Inflația anuală în Republica Moldova a urcat la 33,55% la sfârșitul lunii iulie, însă, potrivit prognozelor Băncii Naționale a  Moldovei (BNM), nu va depăși vârful de 34,7%. Și asta deoarece prețurile la nivel mondial au început a se stabiliza, iar BNM a aplicat o înăsprire a politicii monetare, care ar trebui să frâneze creșterea prețurilor pe plan intern.

Dacă prognozele nu vor fi date peste cap de factori imposibil de anticipat pentru moment, BNM promite că în primele luni ale anului viitor ar putea iniția o relaxare a politicii monetare astfel încât băncile să dimuneze ratele dobânzilor la credite, stimulând astfel creditarea și creșterea economică.

Majorarea de tarife împinge puternic inflația în sus

Prețurile medii de consum au crescut cu 1,39% în iulie, urcând inflația anuală la 33,55%, potrivit raportului de miercuri al Biroului Național de Statistică. În cea mai mare parte, creșterea inflației din iunie a fost determinată de majorarea tarifelor la energia electrică și în transportul public.

Produsele alimentare s-au scumpit cu 0,18% pe fundalul unei temperări tot mai accentuate a prețurilor pe piețele internaționale în ultimele luni. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,19% din cauza unei scumpiri accentuate (cu 3,1%) a materalelor de construcție, în special a celor destinate reparațiilor și întreținerii locuințelor.

În același timp, după mai multe luni, prețurile la carburanți și combustibili au intrat pe un trend descendent, ieftinindu-se cu 0,1%.

Cel mai mult a influențat creșterea prețurilor scumpirea serviciilor prestate populației cu 3,39%, condiționată de majorarea tarifelor la energia electrică cu 4,8% și a celor pentru transportul de pasageri cu 20,3%.

Inflația inregistrată la finele lunii iulie nu include scumpirea gazelor naturale cu 24%, intrată în vigoare pe 1 august. Aceasta urmează să-și pună amprenta pe indicele prețurilor de consum pentru luna august. 

BNM prognozează un vârf al inflației de 34,7% în octombrie-noiembrie

Ajunsă la 33,55%, inflația este la doar 1,15 puncte procentuale de vârful inflației de 34,7%, anticipat să fie atins, potrivit prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, făcute public cu o zi în urmă, în lunile octombrie-noiembrie. Prin urmare, pentru ca prognoza BNM să se materializeze, în următoarele trei-patru luni, prețurile de consum ar trebui să crească cu cel mult 1,15 puncte procentuale, inclusiv cu scumpirea gazelor naturale deja produsă.

Cu o zi în urmă, guvernatorul Octavian Armașu a declarat că Banca Națională a luat în calcul toate posibilele scumpiri din următoarele luni, atunci când a prognozat acest vârf de 34,7%.

Potrivit BNM, o creștere mult mai moderată a prețurilor în următoarele patru luni ar trebui să fie determinată de estomparea scumpirilor la resursele energetice și la alimente pe plan internațional, dar și de majorarea de săptămâna trecută a dobânzii de politică monetară cu trei puncte până la 21,5%.

Înăsprire puternică a politicii monetare

Armașu a menționat marți în cadrul clubului presei economice, unde a prezentat raportul privind inflația, că majorarea de săptămâna trecută cu trei puncte procentuale a ratei de politică monetară ar trebui să fie suficientă pentru a opri inflația în următoarele luni.

El a subliniat că o astfel de majorare puternică a ratei a fost necesară pentru a asigura cu certitudine stăvilirea creșterii prețurilor și că aceasta ar putea fi ultima înăsprire a politicii monetare din acest an. 

Potrivit Băncii Naționale, majorarea ratei de politică monetară ar trebui să ducă la oprirea creșterii prețurilor în felul următor: o dobândă mai mare de politică monetară duce la majorarea ratelor dobânzilor la credite și depozite aplicate de băncile comerciale.  Astfel, populația urmează a fi mai demotivată să împrumute bani pentru consum și mai motivată să-și plaseze economiile în depozitele bancare. În acest fel, cantitatea banilor aflați în circulație urmează să se reducă, conducând la scăderea cererii și, odată cu aceasta, la oprirea creșterii prețurilor.

