Comisia juridică numiri și imunități din Parlament este cea care a desfășurat concursurile pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională și cea de director al Centrului Național Anticorupție. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt deputații care i-au ales pe Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu pentru fotoliile de magistrat la Curtea Constituțională și pe Ruslan Flocea la șefia CNA. 

Sergiu Litvinenco este președintele Comisiei. A absolvit Facultatea de Drept a USM în anul 2005, iar mai devreme – Colegiul Republican de Informatică. Lucrează consultant juridic la organizația neguvernamentală Fortius, al cărei scop declarat este „mobilizarea cetățenilor pentru exercitarea dreptului lor de a participa la procesele decizionale și de a cere o mai bună guvernare”. Litvinenco, așa cum arată declarația sa de avere și interese depusă la CEC, este și unul dintre fondatorii acestei organizații obștești. 

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, anterior a activat în calitate de consultant juridic în diferite proiecte cu finanțare internațională, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat. Printre acestea – și Ministerul Educației în perioada în care acesta era condus de actuala lideră PAS, Maia Sandu (2014 - 2015). Sergiu Litvinenco este membru al Biroului Permanent al Partidului Acțiune și Solidaritate. 

Vladimir Țurcan este vicepreședintele Comisiei juridice numiri și imunități. El are la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă. Luxul în care trăiește familia sa, etalat în reviste și în emisiuni televizate, contrastează puternic cu veniturile de bugetar ale demnitarului. A fost criticat în presă și de către colegii săi deputați că ar avea afaceri nedeclarate. S-a manifestat adeseori printr-un discurs românofob, anti NATO și pro Kremlin.

În anul 2001 a intrat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. Din partea PCRM a fost deputat în trei legislaturi - 2001-2002 și 2005-2009, apoi în 2009-2014. În 2014 ajunge în Parlament pe listele partidului Socialiștilor. La 7 decembrie 2009, Vladimir Țurcan, împreună cu alți trei deputați comuniști: Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac, au părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM și au aderat la Partidul Moldova Unită. Ulterior, la această formațiune s-a alăturat și deputatul PCRM, Svetlana Rusu. Cei cinci deputați s-au prezentat o perioadă drept neafiliați. 

Deputații transfugi au aderat mai apoi la Partidul Moldova Unită-Edinaia Moldova, formațiune extraparlamentară, condusă de Ana Tcaci. La Congresul patru al formațiunii, din luna februarie 2010, Vladimir Țurcan a preluat conducerea Moldovei Unite. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, la care a participat PMUEM, formaţiunea nu a trecut pragul electoral. În scrutinul electoral din noiembrie 2014 preşedintele PMUEM, Vladimir Ţurcan, a fost ales în funcţia de deputat pe listele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Aceasta după ce, în 2012, partidul s-a scindat - o parte din membri au aderat la Partidul Democrat, iar altă parte - la Partidul Socialiștilor. Detalii video aici.

Formațiunea „Moldova Unită”, pe care o conducea Vladimir Țurcan, a fuzionat cu Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Într-o declarație de presă comună, în octombrie 2012, cei doi lideri au spus că formațiunea lor are ambiția de a deveni cea mai importantă forță politică de stânga. În același document Dodon și Țurcan spun că Partidul Comuniștilor nu are viitor, că se va destrăma și va ajunge „o stafie politică”.

Vladimir Țurcan este general-maior de poliție, fost ministru al Afacerilor Interne și ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. A fost membru al Partidului Comunist din fosta URSS până în 1991. În această perioadă a exercitat funcții partiinice, fiind șef adjunct în Secția organizatorică a CC al Partidului Comunist (1985-1991) și șef al Secției juridice a CC al Partidului Comunist (1990-1991).

În 2016, Vladimir Țurcan a intrat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, pentru că nu și-ar fi declarat toate proprietățile și niște conturi bancare. În cadrul controlului s-a stabilit că Vladimir Țurcan nu a declarat pentru anul 2014 o casă de locuit dobândită în anul 2001, cu suprafața de 66,7 metri pătrați, neevaluată de organele cadastrale, care îi aparține, un venit de 294 de dolari SUA, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Energbank și venitul soției, în sumă de 60 de euro, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Banca de Economii și cinci conturi de card cu sume neînsemnate. Cu toate acestea CNI a clasat cauza „în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, de către Vladimir Țurcan”. Despre alte „pete” din biografia lui Vladimir Țurcan citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat

 

Secretarul Comisiei este Igor Vremea. El a făcut parte din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune pe ale cărei liste a devenit deputat în anul 2009. De atunci nu a mai plecat din Legislativ, fiind ales și la scrutinele care au urmat. În anul 2015 a părăsit fracțiunea PCRM, împreună cu alți colegi comuniști, și până în anul 2017 a fost deputat neafiliat. Inițial ei au format Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, cu ajutorul căreia a fost creată noua majoritate parlamentară. Atunci Igor Vremea a fost exclus din PCRM, iar în martie 2017 a aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.

