Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională, se arată într-o analiză a portalul Veridica.ro.

Criticile inițiale au fost legate de vârsta lui Alexandru Musteață - 34 de ani - și de faptul că vine din rândurile societății civile. Musteața a lucrat, până nu demult, pentru Fundația Soros Moldova, ceea ce a stimulat și mai mult imaginația propagandei ruse de la Chișinău și, bineînțeles, a adepților teoriei conspirației. În plus, noul șef al SIS are și cetățenia română, lucru care a alimentat frustrarea socialiștilor lui Igor Dodon. „Da, confirm că am cetățenia altui stat, la fel cum au circa un milion de cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni care își iubesc țara, la fel cum o fac și eu”, a spus Alexandru Musteața. „Legea nu le interzice persoanelor care dețin dublă cetățenie să ocupe funcții de demnitate publică”, a întărit el.

Alexandru Musteață reprezintă un val nou de lideri de la Chișinău, școliți în Occident, cu vederi liberale și democratice. Acest lucru nu poate decât să deranjeze clasa politică cleptocratică și să pună pe gânduri grupurile de influență rusești din Republica Moldova. Nu de puține ori, acestea au folosit serviciul ca pe o bâtă pentru opozanții lor politici, sau chiar au infiltrat instituția.

De altfel investițiile anuale pentru întreținerea armatei Republicii Moldova nu au fost departe de bugetul SIS, ceea ce a creat impresia că Republica Moldova se preocupă mai mult de funcționarea instituțiilor de forță precum SIS decât de armata națională.

Cu siguranță mandatul lui Musteață la SIS vine într-un moment cât se poate de dificil și pe o serie de crize suprapuse care lovesc din plin Republica Moldova. Vorbim aici de invazia Rusiei în Ucraina care a generat și criza refugiaților ce poate fi declanșatorul unor probleme sociale interne. La acestea se adaugă criza energetică și șantajul constant al Rusiei pe dimensiunea energetică, provocările orchestrate de regimul separatist de la Tiraspol și potențialul exploziv al regiunii secesioniste, dar și criza economică, reziliența scăzută a Republicii Moldova la tulburările de ordin macro-economic și dependența de importurile de produse din gama ieftină din Ucraina și Rusia.

Continuare pe Veridica