Anul 2022 a fost marcat de mai multe dosare de corupţie şi reţineri ale funcţionarilor publici, dar şi ale liderilor de partide. În premieră pentru Republica Moldova, a fost reţinut şi trimis pe banca acuzaţilor un fost şef de stat, liderul influent al unui partid de opoziţie. În afară de dosarele Igor Dodon, opinia publică a fost zguduită şi de alte dosare, cum ar fi finanţarea ilegală a Partidului Şor şi Partidului Socialiştilor, dosarul deputaţilor transfugi, dar şi dosarele unor judecători, procurori şi ale unor funcţionari publici. În majoritatea cazurilor, celor învinuiţi le-au fost imputate infracţiunile de îmbogăţire ilicită și abuz în serviciu. Unele din învinuirile aduse de procurori în dosarele pornite în 2022 au la bază anchetele Centrulului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Echipa portalului Anticorupţie.md a urmărit şi a monitorizat aceste cazuri.

1.Dosarul Igor Dodon 1. Fostul preşedinte Igor Dodon a fost reţinut pe 24 mai și încarcerat în izolatorul de detenție provizorie al Direcției de poliție a municipiului Chișinău. Împreună cu el a fost reținut și cumnatul său, Petru Merineanu, fratele Galinei Dodon, învinuit de complitate la infracțiunile de îmbogățire ilicită a Igor Dodon. Ulterior, cu statut de învinuit s-au ales mama şi soţia fostului preşedinte. Igor Dodon este învinuit corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de Patrie și îmbogățire ilicită.

Dosarul a fost disjuncat, iar la începutul lunii octombrie Procuratura Anticorupţie a anunţat despre trimiterea în judecată a cauzei penale de învinuire a ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, în comiterea infracțiunii de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său de președinte al Republicii Moldova, în perioada lunii iunie 2019. Cauza penală în care fostul şef al statului este învinuit de îmbogăţire ilicită şi trădare de Patrie se mai află în gestiunea procurorilor.

2. Dosarul Igor Dodon 2. Fostului șef de stat i se incriminează săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat. Învinuirea formulată se referă la acțiunile lui Igor Dodon din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de vicepremier, ministru al Economiei și Comerțului.

„Igor Dodon este învinuit că, din poziția pe care o avea la acel moment, deținând funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA „Energocom” cu o companie străină din Ungaria, a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 - iunie 2009, contrar prevederilor legale ce viza la acel moment activitatea autorității publice centrale de administrare a energeticii în persoana Ministerului Economiei și Comerțului și în special atribuțiile funcționale al Ministrului Economiei și Comerțului”, precizează acuzatorii.

Astfel, potrivit prevederilor contractului încheiat cu compania străină prețul energiei electrice pentru perioada lunilor mai-septembrie 2008 inclusiv, a constituit 0,053 dolari SUA pentru 1 kw/h, și respectiv de 0,058 dolari SUA pentru 1 kw/h pentru energia electrică livrată în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2008 – iunie 2009 inclusiv, deși SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai ieftin cu 29%.

Urmare a acțiunilor nominalizate, statului i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în valoare de aproape 12 milioane de dolari SUA, mijloace bănești care au fost transferate ulterior pe conturile unor companii off-shore. Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturilor consumatorilor finali, cetățeni ai Republicii Moldova. Igor Dodon a respins acuzaţiile de implicare în dosarul Energocom. Dosarul se află în gestiunea magistraţilor de la Judecătoria Chişinău.

3. Dosarul finanţării ilegale a Partidului Şor. Pe 21 iulie, procurorii anticorupție anunțau că dispun de dovezi că Partidul Șor ar fi fost finanțat din banii unui grup criminal, care ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută. În data de 15 august, contabila Partidului Şor, Olga Romanova, a primit mandat de arestare pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13. Totodată, Procuratura Anticorupţie a pornit un dosar separat pe faptul scurgerii de informaţii despre pregătirea percheziţiilor la Partidul Şor. În cadrul dosarului, a fost reţinută și deputata Marina Tauber, în privința căreia a fost aplicată recent măsura de control judiciar. Formaţiunra a răspuns cu proteste în masă, cerând demisia conducerii ţării. Protestele au încetat după ce procurorii au ridicat peste 6.000.000 de lei destinate organizării protestelor. Dosarul se află în gestiunea Partidului Şor.