Igor Vremea a activat mai mulți ani în instituţii publice. Are studii medii de specialitate în pedagogie, dar a absolvit și Facultatea de Drept, având titlul de doctor în Drept. Timp de patru ani a fost avocat. În perioada guvernării comuniste, el a deţinut mai multe funcţii publice. În anii 2005-2007 a fost secretar în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria. În 2007, preşedintele de atunci al țării, Vladimir Voronin, l-a numit consilierul său pe probleme juridice. A plecat însă din această funcție în anul 2009, când a fost ales deputat pe lista PCRM. În ultimul Legislativ a fost membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. La finele anului 2018, Igor Vremea a condus Comisia de anchetă care ar fi examinat presupusa imixtiune a Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, în treburile interne ale Republicii Moldova. 

Vasile Bolea este membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. Înainte de a se implica în politică, Bolea a fost rugbist de performanță. În 2013 a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Rugby, dar nu a fost admis în concurs pe motiv că nu a plătit cotizațiile de membru timp de câțiva ani. 

A absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo și-a luat diploma de master. Din 2017 are licență de avocat.

Centrul de Investigații Jurnalistice relata că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014, Bolea a donat formațiunii politice din care face parte 83.000 de lei, adică jumătate din veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Bolea a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei.

Bolea este unul dintre autorii proiectului de lege potrivit căruia deputații care au cel puțin zece ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără examen. Inițiativa a provocat revolte în rândul avocaților. Ulterior, proiectul a fost retras din Parlament.

Un alt membru al Comisiei este colega de partid a lui Bolea, Alla Dolință. Ea este deputată din anul 2014. Este membră a Comitetului Executiv Politic al PSRM. Ea este unul dintre cei mai generoşi sponsori ai partidului din care face parte, potrivit unui articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. În campania prezidenţială din 2016 familia deputatei a transferat pe contul electoral al candidatului PSRM 118.600 de lei (Alla Dolință – 59.200 de lei, Igor Dolința – 59.400 de lei). Contribuția lor este totuși de peste cinci ori mai mică față de cea din electorala pentru alegerile parlamentare din 2014, când familia a făcut donații de 518.000 de lei, deși veniturile declarate pentru anii 2012-2013 erau de circa 93 de mii de lei, potrivit declarației de avere depuse la CEC. În 2018, Alla Dolinţă şi soţul său au donat peste 68 de mii de lei pentru PSRM. 

Într-o investigație realizată de RISE Moldova se arată că imobilul din strada Lazo 25, unde este amplasat sediul central al PSRM, ar aparține Allei Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris jurnaliștii.

RISE Moldova a mai scris că recent, Irina Dolință a preluat Dominic SRL, firmă care este unul dintre cei mai importanți jucători pe piața gazului lichefiat din Republica Moldova. La finele anului 2017, firma a fost vizată într-o decizie a Consiliului Concurenței. Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei DA - 60 din 30.11.2017 a fost constatată încălcarea prevăzută la art. 5 alin. 3 lit. d) din Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012, de către întreprinderile Dominic SRL și Comerț - Gaz SRL, prin participarea cu oferte trucate la licitația publică nr. 1067/15 din 20.01.2016, organizată și desfășurată de Î.M. Regia Autosalubritate, fapt pentru care acestea au fost amendate după cum urmează: Dominic SRL - 2 571 671 lei 00 bani, Comerț - Gaz SRL - 998 343,63 lei. 

Și socialistul Grigore Novac face parte din Comisie. În 2011-2013 a fost jurist la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar între 2013 și 2014 – jurist al Partidului Socialiștilor.

Novac este membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice. Este semnatarul mai multor proiecte de lege și inițiative legislative, între care cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014).

A semnat acest proiect împreună cu alți colegi socialiști. Proiectul a fost examinat în prima lectură, apoi a fost retras. La fel, a semnat un proiect de abrogare a Legii privind asigurarea egalității, care, la fel, a fost retras (2016).

Potrivit profilului realizat de reporterii portalului Moldova Curată, de când a devenit deputat, Novac a ieșit în evidență și prin comportamentul său. În mai 2015, la ședința Consiliului Municipal un grup de socialiști, din care făcea parte și deputatul Grigore Novac, s-a luat la bătaie cu aleșii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare.

