Mitul impeachmentului președintelui

Moldova vs România vs SUA

Ruxanda Josan
22/02/2021

Nu contează să ai o majoritate a ta, atâta timp cât nu ai o majoritate împotriva ta

Cât juriștii se trag de păr privind constituționalitatea decretului de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, cineva pare să-i șoptească doamnei președinte că - culmea! - ar fi de bun augur dacă Curtea Constituțională (CC) ar constata încălcarea Constituției și s-ar ajunge la procedura de impeachment a președintelui. Pentru oricine se consideră promotor al valorilor europene este evident că urmările pot fi doar dezastruoase, atât pentru președinte și partidul ale cărui interese le promovează, cât și, mai cu seamă, pentru cetățenii Republicii Moldova. În schimb, ar avea de câștigat liderul PSRM Igor Dodon și toți politicienii certați cu legea și cu bunul simț. Cine lansează acest mit fie este incompetent, fie o face din rea-credință.

Se întâmplă după ce președintele a refuzat să înainteze candidatul propus de o majoritate de 54 de deputați PSRM, Șor și oameni din anturajul lui Plahotniuc, pe motiv că ar exista „suspiciuni de acte de corupție” vizavi de deputații semnatari, nu vizavi de candidat, așa cum s-a exprimat doamna președinte în briefingul de presă de joi, 11 februarie, 2021. Aceasta a refuzat și înaintarea altui candidat decât cel propus la prima tentativă, care a acumulat zero voturi. Peste Prut, de acolo de unde a fost inspirată și Constituția Republicii Moldova, președintele Klaus Iohannis s-a ciocnit de o situație similară anul trecut, în care ar fi vrut să-l propună din nou pe Ludovic Orban în calitate de premier, după ce prima tentativă de votare a lui eșuase, însă Curtea Constituțională a României „a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.”

Dura lex, sed lex

Din perspectiva alegătorilor proeuropeni, e de înțeles de ce există un val de rezistență anti-Dodon-Șor-Plahotniuc. Din perspectiva respectării Constituției, lucrurile stau cu totul altfel. Cu toate acestea, circulă mitul că începerea procedurii de impeachment (care începe cu votul a 34 de deputați, de care PSRM dispune de sine stătător) în urma încălcării Constituției ar fi o oportunitate ca președintele să se victimizeze (de parcă asta ar fi un lucru bun), așa cum spun unii. Bineînțeles, aceasta nu este decât iluzia unui beneficiu de imagine pe termen foarte scurt, cu prețul încălcării Constituției. Sigur, valul ei de popularitate ar putea continua, posibil pe fundalul unor proteste, însă cu pro-rusul Renato Usatîi, pe cal alb, profitând din plin, cu isterie pe rețelele de socializare, amplificată de sateliți politici, fermele de troli și o parte docilă a presei. Însă valul de încredere s-ar stinge până la alegeri, deoarece există deja o majoritate anti-anticipate în Parlament. Aici e bine de reamintit expresia: nu contează să ai o majoritate a ta, atâta timp cât nu ai o majoritate împotriva ta.

Pe termen lung, însă, tu rămâi primul președinte proeuropean din istorie împotriva căruia s-a pornit procedura de impeachment pentru că ai încălcat Constituția. Noroc că șansele găsirii a 67 de voturi ca să se meargă până la referendum sunt egale cu zero, însă asta ar rămână o pată descalificantă în ochii diplomației și, eventual, a alegătorilor tăi.

În realitate, în momentul în care Dodon a anunțat propunerea de candidatură la funcția de prim-ministru din partea a 54 de deputați, asumându-și o lovitură de reputație prin asocierea cu nume ce figurează în rapoartele Kroll, acesta, practic, anunța că alegerile anticipate nu vor mai fi degrabă, poate chiar deloc, deși n-ar spune asta niciodată cu text deschis. PSRM ar avea nevoie de timp ca să-și repare reputația și se va ține cu dinții de această majoritate până când este gata de anticipate.

Toate acestea se întâmplă pe fundalul unei crize economice, pandemice, agricole și sociale fără precedent, pe care nu vor să și le asume nici partidul președintelui, și nici Dodon. În timp ce Israelul a vaccinat deja 70% din populația sa, Moldova rămâne la rușinosul antirecord de zero vaccinați. Dar despre asta, altă dată.

Instituția impeachmentului: MD vs RO vs SUA

Ca și contra-argument că scopul scuză mijloacele, cineva amintea de impeachmentul eșuat împotriva președintelui României, Traian Băsescu, din 2007. Marea diferență ar fi, însă, că, la acea vreme, Curtea Constituțională a României nu a constat încălcarea Constituției de către domnul Băsescu, hotărârea acesteia fiind oricum consultativă.