4. Dosarul transfugilor. Cinci foști deputați comuniști, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir

Vitiuc, Sergiu Sîrbu și Anatolie Zagorodnîi, au fost reţinuţi la începutul lunii februarie, fiindcercetați pentru îmbogățire ilicită şi că au negociat tranziția colegilor lor de la Partidul Comuniștilor din R. Moldova la Partidul Democrat. Procurorii bănuiesc că foştii parlamentari au fost printre organizatorii procesului de racolare a foștilor deputați comuniști și că au negociat cu colegii lor de partid ieșirea din PCRM și constituirea platformei social-democrate la invitația lui Vladimir Plahotniuc. Cei cinci sunt cercetaţi în stare de libertate, iar dosarul se află în gestiunea procurorilor anticorupţie.

5. Dosarul finanţării ilegale a PSRM. Fosta președintă a Parlamentului Zinaida Greceanîi, precum şi mai mulţi fruntaşi socialişti, printre care deputaţii Corneliu Furculiță şi Vlad Bâtrâncea, s-au ales toamna trecută cu statut de învinuiți în dosarul „kuliok”. Procurorii îi acuză de săvârșirea infracțiunilor de acceptare a finanțării PSRM din partea unei „organizații criminale” și falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a formațiunii politice. În acest dosar este vizat și Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova.

6. Dosarul pentru îmbogăţire ilicită a lui Vasile Botnari. Fostul director al SIS, Vasile

Botnari, a fost reţinut la sfârşitul lunii martie de către procurorii anticorupţie, fiind învinuit într-un dosar penal pornit pentru îmbogăţire ilicită. Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) a publicat în 2021 o anchetă în care se demonstra că averea fostului funcţionar nu corespunde veniturilor declarate. Potrivit unei anchete realizată reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice în martie 2021, actualele terenuri şi imobile ale lui Vasile Botnari au ajuns în proprietatea acestuia în perioada în care a deţinut funcţii înalte de demnitate publică, fiind unul dintre apropiaţii şi protejaţii lui Vladimir Plahotniuc. Vasile Botnari nu a raportat niciodată în declaraţiile de avere, semnate în calitate de funcţionar public, vreo locuinţă. Fostul funcţionar a declarat doar veniturile din salariul său chiar dacă familia sa avea afaceri, iar în unele dintre acestea soţia sa, Natalia, figura în calitate de administratoare. După ce a fost ţinut timp de câteva luni în arest preventiv, Botnari a fost lăsat în libertate, iar dosarul continuă să fie investigat de procurori.

7. Dosarul CFM şi extrădarea lui Topală. Toamna trecută, autoritățile belgiene au acceptat să-l extrădeze organelor de drept de la Chişinău pe fostul director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Iurie Topală. Acesta a fost reținut, în ianuarie, de ofițerii Interpol în Belgia, în baza unui mandat de urmărire internaţională. Fostul manager al Căii Ferate este învinuit de abuz în serviciu în interesul unui grup criminal organizat în legătură cu managementul defectuos în 2015–2019.O anchetă a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a demonstrat că principala problemă care a afectat întreprinderea de stat a fost pierderea contractelor de transport determinate de taxele de protecție pe care le plăteau firmele de transport la PDM. Un raport al SIS a indicat că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc. Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată. Totodată, Iurie Topală a afirmat că acuzațiile la adresa sa sunt nefondate întrucât în momentul plecării sale de la CFM întreprindenderea funcționa fără probleme, iar angajații își primeau salariile la timp. Iurie Topală se află în arest preventiv în Penitenciarul 13, iar dosarul a ajuns pe masa magistraţilor.