Deputatul nu a fost sancționat. În aprilie 2016, a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Acesta apăra de la tribună proiectul ce urma să îi ofere primarului general competenţe sporite. Nici de această dată Novac nu a fost sancționat, motivul fiind lipsa Codului de etică din Parlament.

În 2011, când era jurist la Fundația de binefacere „Soluția”, Novac a dobândit un teren public de trei ari în comuna Stăuceni. În declarațiile de venit ale socialistului figurează acest teren, costul căruia ar fi de 80.000 de lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor tinere, precum și celor defavorizate, pentru a-și construi locuințe. Deschide.md a scris că socialiștii Novac, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco ar fi obținut și ei terenuri datorită încheierii unor căsătorii fictive.

Democratul Sergiu Sîrbu de asemenea este membru al Comisiei juridice numiri și imunități. După ce, timp de 12 ani, a fost membru PCRM, a trecut la democraţi, iar de-a lungul anilor a fost autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică. 

Sergiu Sîrbu este membru PDM din iulie 2013. În decembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, secretar al Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. În perioada 2009–2010 a fost şef al secţiei juridice în cadrul Aparatului Central al CC al Partidului Comuniştilor, reprezentând PCRM în Comisia Electorală Centrală, instanţele de judecată şi Curtea Constituţională. De asemenea, a activat în cadrul Aparatului fostului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Între anii 2007 și 2009 a fost consilier în probleme juridice al directorului general Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău. În perioada 2005 – 2008 a deținut funcția de şef adjunct al Serviciului acte ale președintelui, Direcția drept și relații publice a Aparatului președintelui Republicii Moldova, iar în perioada 2008-2009 – cea de Șef adjunct al Direcției drept și relației publice a Aparatului președintelui Republicii Moldova.

Deşi avea o datorie de peste jumătate de milion de lei, în 2016, Sîrbu a donat 50.000 lei pentru a susţine grupul de inițiativă care a adunat semnăturile necesare nominalizării lui Marian Lupu în cursa pentru fotoliul de președinte. 

Solicitat de reporterii RISE Moldova, Sîrbu a comentat: „Suma de 50.000 de lei într-adevăr este considerabilă pentru Moldova, dar am luat decizia de a o dona partidului pentru că o consider drept o obligație morală. Din 2013 partidul a tot făcut multe pentru mine, încredințându-mi conducerea unor domenii importante ale PDM. Precizez că, decizia de a susține partidul nu trebuie legată cu faptul că eu am fost numit președinte-interimar al PDM”. Alte detalii din biografia lui Sergiu Sîrbu aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Și deputatul independent Ion Groza face parte din Comisie. Anterior a fost președinte al raionului Cahul, ales în vara lui 2015 pe listele Partidului Liberal Democrat. În august 2016, Ion Groza, împreună cu toată echipa de primari și consilieri raionali a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați. „Suntem în continuare o echipă și ne rezervăm dreptul să ne orientăm pe viitor în domeniul politic”, a declarat Ion Groza, citat de Ziarul de Gardă. Groza este consilier raional de 18 ani, ajungând în funcție publică cu suportul mai multor formațiuni politice. În 2003, el a devenit consilier raional la Cahul pe listele Blocului electoral Alianța Social-Liberală „Moldova Noastră”, funcție pe care a păstrat-o și după alegerile locale din 2007. După destrămarea Blocului electoral, la scrutinul din 2011 a acces în Consiliul Raional Cahul pe listele Partidului Liberal Democrat. Între 2004 și 2012 este directorul Fundației creștine de caritate „Misiunea Fără Frontiere” și pastor la Biserica „Speranța” din satul Crihana Veche, raionul Cahul. Ulterior, în perioada 2012-2015 este directorul Fundației de binefacere „Speranța și viitorul” și manager de proiecte la Uniunea Bisericilor Evanghelice Baptiste. 

De-a lungul anilor acesta a fost implicat în mai multe conflicte de interese. Astfel, preşedintele Groza și-a angajat nora în cadrul instituției pe care o conduce. Totodată, în calitate de consilier, ar fi votat pentru transmiterea unei tabere pentru copii în arenda unor fundaţii administrate de familia sa. Mai multe detalii despre aceste conflicte de interese, aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Dinu Plîngău este membru supleant al Comisiei juridice, numiri și imunități. Până a ajunge în Legislativ a fost lider al organizației de tineret a partidului politic Platforma Demnitate și Adevăr, Tinerii DA. Plîngău este originar din Edineț, are studii juridice, iar în prezent face studii de masterat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova