Cum ne protejăm de boli și accidente la locul de muncă?

Cornelia Cozonac
21/01/2022

Angajatorii au obligația să protejeze sănătatea și siguranța angajaților în timpul activităților profesionale. E un adevăr axiomatic nu numai de natură etică, dar și juridică.La modul practic asta înseamnă că e de datoria angajatorului să evalueze perspicace riscurile la care s-ar putea expune angajații, la locul de muncă, sau în procesul exercitării obligațiunilor de serviciu luându-se măsuri preventive și de protecție. Dar și angajații ar trebui să cunoască factorii de risc la care se expun, normele pe care trebuie să le respecte, ca să nu-și pericliteze sănătatea și să revendice condiții adecvate.

Am discutat cu șefa Centrului Național de Boli Profesionale, Rodica Țabur, despre cum funcționează în Republica Moldova sistemul de prevenire a bolilor profesionale, de asigurare a sănătății și securității la locul de muncă, ce ar trebui să știe atât angajatorii, cât și angajații: „O boală profesională intervine în rezultatul expunerii la anumiți factori de risc sau anumite condiții precare de muncă. Boala profesională poate fi stabilită nu doar la angajați, dar și la alte categorii de persoane, bunăoară la ucenici, care fac o practică, stagiatură și în acea perioadă sunt expuși unor factori, care le afectează sănătatea.”

Ca să fie prevenite anumite afecțiuni cauzate de factori de risc la locul de muncă, angajatorii se asigură că fiecare lucrător a beneficiat de informații, dar și de formare privind sănătatea și securitatea la locul de muncă. În acest sens, în fiecare instituție ar trebui să existe cel puțin puțin un membru al personalului format special pe domeniul sănătății și securității muncii sau, periodic, să fie contractați specialiști pentru a evalua factorii de risc la locul de muncă și a veghea respectarea măsurilor de prevenire. Nu mai puțin importante sunt controalele medicale pe care trebuie să le treacă periodic toți angajații.

tunci când un salariat suspectă o afecțiune ce derivă din activitatea sa ocupațională trebuie să se adreseze unui specialist în medicilna muncii, fie din instituție sau de la centrul medical teritorial, care face o evaluare, inclusiv a stării sănătății persoanei de la angajare până la la momentul depistării afecțiunii. Însă procesul de stabilire a bolii profesionale este unul îndelungat, recunoaște șefa Centrului de Boli Profesionale:

„Centrul de sănătate publică merge la acel loc de muncă, împreună cu o comisie creată de angajator, din care face parte angajtul sau un reprezentant legal al angajatului, cercetează acele condiții de muncă, face o evaluare a factorilor de risc. Dacă este necesar se fac măsurări la zgomot, vibrație, se analizează cât timp angajatul este expus la acestor factor pe parcursul zilei, care este durata acestei expuneri în ani, luni. După aceasta, toate actele și procesul verbal, de suspiciune de boală profesională, împreună cu ruta profesională a angajatului, sunt trimise la Centrul de Boli Profesionale, unde merge și angajatul. Centrul face investigații suplimentare, după care se pronunță dacă această maladie poate fi încadrată în lista bolilor profesionale sau nu”.

Persoanele care dobândesc o boală profesională beneficiază, conform legii, de prestații și indemnizații de stat, între care tratament de recuperare și reabilitare, dar și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, pentru trecerea temporară în alt loc de muncă sau indemnizația pentru reducerea timpului de muncă din durata normală: „După stabilirea bolii profesionale, persoana merge deja la Consiliul de determinare a dizabilității și capacității de muncă, unde este evaluat procentul de pierdere a capacității de muncă, deoarece în conformitate cu acesta ulterior se stabilește acea indemnizație pentru pierderea capacității de muncă, dacă ea s-a produs. La fel, acea indemnizație unică prevăzută de legislație pe care trebuie să o plătească angajatorul în cazul în care care angajatorul se face vinovat de îmbolnăvirea angajatului, prin locul de muncă neconform cerințelor, prin expunere la riscuri, sau în cazul în care nu-l trimite la timp la examinări medicale și nu este depistată la timp acea patologie care a dus la boala profesională”.

Factorii de risc care cauzează afecțiuni asociate muncii sunt foarte mulți, unii dintre care specifici anumitor profesii sau îndeletniciri. Bunăoară, lucrul îndelungat la un calculator va genera în timp scăderea vederii, zgomotul permanent și vibrațiile generează alte afecțiuni. În domeniul medical riscul major este ca angajații să se infecteze la locul de muncă de la pacienți.

Statisticile internaționale arată că bolile asociate muncii continuă să fie răspunzătoare pentru aproximativ 2,4 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, dintre care 200 000 de decese - în Europa.

Materialul a fost realizat la Radio Europa Liberă, la Rubrica Dreptul Tău.  

Cornelia Cozonac
21/01/2022



Follow us on Telegram

Comentarii