Totuși, BNM își lasă și o marjă de eroare în ce privește prognoza inflației, specificând că dacă vor apărea unele șocuri imposibil de anticipat pentru moment, am putea avea altă cifră.

„Există o probabilitate înaltă că măsurile adoptate pot finaliza ciclul de înăsprire a politicii monetare în condițiile absenței unor șocuri proinflaționiste majore neanticipate în perioada imediat următoare”, se spune în raportul privind inflația.

„O măsură extrem de dură”

Majorarea ratei de politică monetară cu trei puncte este calificată drept extrem de dură pentru activitatea economică de economistul Stas Madan de la Centrul analitic Expert-Grup, care se așteaptă la o scădere economică în acest an.

El consideră intervenția dură a BNM drept o intenție de a limita propagarea unor scumpriri în lanț, dar și de a reduce masa monetară în condițiile în care în perioada următoare se așteaptă mai multe finanțări externe la buget care vor mări volumul leilor aflați în circulație.

Partea bună pe care o vede economistul este că, pentru prima dată de la ofensiva inflaționistă, BNM sugerează că se vede și luminița de la capătul tunelului și că aceasta ar putea fi ultima înăsprire a politicii monetare din acest an.

Stas Madan accentuează faptul că autoritățile nu au operat cu măsuri administrative de plafonare a prețurilor, cu excepția instrumentarului de extindere a adaosului comercial pentru mai multe produse, mergând pe strategia de a susține financiar direct pe cei mai vulnerabili.

Prin urmare, economia ar fi absorbit deja în mare parte șocurile inflaționiste. În același timp, el spune că, pe fundalul semnelor tot mai clare de încetinire a economiei globale, prețurile la petrol sunt pe un trend descendent, iar prețurile la alimente par să manifeste o relativă stabilizare. Deci, în lipsa altor șocuri majore, scenariul de atenuare a presiunilor inflaționiste este plauzibil.

„Se pregătește teren pentru compensații și majorări salariale”

În același timp, economistul presupune că politica monetară a BNM pregătește terenul pentru ca unele majorări de salarii sau compensații oferite cetățenilor, care sunt preconizate în lunile următoare, să nu influențeze creșterea prețurilor.

„Cumva, decizia de politică monetară a BNM anticipează și creează teren pentru politica bugetară expansionistă, care se va manifesta din ce înțelegem prin anumite majorări de salarii în sectorul public, plăți unice pentru anumite categorii de pensionari și bugetari, precum și ajutor țintit pentru cei mai vulnerabili la achitarea facturilor în perioada rece a anului prin Fondul de reducere a vulnerabilităților energetice”, menționează expertului.

Totodată, el sugerează ca în perioada următoare statul ar trebui să acorde anumite stimulente și sectorului privat, în special întreprinderilor mici și mijlocii.

„Un regim simplificat pentru afacerile mici, care a fost inclus și în programul de guvernare de altfel, dar și anumite stimulente de a investi pentru firme în general, precum cota zero la impozitul pe profitul reinvestit pentru anumite investiții sau aplicarea unui mecanism de amortizare accelerată, sunt acțiuni ce se impun pentru a da o gură de oxigen și mediului antreprenorial”, conchide expertul.

Nivelul inflației va reveni la normal peste aproape doi ani

Stas Madan menționează că trebuie depășite dificultățile din ultimele patru-cinci luni din acest an, după care situația urmează să se amelioreze.

Și Octavian Armașu a menționat că, la începutul anului viitor, BNM ar putea începe scăderea ratei de politică monetară, care să ducă la micșorarea dobânzilor la credite. Astfel, va fi stimulată creditarea și, în ultimă instanță, creșterea economică.

Totuși, relaxarea nu se așteaptă a fi prea bruscă deoarece prognoza BNM arată că rata inflației va scădea lent, rămânând mai înaltă decât ținta oficială a BNM până în trimestrul doi al anului 2024, când va reintra în coridorul țintit - mai jos de 6,5%.