8. Dosarul de îmbogăţire ilicită a lui Alexandr Stoianoglo. Procuratura Anticorupţie a intentat vara trecută un nou dosar penal pe numele procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Este vorba de un apartament cu suprafaţa de 135 de metri pătrați, cumpărat de Alexandr Stoianoglo în 2015. Imobilul se află alături de apartamentul în care locuieşte procurorul cercetat penal, pe care l-a înregistrat pe numele fiicei sale mai mari, Cristina. Procurorul general suspendat nu a declarat niciodată imobilul. Procurorii anticorupţie susţin că, în 2015, Cristina Stoianoglo era studentă şi avea 19 ani, astfel nu a avut mijloace proprii ca să-şi procure locuinţa, al cărei preţ de piaţă este de peste un milion de lei. În anul când a fost procurat apartamentul, Alexandr Stoianoglo era deputat în Parlament, iar veniturile declarate erau insuficiente pentru procurarea imobilului. În primăvara anului 2021, Cristina Stoianoglo s-a căsătorit, iar nunta a avut loc la o vinărie din raionul Ştefan Vodă. Cheltuielile de la nunta fiicei se pare că nu l-au prea afectat pe Alexandr Stoianoglo care şi-a procurat un automobil Hyiundai Tucson, fabricat în acelaşi an, pentru care a plătit 585.000 lei. În acelaşi an, procurorul general a vândut, cu 380.000 de lei, un alt automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Procuror pe caz este Victor Furtună, care mai are în gestiune un dosar intentat pe numele lui Stoianoglo. Acesta a fost obligat, la începutul lunii trecute, de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), să-l investigheze pe Stoianoglo, după ce a depus o sesizare în acest sens. Două din dosarele pornite de Furtună a ajuns în instanţă. În Judecătoria Chişinău se află pe rol un alt dosar în care Stoianoglo este învinuit de divulgarea secretului corespondenţei, acuzator fiind Vasile Plevan. Alexandr Stoianoglo pledează, în toate cazurile, nevinovat.

9. Dosarul de îmbogăţire ilicită a magistratului Aureliu Postică. La începutul lunii septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul ca

magistratul Aureliu Postică să fie cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită şi suspendat din funcţie pe durata desfăşurării anchetei, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu. Magistratului i se incriminează faptul că a declarat cu 100.000 de lei mai puţin preţul terenului pe care îşi construişte casa. O altă acuzaţie adusă magistratului este că ar fi declarat venituri din activittea celor două firme de consultanţă financiară şi contabilă ale soţiei sale, care nu corespund realităţii. O altă acuzaţie ţine de diminuarea preţului indicat în Declaraţia de avere şi interese personale pentru casa de locuit. Aureliu Postică respinge acuzaţiile şi susţine că este o răzbunare din partea unor şefi de la CSM.

10. Dosarul de îmbogăţire ilicită a lui Alexandru Jizdan. La sfârşitul lunii iunie, procurorii au descins cu percheziţii la domiciliul fostului ministru de Interne din timpul guvernării Partidului Democrat, Alexandru Jizdan, în cadrul unei cauze penale referitoare la îmbogățire ilicită. În mai 2021, Autoritatea Națională de Integritate a stabilit în cazul fostului deputat democrat Alexandru Jizdan o diferență în valoare 770.000 de lei între veniturile declarate și cele obținute. Controlul averii parlamentarului a fost inițiat la sfârșitul anului 2019, în baza unei sesizări din oficiu privind depunerea tardivă a declarației anuale de avere și interese personale. Astfel, fostul deputat a omis să includă informațiile despre veniturile salariale și alocațiile nominale în valoare totală de peste 53.000 de lei, construcția accesorie din localitatea Molovata, raionul Dubăsari, trei bunuri imobile deținute cu drept de folosință de unul dintre copii, situat într-un oraș din sudul Olandei, inclusiv un apartament”, se menționează într-un comunicat emis de ANI. La începutul anului 2020, un alt inspector de integritate i-a aplicat lui Jizdan o sancțiune contravențională pentru depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale. Inspectorul de integritate a acceptat parțial explicațiile prezentate de deputatul democrat despre depunerile în numerar a celor 38.850 de euro pe conturile unui fiu de-al său și a dispus confiscarea averii nejustificate în valoare de peste 770.000 de lei. Inspectorul a sesizat Procuratura Generală pe aspectul falsului în declarații.

În octombrie, magistratul Constantin Damaschin de la oficiul Ciocana al Judecătoriei Chişinău a dat curs cererii avocaţilor lui Jizdan şi a anulat ordonanţa privind începerea urmăririi penale pentru îmbogăţire ilicită. După percheziţiile efectuate în iunie 2022, la domiciliul lui Jizdan, procurorii aproape că nu au efectuat alte acţiuni de urmărire penală pentru că avocaţii lui Jizdan au contestat în instanţă ordonanţa de pornire a urmăririi penale. Procurororii au contestat decizia luată de magistratul Damaschin.

Articolul a fost realizat  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.