Armenia-Azerbaidjan: revenire la război?

Retorica dură a liderilor ambelor țări a fost însoțită de o mobilizare deosebit de intensă a capacităților militare

IWPR
24/10/2020
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan se întâlnește cu conducerea forțelor armate la Ministerul Apărării. Foto: portalul prim-ministrului Armeniei

Confruntările care au izbucnit din nou între Armenia și Azerbaidjan din cauza Karabahului de Munte, unele dintre cele mai dure din ultimii ani, au provocat îngrijorări cu privire la escaladarea gravă a conflictului dintre cele două țări.

Confruntările militare, fiind cele mai grave de pe timpul Războiului de patru zile din 2016, au fost însoțite de o retorică dură din partea liderilor ambelor țări și a aliaților lor, dar și de o mobilizare deosebit de intensă a tehnicii militare.

Tensiunile au crescut în ultimele luni. De exemplu, ca urmare a confruntărilor din 12-18 iulie, cel puțin 16 soldați au murit pe ambele părți.

La 27 septembrie, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de atacarea Karabahului. La rândul său, Baku a declarat că loviturile sale au fost lansate drept răspuns la atacul artileriei armene.

Parlamentul Armeniei a anunțat imediat starea de război și mobilizare generală.

"Prin Hotărârea Guvernului, în Republica Armenia se decretează stare de război și mobilizare generală, a declarat prim-ministrul. Militarii, atribuiți trupelor, sunt îndemnați să se prezinte la unitățile militare teritoriale. În numele patriei, în numele victoriei.”

Guvernul Azerbaidjanului a anunțat, de asemenea, stare de război și a introdus starea de asediu în toate orașele mari.

"Astăzi, armata azeră pe teritoriul său apără integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Armenia este un ocupant, iar noi trebuie să îi punem capăt aceste ocupații, și o vom face", a declarat președintele Ilham Aliyev.

Ministerele apărării din ambele țări au publicat numeroase înregistrări video care arată daunele cauzate adversarului. Aceste imagini arată o cantitate neobișnuit de mare de echipament militar, inclusiv drone, tancuri și rachete.

Liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au adresat imediat pentru sprijinul aliaților lor, Rusiei și Turciei.

Președintele turc Recep Erdogan a declarat că Armenia prezintă cea mai pregnantă amenințare a păcii din regiune și a cerut susținerea comunității internaționale.

Într-o declarație postată pe site-ul președintelui Azerbaidjanului, se spune că cei doi lideri au vorbit direct și se adaugă: "exprimându-și recunoștința pentru condoleanțele exprimate, șeful statului a salutat sprijinul constant al președintelui turc în conflictul armeano-azer din Karabahul de Munte".

Pașinean, între timp, a declarat că menține contactul strâns cu Moscova.

"În timpul convorbirii telefonice cu președintele Vladimir Putin, am prezentat informații detaliate despre situația de pe linia de contact din Nagorno-Karabah", a scris Pașinean pe Twitter. – Mi-am exprimat îngrijorarea în legătură cu acțiunile militare dezlănțuite de partea azeră, pe care le-am caracterizat drept agresiune împotriva Karabahului de Munte".

Conflictul își are rădăcinile în perioada destrămării Uniunii Sovietice, când armenii etnici din Karabah și-au proclamat independența, ceea ce a dus la războiul dintre Armenia și Azerbaidjan. Acordul de încetare a focului, realizat în 1994, a condus la înghețarea conflictului.

Grupul OSCE de la Minsk, care include Franța, Rusia și SUA, a încercat să promoveze un proces pașnic, dar din 2010 negocierile, în mare măsură, s-au soldat cu un impas.

De data asta, ambele părți susțin că cealaltă parte ar fi desfășurat o agresiune planificată în prealabil, pentru a obține beneficii teritoriale.

"Această ultimă ofensivă a Azerbaidjanului se deosebește de cele precedente sub mai multe aspecte", spune Richard Giragosian, directorul Centrului Analitic pentru Studii Regionale din Armenia. În primul rând, a fost ales cel mai nepotrivit moment posibil. În ciuda amenințării generale a crizei globale în domeniul sănătății din cauza pandemiei de coronavirus sau Covid-19, Azerbaidjanul a ales să atace anume în această perioadă de vulnerabilă sporită. În al doilea rând, nu este un incident izolat, deoarece ofensiva actuală urmează un atac similar efectuat în iulie. Acum acest atac poate fi privit ca o parte a unei scheme bine conturate de mobilizare a armelor în încercarea de a impune "soluționarea" conflictului din Karabah cu forță, nu prin negocieri diplomatice".

”În al treilea rând, coordonarea și pregătirea logistică necesare pentru desfășurarea de către Azerbaidjan a unei noi ofensive demonstrează că ultima rundă de confruntări a fost un act de agresiune calculat și planificat în prealabil, continuă el. Pe lângă natura bruscă a atacului, disponibilitatea Azerbaidjanului de a ataca țintele civile și localitățile din Karabah demonstrează, de asemenea, o nouă atitudine disprețuitoare față de siguranța necombatanților".

Farid Șafiev, președintele Centrului de analiză a relațiilor internaționale din Baku, spune că Armenia este de fapt cea care încearcă să impună o soluție militară.

"Ultima escaladare a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan trebuie analizată în contextul a două puncte de vedere", continuă el. - Din punct de vedere militar [Ministrul Apărării al Armeniei], David Tonoyan, în martie 2019, a anunțat o nouă doctrină ofensivă – "un nou război pentru teritorii noi". Iar din punct de diplomatic, din martie-aprilie 2020 Armenia a denunțat principiile de la Madrid, care au fost o propunere vitală pe parcursul a zece ani pentru proclamarea păcii în regiune.”

"Astfel, guvernul Armeniei a încheiat de fapt negocierile în care ambele părți și membrii grupului Minsk – Franța, Rusia și SUA – au depus atât de mult efort".

Șafiev a adăugat: "sentimentul public din Azerbaidjan este, de asemenea, pro-război, deoarece oamenii s-au săturat să aștepte ani o soluție timp de atâția ani. Toate mijloacele pașnice par să fi fost epuizate și cred că escaladarea actuală va avea consecințe pe termen lung asupra conflictului".

Conflictul în creștere se aprinde și pe rețelele de socializare, în special pe Twitter, unde ambele părți împărtășesc videoclipuri neconfirmate care se presupune că descriu distrugerea tehnicii militare a adversarului.

Pe 28 septembrie site-urile guvernului Armeniei nu au putut fi accesate, ceea ce a semnalat un potențial atac cibernetic.

IWPR
24/10/2020

Comentarii