Pandemia cauzată de coronavirus a dat peste cap rutina mai multor grupuri sociale. Cei mai afectați sunt tineri, părinții cu copii, persoanele care și-au pierdut locul de muncă și vârstnicii.  După 10 luni de pandemie, studiile arată că R. Moldova a intrat în criză slăbită și vulnerabilă. În această ordine de idei educația și economia au avut cel mai mult de suferit, iar acest lucru are consecințe pe termen mediu și lung. 

În perioada pandemiei fiecare instituție de învățământ și-a ales programul individual de activitate, iar părinții cu copii încadrați în câmpul muncii cu greu fac față provocărilor, lucru  confirmat și de studiul realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Din această categorie face parte și Victoria, tânăra antreprenoare și mamă a patru copii. 

Victoria a absolvit facultatea de Limbi străine, după care și cea de Drept penal. A lucrat jumătate de an ca inspector de cadre cu un salariu care nu-i acoperea strictul necesar. Așa că a decis să se facă antreprenoare. De cinci ani Victoria vinde miere de albine, iar de un an a scos un produs nou pe piață – miere mixată cu pomușoare uscate prin înghețare. Mereu și-a dorit o familie mare, iar acum își crește cei patru copii și livrează miere ca să reușească financiar să-și întrețină familia. 

Pandemia i-a pus în față diverse încercări, zicea ea după un surâs, pentru că este șofer în prima partea a zilei și muncește încontinuu din cauza programului de studiu divers al copiilor. 

Rutina mamei și a copiilor

La ora 06:00 sună deșteptătorul așa că mama împreună cu cei patru copii, trei pisici și doi căței se trezesc și iau micul dejun ca la 07:30 familia să iasă din casă. La ora 08:00 fetele sunt deja la școală, iar Victoria îl duce pe mezinul casei la grădiniță. 

În ziua în care am discutat, Victoria a reușit să expedieze produsul său în Italia și Franța, dar să facă și câteva livrări în aria școlii unde învață copiii. 

„Zilnic mă ocup de livrarea produsului meu. Fac promovare, duc tratative cu magazinele mari. Acum producem cam la 30% din potențial. Am un produs nou, certificat de un an de zile și trebuie să familiarizez cât mai multă lume cu el, să-i îndemn pe oameni să mănânce sănătos. Iată vin în fugă de la antrenament, pentru că și sportul e sănătate”, spune Victoria. 

Victoria zice că nu-și permite să stea acasă, pentru că antreprenoarea are lunar cheltuieli fixe – credit, salarii pentru lucrători, arenda spațiului, energie electrică etc. Victoria este un pic trecută de 30 de ani. Este înaltă, are ochi albaștri și calzi, o voce fină și încrezătoare. Din câteva propoziții expuse oferă încredere și fermitate că ar putea să se isprăvească cu orice lucru dificil care i-ar veni în cale. 

„Trebuie să recunosc și îmi cer iertare de la profesori, pentru că uneori întârzii să-mi iau copiii de la școală și grădiniță. De multe ori mă apucă melancolia și tristețea că nu fac față, pentru că e greu. Cu toate acestea, trebuie să lucrez ca să avem ce mânca”, mai spune mama a patru copii. 

Ora 11:00

Pentru că lecțiile s-au redus până la 30 de minute, la ora 11:00, Victoria e deja în fața școlii. Fetele termină orele la 11:00, 12:00 și respectiv la 12:30 așa că mama le ia pe rând și le duce acasă. Liceul unde învață elevii Victoriei a ales programul de prezență fizică la lecții timp de patru zile în săptămână, iar o zi cursurile sunt online. 

Mama își duce cele trei școlărițe acasă și pleacă la muncă. În câteva zile bunica de la Briceni va veni să stea cu nepoții, pentru că vine vacanța de iarnă și mama nu-și poate lăsa copiii toată ziua fără supraveghere. 

 „În comparație cu anul trecut, copiii au un nivel de cunoștințe mai redus. Eu văd cât de complicat îi este fetiței care anul acesta a mers în clasa I. Copilul trebuie ghidat și mă strădui să-l ajut, facem lecțiile și mai ales citim seara cât de târziu sau o trezesc dimineața la 06:00 și lecturăm”, zice mama. 

Documentul elaborat de Grupul Operaţional pentru Educație coordonat de ONU și intitulat „Învăţământul și situația COVID-19 în Republica Moldova: Transformată în oportunitate, criza învățământului poate conduce la dezvoltarea unui sistem educațional mai rezistent” relevă că închiderea școlilor cauzată de COVID-19 tinde să afecteze nu doar învățarea, dar și alte aspecte sociale precum sănătatea mintală, violența sau inegalitățile sociale pronunțate.

„Reacția Guvernului R. Moldova, a societății civile și a partenerilor de dezvoltare a fost promptă și hotărâtă, dar există încă lacune și provocări care trebuie abordate. Experiențele de învățare la distanță au oferit până în prezent lecții valoroase, inclusiv cu privire la importanța de adaptare rapidă a sistemului de învățământ la realitățile variate”, arată documentul. 

Educația tradițională, potrivit autorilor documentului, trebuie nu doar să fie adaptată și reformată, dar acest proces reformator trebuie să cuprindă oportunitățile de inovare și astfel să devină mai deschisă pentru a răspunde cerințelor actuale ale copiilor, tinerilor, inclusiv celor din grupurile vulnerabile și membrilor societății pe larg. 

Lecțiile online și copilul preșcolar acasă

În pandemie, după ce instituțiile de învățământ au început să activeze online, Victoria spune că a făcut cu greu față situației. 

Înainte de pandemie în familie era un program bine stabilit. Copiii aveau program prelungit la școală și cât timp ei învățau, Victoria muncea și seara venea cu ei acasă. 

„Patru copilași, lecții online în primăvară... a fost groaznic. Patru camere, fiecare cu un laptop sau telefon, iar gadgeturile se încălzeau și cedau la un moment dat. Și internetul ne-a dat de gol nu o dată. Eu ca părinte trebuie să și lucrez”, zice mama. 

Victoria spune că pandemia a afectat-o și pe ea atât psihologic, cât și fizic. Grădinița nu a activat opt luni, iar mezinul casei era mereu cu mama în mașină la livrări și la muncă. Chiar dacă grădinița activează acum, copilul continuă să meargă cu mama la muncă două săptămâni din lună, pentru că așa e programul instituției – două săptămâni cu prezență la grădiniță și două acasă. 

Mama recunoaște că în aceste condiții nu-i poate oferi mezinului o alimentație și un somn corect, dar nu are altă soluție, atâta timp cât trebuie să muncească. Și copilului îi este greu, pentru că nu reușește să se acomodeze bine cu regimul de la grădiniță și iar e cu mama. 

„Săptămâna  trecută educatoarea s-a pornit cu copilul meu acasă, pentru că nu am reușit să-l iau la timp și am ajuns-o din urmă pe educatoare și mi-am luat băiatul. Iată și așa situații se întâmplă”, mai spune Victoria. 

Soluții pentru părinții cu copiii 

Același studiu al ONU oferă și o serie de soluții la aceste probleme. Autorii evidențiază că această criză pandemică a creat și anumite oportunități de reformare a sistemului educațional din R. Moldova. 

Autorii propun „depunerea de eforturi pentru depășirea decalajelor mari (inclusiv în domeniul digital) și concentrarea intensă asupra flexibilității, echității și incluziunii, consolidând, în același timp, capacitățile de gestionare a riscurilor și de implementare a soluțiilor inovatoare”. 

Același document vorbește de nevoia de concentrarea a eforturilor asupra construcției unui sistem de învățământ rezistent pentru viitor, unul mai robust și mai bine echipat pentru a face față potențialelor crize noi, dar și mai flexibil, oferind astfel o gamă mai largă de modalități și tehnologii alternative de învățare pentru toți elevii, „astfel încât studiile să aibă loc în medii sigure, cu sprijin corespunzător pentru învățarea și bunăstarea lor”.

Finanțarea serviciilor de creșe, stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale și fondarea de către angajatori a entităților private, dar și crearea unui regim special care să presteze servicii de educație timpurie se numără printre soluțiile propuse de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare pentru a facilita încadrarea și reîncadrarea în câmpul muncii a părinților cu copii.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a elaborat cele patru opțiuni după ce a consultat mai multe practici internaționale și a ales acele soluții care sunt mai aproape de realitățile sociale, economice și legislative ale R. Moldova. Cele patru opțiuni au fost prezentate și propuse Consiliului economic de pe lângă prim-ministru în luna februarie, iar feedback-ul a fost unul pozitiv. 

„Statul ca și povară are de a reglementa juridic, legislativ aceste opțiuni ca să fie posibil de implementat de mediul de afaceri. Cea mai mare povară e pe angajatori, aceasta înseamnă anumite cheltuieli asumate, iar beneficiile sunt majore pentru toți – copii, părinți, stat, societate, economie. 

Statul trebuie să modifice partea legislativă  ca angajatorii să aibă posibilitatea să implementeze aceste patru opțiuni și să vină cu anumite stimulente fiscale la prima etapă, ca să motiveze angajatorii. 

Analiza a început acum doi ani, din lipsa serviciului de creșă și în contextul reformei concediului de îngrijire a copilului și modificării Codului Educației”, spune Alina Andronache, specialistă în Relații cu Publicul, comunicare și advocacy la CPD.

Numărul femeilor, îndeosebi care au copil de vârstă preșcolară, încadrate în câmpul muncii scade în ultimii ani. La nivel național, femeile încă suferă din cauza inegalităților pe piața muncii, inclusiv de diferența salarială, mai ales când ele devin mame. 

CPD  a elaborat și un draft al unui proiectul de lege, pentru că implementarea opțiunilor necesită modificări, dar acest lucru nu e atât de complicat, spune Alina Andronache, pentru că la mijloc stă deschiderea celor de la putere pentru schimbare.

Mamă și antreprenoare

Cei patru copii au stat la bunica două luni de vară, iar Victoria spune cu lacrimi în ochi că nu-și găsea locul și în fiecare sâmbătă parcurgea drumul până la Briceni ca să-și îmbrățișeze copiii. 

„Copiii mei au suferit mult în această pandemie, pentru că înainte mergeau la sport, teatru, activități extrașcolare. Ei mereu au fost în mișcare. Ca mamă sufăr și mai mult în pandemie pentru că nu reușesc să le ofer atât de mult timp”, a mai precizat Victoria. 

Pandemia i-a dat peste cap și profiturile, pentru că tânăra antreprenoare spune că vânzările au scăzut  cu 80%. Începând cu luna august vânzările au început a crește, iar pentru că în pandemie oamenii s-au obișnuit cu livrările, Victoria livrează zilnic miere și își crește cei patru copii. 

Femeia crede că cei 400 de lei pe care-i primește lunar pentru cei patru copii nu sunt un sprijin suficient de la stat. Ea crede că politicile statului ar trebuie să fie axate pe susținerea părinților cu copii, motivarea încadrării în câmpul muncii a tinerilor și asigurarea unei bătrâneți decente pentru vârstnici.

„Problema s-a acutizat în perioada pandemică, foarte mulți părinți au ajuns în situații în care au renunțat la serviciu ca să stea acasă cu copiii sau au ales să-i lase pe copii singuri acasă. Ne-am bucurat că sunt companii deschise să implementeze, mulți își dau seama că la funcționarea pe termen lung e nevoie de intervenție din partea statului, deși angajatorii ar putea asigura o camera  pe o oră-două pentru angajații să vină cu copii la lucru”. 

„Sper să mișcăm carul din loc, după doi ani de zile, pentru că această analiză este pentru mine foarte importantă, pentru că m-am confruntat personal cu astfel de situații”, a mai spus ea.

Efectele pandemiei asupra economiei în 2020

Situația pandemică a provocat pagube grave în sectorul economic. Un studiu al UNDP Moldova relevă o serie de probleme, în special legat de companiile de comerț cu ridicata și cu amănuntul (non-alimentar). Astfel, 65% dintre agenți economici din R. Moldova se confruntă cu probleme de lichidități, peste 30.000 de angajați din sectorul de producție (în special din industria ușoară) au fost afectați de restricțiile aferente COVID-19.

De asemnea, 7% dintre companii au solicitat protecție în caz de insolvabilitate, 53% dintre companii și-au sistat activitatea în timpul pandemiei, iar 81% dintre respondenții unui chestionar inclus în studiu am declarat că au înregistrat o fluctuație negativă a cifrei de afaceri. 

În semestrul 1 al lui  2020 (comparativ cu aceeași perioada a 2019) exporturile s-au redus pentru semințele și fructele oleaginoase cu 30,1%, cereale și produse pe bază de cereale cu 16,4%, tutun brut și procesat cu 67,3%, produse lactate și ouă de pasăre cu 39,7%, carne i produse din carne 40,6%.

Toți acești indicatori negativi au afectat-o inevitabil și pe eroina poveștii noastre, Victoria, tânăra antreprenoare și mamă a patru copii. 

„A fost și este încă foarte greu să ne descurcăm cu toate acestea, fără a avea parte și de un ajutor consistent de la stat”, a declarat femeia de afaceri.

În paralel, Raportul de stare a țării 2020, realizat de un grup de specialiști de la Expert-Grup, a subliniat că în condițiile economice nefavorabile în contextul pandemiei, politicile statului trebuie orientate spre susținerea activității economice, menținerea angajării și asigurarea veniturilor populației. Trebuie să fie stimulat antreprenoriatul și să fie intensificate activitățile de educație financiară și antreprenorială. Raportul accentuează că măsurile de susținere a statului trebuie să țintească atent grupurile vulnerabile: femei, tineri, persoanele din mediul rural, cele cu venituri mici. 

„La nivel de companii au crescut inegalitățile dintre întreprinderile mici și mijlocii, majoritatea din care erau slab pregătite de  un asemenea șoc. Cele mai mari, care sunt și mai reziliente grație înzestrării tehnologice, rezervelor de lichidități și contractele pe termen lung cu furnizorii și clienții. 

La nivel de populație, indicatorii pieței muncii și ai veniturilor relevă că cel mai mult au fost afectate în criza pandemică femeile, tinerii, persoanele cu un nivel scăzut de studii și cele cu venituri mici”, scrie în raportul de stare a țării al Expert Grup.  

Cu toate acestea, Victoria, la fel ca mii de mame din Republica Moldova spune că nu se va da bătută și va continua să se împartă între nevoile familiei sale și afacerea pe care o gestionează. „Vom face față tuturor problemelor”, a conchis ea încrezătoare.