Să aruncăm o privire și peste ocean. În SUA, continuă procedura de impeachment a fostului președinte, Donald Trump, mult după ce el nici nu mai e președinte. De ce? Pentru că este important ca orice încălcare să fie constatată, iar acesta este arsenal pentru următoarele alegeri. Chiar și alegătorii lui Trump s-ar putea gândi: „Cum să votez pentru ăsta dacă, uite, s-a constatat că a încălcat grav legea?” Unde mai pui că alegătorii lui Trump nu sunt atât de sensibili precum proeuropenii din Moldova, gata să penalizeze brutal orice greșeală.

Și mai important este faptul că aceasta esta a doua tentativă de impeachment a lui Trump, după ce prima a eșuat în mod predictibil, întrucât se știa de la bun început că nu ar fi suficiente voturi în Senat, unde republicanii lui Trump aveau majoritate. „Matematica, bat-o vina!”, ar fi spus unii. Dar stați - America nu-i Moldova. Senatorii și congresmaniii americani au insistat pe prima tentativă de impeachment, știind prea bine că nu va trece, doar pentru că era important ca încălcările grave să nu treacă neobservate.

Exact așa ar fi trebuit să se acționeze în raport cu Igor Dodon în vara lui 2020, procedur a de impeachment fiind inițiată, de fapt, de deputații Platformei DA, dar și atunci se pare că deputații din alte fracțiuni invocau blestemata matematică, dar mai și spuneau că asta i-ar da „șansa” să se victimizeze. De parcă victimizarea în urma încălcării Constituției ar fi vreo apă tămăduitoare care te spală de toate păcatele politice și constituționale. Nu, fraților. Tu, ca opoziție, ești obligat să constați încălcările, dacă nu de dragul voturilor, atunci măcar de dragul respectului față de valorile unui stat de drept.

Catch 22 la CC

Presiunea pe Curtea Constituțională a Moldovei este acum imensă, care, la 23 februarie, 2021, va examina, pe fond, constituționalitatea decretului președintelui prin care redesemna același candidat care acumulase zero voturi în Parlament. Unii constituționaliști recunosc în șoaptă că șansele ca președintele să piardă procesul la CC sunt predictibile, mai ales după câteva eșecuri ale colegilor săi de partid la Curte. Totuși, judecătorii CC au demonstrat și o doză de diplomație atunci când au refuzat să suspende, de jure, decretul contestat de deputații PSRM, însă, în același timp, spunând că „Parlamentul trebuie să aștepte hotărârea Curţii Constituţionale și să demareze procedurile parlamentare pertinente doar dacă constituționalitatea decretului a fost confirmată de către Curte.” Ați sesizat diplomația, nu?

Astăzi, constat cu surprindere că a-ți expune civilizat opinia care nu coincide cu cea a unui grup vocal în societate este un act de mare curaj, aidoma celor de pe timpul lui Plahotniuc, doar că, atunci, consecințele erau fizice, acum - moraliste (nu și morale). Este și mai incomodă, chiar regretabilă, poziția în care este pusă acum CC, a cărei credibilitate a fost restabilită ca una din puținele instituții de stat eliberate după regimul Plahotniuc, în urma schimbării componenței acesteia în 2019 și luării unor decizii, în sfârșit, corecte și coerente.

CC nu examinează oportunitatea politică, darămite oportunismul, ci urmărește strict respectarea prevederilor constituționale, indiferent de culoare politică. Pentru că, mâine, președinte ar putea fi un Plahotniuc sau un Dodon, iar acrobațiile curente i-ar putea da pârghii pentru a deveni un dictator în lege. Dacă hotărârea Curții nu va coincide cu opinia promovată intens de partidul președintelui și s-ar găsi și unii politicieni să critice CC, teamă mi-e că micile progrese întru restabilirea statului de drept s-ar surpa peste noapte. Să vedem dacă rezistă și acum.

Așadar, întrebarea vizavi de impeachmentul președintelui în urma constatării încălcării Constituției nu e doar de ordin juridic, ci presupune și riscuri de reputație pe termen lung pentru o mulțime de actori politici și instituții.

Soluția corectă e foarte simplă: să se revină pe câmp constituțional, fără artificii populiste nici de o parte, nici de cealaltă. Altfel, care-i diferența…?

Ruxanda Josan
22/02/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii