Accesul la informațiile publice - o eficientă armă împotriva corupției

Cornelia Cozonac
08/09/2021
CIJM

Transparența deciziilor și a cheltuielilor din banii publici descurajează corupția, îi developează pe funcționarii șmecheri. Lucru știut, instituțiile netransparente pot fi suspectate cu o mare doză de probabilitate de protejarea corupției. Cât de deschise pentru verificarea utilizării corecte a banului public sunt instituțiile de stat, mai ales  acum  când noua guvernare și-a stabilit printre priorități tocmai lupta cu corupția și ce ar trebui să se schimbe în acest sens, am discutat cu jurnaliștii de investigație, Mădălin Necșuțu și Ile Gulca, de la Centrul de Investigații Jurnalistice, care, în munca lor, testează la modul practic cât de transparente sunt instituțiile statului:  

„Dacă vorbim de oamenii mari ajunși astăți  la guvernare nu avem nicio problemă, avem o comunicare normală,  sunt la fel de deschiși precum erau atunci când se aflau în opoziție. N-am simțit nici un soi de restrângere. În schimb în ministere și în agenții lucrurile nu s-au schimbat. Funcționarii încearcă să protejeze instituțiile, dar nu le fac decăt mai rău. Până la urmă nu suntem inamicii comunicatorilor, unii ne pivesc ca pe un soi de paria, de adversari. Noi lucrăm ca și dânșii în interesul cetățeanului și, deci, nu suntem dușmanii comunicatorilor,  noi lucrăm la fel ca și ei în interesul Republicii Moldova.”  

”Săptamana trecuta am trimis vreo 15 solicitări de informație și am primit confirmarea doar de la vreo două instituții. Eu le spun colegilor noștri din aceste servicii de comunicare că ei trebuie să ne ajute, să înlesnească lucrul jurnaliștilor,nu să împiedice. Întotdeauna am avut pierdici și lucrul acesta persistă în instituțiile de stat, nu s-a schimbat nimic, ei continuă să plaseze  solicitările de informație la petiții care au alt regim juridic...”

Conform legii privind accesul la informatie, instituțiile publice sunt obligate să răspundă solicitărilor de informatie, atât ale jurnalistilor cât și ale cetățenilor,  în termen de până la 15 zile lucrătoare, iar dacă instituția are nevoie de mai mult timp pentru a perfecta solicitarea, trebuie să informeze solicitantul despre asta.  În cazul în care informatia solicitata se află în gestiunea altei instituții publice, aceasta trebuie să redirecțioze demersul către structura respectivă și să comunice solicitantului. Refuzul instituției de a furniza informația solicitată trebuie să fie foarte bine argumentat. În caz contrar atât jurnaliștii, cât și cetățenii pot acționa instituția publică în contencios administrativ și au dreptul să solicite despăgubiri pentru îngrădirea accesului la informație și sancționarea funcționarului responsabil de comunicare.   

Una dintre problemele cu care se confruntă jurnaliștii de investigație, spune Mădălin Necșuțu, ține de documentarea agenților economici, informație pentru care instituțiile statului percept taxe, despre care organizațiile de media au semnalat de mai multe ori că sunt exagerate. În plus e o procedură complicată de obținere a istoricului unui agent economic, informație necesară mai ales la deconspirarea schemelor de corupție:

„Ce ne doare pe noi, jurnaliștii de investigație, sunt acele cereri, cereri pe care le facem noi le facem pentru anumite companii. Cereri care constă destul de mult, vreo 250 de lei pentru fiecare companie.  Vorbim de digitalizare, dar tocmai asta nu se resimte. Nu poți face plata online, trebuie să te prezinți fizic la ghișeul respectiv, să depui cererea la ghișeu, apoi să te prezinți peste câteva zile fizic, să vezi dacă și-au perfectat cererea și dacă poți ridica acel istoric.  Noi cerem istoricul firmei pentru a vedea acționariatul unei firme, să vedem cum s-a plimbat capitalul, să vedem cine a fost la conducerea firmelor respective. De foarte multe ori. Oamenii schimbă acționariatul tocmai pentru a sterge urmele unor fraude, scheme de corupție. Mecanismul acesta complicat ne îngreuează lucrul. Guvrnările anterioare știu că au făcut aceste mecanisme nefunctionale, mă refer la faptul că nu mai poți solicita informația online și mai costă și bani. Vă dați seama, dacă ai de verificat zece firme, asta de costă cam 100 de euro.”

De multe ori este mai ușor, susține Ilie Gulca, obții informații din registre de stat din alte țări, la nivel internațional, în cele mai multe jurisdicții această informație fiind gratuită: „Noi obținem o informație, bine, ajutați de colegii noștri din străinătate, repede, gratuit, dar aici trebuie să ne certăm, să explicăm că noi vrem să se respecte Legea privind accesul la informație”.  

Mădălin Necșuțu remarcă și schimări pozitive la nivel de instituții. Bunăoară, deschiderea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, după ce a angajat un nou comunicator. Iata ce spune Mădălin Necșuțu: „E un exemplu pozitiv, instituția aceasta, MAEIE, era opacă până nu demult, acum comunicatorul îți răspunde chiar și fiind în vacanță, atunci când sunt chestiuni de interes public sporit”.  

Mai multe organizații de media au cerut recent, printr-un apel public, conducerii instituțiilor publice să excludă practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, iar cererile de acces la informație sunt procesate cu întârziere și de multe ori acestea oferă răspunsuri  incomplete. „Comunicarea și transparența sunt elemente esențiale ale bunei guvernări, iar dreptul la informație și dreptul jurnaliștilor de a obține și disemina informații de interes public sunt garantate de Constituție și legislația în vigoare” se precizează în apelul organizațiilor de media, care mai solicită Parlamentului să adopte pachetul de legi privind libertatea presei si accesul la informație, blocat  anterior de majoritatea parlamentară formată din deputați socialiști, democrați și ai Partidului Șor.

Materialul a fost realizat la Radio Europa Liberă, în cadruol rubricii săptămânale Dreptul Tău.  

Cornelia Cozonac
08/09/2021



Become a Patron!

TestRapid

Comentarii