsaru a fost intentat un dosar penal, el fiind învinuit aproape de tot ce s-a întâmplat în ziua de 7 aprilie, inclusiv de arborarea drapelului României pe sediul Președinției și incendierea Parlamentului. Ulterior, activistul a fost recunoscut vinovat doar de participare la acțiunile de dezordine în masă, pentru care i s-a aplicat o amendă de 10 mii de lei.

Deși activistul a identificat mai mulți polițiști care l-au torturat, pe banca acuzaților au ajuns doar cinci dintre ei: Ghenadie Floreac, Alexandru Mocanu şi Viorel Chirtoacă, Igor Pântea și Octavian Sârbu. Primii trei, care l-au reținut pe Mătăsaru, au fost condamnați cu suspendare, pentru exces de putere.

Octavian Sîrbu şi Igor Pîntea au statut de învinuit pentru tortură. În prezent dosarul se află în gestiunea magistratei Renata Popescu de la Judecătoria Chișinău. Igor Pântea, care până în iulie 2019 a fost șef al Penitenciarului nr.13, după căderea regimului Plahotniuc și-a dat demisia și a plecat din țară. Ulterior, a fost dat în urmărire generală. Octavian Sîrbu activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații.

Anatol Mătăsaru a declarat anchetei că a fost torturat şi de Sergiu Cociorvă, care pe parcursul anilor a deţinut mai multe funcţii de răspundere în cadrul Ministerului de Interne, dar şi de Ruslan Saachian, care în aprilie 2009 era şef al Poliţiei criminale din Chişinău. Ambii însă au fost scoși din lista suspecților. Sergiu Cociorvă a fost scos din lista suspecţilor imediat ce a depus declaraţii, iar Saachian, printr-o ordonanţă care a fost ascunsă de procuror.

Saachian deține de mai mulți ani funcția de șef al Inspectoratului de Poliție din sectorul Ciocana al Capitalei. Sergiu Cociorvă a fost numit recent șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție.

Dosarul polițiștilor Vitalie Dolbeș și Mariana Țurcanu. La 15 iulie 2011 Judecătoria Centru i-a condamnat pe polițiștii torționari, Vitalie Dolbeș și Mariana Țurcanu, la șase ani de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de cinci ani.

Surorile Oxana și Ludmila Radu, originare din Cahul, au fost reținute în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ele au fost singurele dintre femeile reținute care au povestit jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă despre ororile la care au fost supuse în comisariatul de poliție. Tinerele au fost dezbrăcate în pielea goală și umilite în fața polițiștilor. Oamenii legii le-au forţat să facă genuflexiuni, provocându-le dureri şi suferinţe psihice puternice.

În octombrie 2018, CEDO a condamnat Republica Moldova în dosarul surorilor Radu. Curtea de la Strasbourg a constatat că investigația procurorilor nu a fost promptă, urmărirea penală începând cu o întârziere de nouă luni. În decizia CEDO se mai arată că pedeapsa cu suspendare, aplicată polițiștilor, este incompatibilă cu obligația de a preveni maltratarea.

Ion Perju

Dosarul Ion Perju. Fostul polițist Ion Perju este singurul care a fost condamnat cu termen real, la 10 ani de închisoare. Acesta a fost găsit vinovat de moartea lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în Piața Marii Adunări Naționale, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Inițial, autoritățile de la Chișinău au încercat să mușamalizeze dosarul. Medicii legiști au emis o concluzie falsă, precum că Boboc a decedat din cauza intoxicării cu un gaz necunoscut. Aceasta, în condițiile în care într-o înregistrare video se vede clar cum tânărul este lovit cu picioarele de mai mulți polițiști.

Polițistul Ion Perju a fost reținut peste un an de la decesul lui Boboc, după ce președintele interimar din perioada respectivă, Mihai Ghimpu, a dat publicității imaginile video de pe camerele instalate pe clădirea Guvernului. Ion Perju a fost plasat în arest la domiciliu, iar mai apoi sub control judiciar.

Pe parcursul procesului, Ion Perju a pledat nevinovat, spunând că a fost făcut țap ispășitor. El a promis că va spune adevărul despre cum a fost ucis Boboc, lăsând să se înţeleagă că de fapt vinovat ar fi fost şeful său de la poliţia criminală, Ruslan Saachian. Instanța de fond l-a achitat pe Perju, însă la 30 martie 2015, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 10 ani cu executare. În timp ce magistrații pronunțau sentința, Perju a dispărut din sala de ședințe și nu a fost localizat până în prezent.

Generalii Papuc și Botnari pe banca acuzaților. Captură

În aprilie 2017, dosarul privind moartea lui Valeriu Boboc a fost acceptat pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Dosarul generalilor Papuc și Botnari. În 2015, Gheorghe Papuc a fost condamnat de către Curtea de Apel Chișinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „7 aprilie”. Fostul oficial a fost lăsat să plece din sala de judecată.

Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Ambii au fost însă absolviți de pedeapsă în 2016, prin decizia Curții Supreme de Justiție. Ulterior, Papuc a fost ales în calitate de preşedinte al Consiliului Băncii Sociale, una dintre cele trei bănci devalizate, urmare a furtului unui milliard de dolari, cu complicitatea lui Ilan Șor. După lichidarea băncii, Papuc devine partener de afaceri cu fosta deputată comunistă, Svetlana Popa, despre care în mai multe investigaţii jurnalistice s-a scris că ar fi implicată în afaceri ilegale cu terenuri.

Vladimir Botnari a ajuns să conducă Departmentului securitate în cadrul Companiei Moldtelecom.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Anticoruptie.md
07/04/2020




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii