Stereotipurile, barieră pentru femeile din țările post-sovietice
Colaj: CIJM
Autor: Irina Odobescu (Moldova) Alena Semko (Ucraina) Lianna Petrosyan (Armenia)
17/06/2022 9595
Prăbușirea Uniunii Sovietice, un imperiu cu o construcție ideologică rigidă, a însemnat pentru republicile post-sovietice o veritabilă „gură de aer curat” și, deopotrivă, un start râvnit pentru ca să-și poată construi propriul sistem de valori. Deja suverane, dar conectate mai strâns la principiile lumii deschise, țările din componența fostei uniuni încearcă, de multe ori timid și tardiv, să combată practicile vicioase și stereotipurile din trecut. Nu întotdeauna le reușește însă. Femeile continuă să se confrunte cu dificultăți dacă decid să-și aleagă profesii sau meserii considerate „bărbătești”, iar dacă ajung să lucreze cot la cot cu bărbații, pot vor avea un salariu mai mic pentru munca depusă. În plus, și societatea vede femeia mai degrabă în familie, ocupată cu menajul și educarea copiilor. Chiar și așa, multe femei își asumă riscuri și un rol pro-activ, transformând barierele în poduri. Istoriile lor, culese din țările post-sovietice - Ucraina, Moldova şi Armenia, nu pot decât să inspire.
Femeile și războiul
REPUBLICA MOLDOVA: Aliona Bezman a visat din copilărie să devină militar, iar acum are gradul de locotenet major și este singura femeie în funcția de șefă a Servicului Geniu din cadrul Armatei Naționale. Mai mult, subalternii săi sunt bărbați. Prima zi în armată însă nu i-a dat prea multe semne că va reuși, după discuțiile cu reprezentanții comandamentului:
Bună ziua, vreau să lucrez în armată.
Fetițo,tu trebuie absolveți o facultate mai întâi.
Da, eu am studii superioare.
Și câți ani ai?
Am 26 de ani.
Aliona Bezman la deminare, Foto: arhiva personală
După absolvirea Universității Agrare, facultatea Relații Economice Internaționale, Aliona Bezman a decis că-și va lega viața de armată. După 10 ani de serviciu, a devenit ofițer. Era într-o perioadă în care, în armată, femeile lucrau doar la bucătărie sau în calitate de asistente medicale.
Aliona Bezman este femeia care îmbracă un costum de aceeași greutate ca și ea și merge cu echipa pe care o conduce la dezamorsare. Ea nu are dreptul să greșească, pentru că în joc este viața sa și a membrilor echipei sale. Spune că voința, puterea de concentrare și perfecționismul sunt calități pe care i le-a transmis mama, care îi amintea mereu că lucrurile trebuie făcute impecabil sau deloc. Și pentru că o acțiune făcută cu jumătăți de măsură nu e un principiu acceptat în familia Bezman, camarazii au înțeles foarte repede că Aliona este omul pe care poți să te bazezi.
„La prima operațiune de deminare, șeful meu a rămas șocat atunci când a văzut că mie nu-mi tremurau mâinile, dimpotrivă eram foarte calmă. Dupăacest prim test, eram luată tot mai des în teren și, ulterior, am fost numită șefă a Servicului Geniu. Cred că m-a ajutat caracterul meu combativ, pentru că niciodată nu m-am gândit că voi obține această funcție responsabilă. După ce am câștigat Cupa Ministrului, iar la o competiție din Federația Rusă am ocupat locul III între țările CSI, s-a schimbat și mai mult percepția colegilor despre mine. S-a văzut că am caracter, dorință și dăruire”, spune Aliona Bezman.
Femeia recunoaște că la început totul părea o misiune imposibilă. „Aceasta este armata!” Ea repetă această frază de fiecare dată când o întreb despre egalitatea de gen. Această frază te duce la ideea că armata este despre strictețe și ordine, dar și despre anumite preconcepții privind rolul și capacitățile unei femei.
„Șeful de la inginerie, de exemplu, nu poate veni la serviciu cu părul vopsit în verde. Nu comentez, conștientizez că absolut totul trebuie să corespundă standardeleor și cred că acest lucru este corect”, mai spune Aliona Bezman.
Ea își amintește că, la începutul carierei, mulți oameni nu puteau să-și imagineze cum o femeie își pune echipamentul special și merge la deminare. Era un tablou suprarealist pentru ei. În același timp, nu a simțit că este tratată cu un aer de superioritate de colegi. Dimportivă, au ajutat-o cu sfaturi multe și utile.
În familie însă, Aliona nu vorbește prea mult despre ceea ce se întâmplă la muncă, pentru că profesia sa înseamnă risc curat. Mai ales pentru mama sa, care nici acum nu se poate împăca cu decizia Alionei, această temă este una tabu. Iar mama ei are de ce să-și facă griji: munițiile sunt vechi, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și există pericolul real să explodeze până la poligonul pentru distrugere.
Atunci când spune că nu are emoții în teren, trișează un pic. Dimpotrivă, este îngrijorată, dar mai ales pentru viața subalternilor săi.
„După ce deminăm, mă uit la băieții mei și le zâmbesc. Emoțiile, desigur, sunt prezente, pentru că nu suntem de fier. Bombele pe care le dezamorsăm sunt de fier! Băieții mei sunt cei mai buni, ne protejăm unii pe alții și muncim pe principii de egalitate”, adaugă Aliona, cu un vădit sentiment de duioșenie pe față.
Aliona Bezman la deminare, Foto: arhiva personală
Cetățenii Republicii Moldova acceptă cu o doză de scepticism prezența femeilor în instituțiile de forță, ceea ce denotă o neîncredere în capacitatea acestora de a face față unor sarcini care implică o putere fizică mai mare. Această tendință de minimizare este confirmată și de analiza realizată în 2019 de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
În 2019, aproximativ un sfert din populația Republicii Moldova credea că doar bărbații ar trebui să lucreze în instituțiile de securitate. Aceste stereotipuri erau mai pronunțate în cazul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență - 40,8% și Armată - 32,7%. La polul opus se afla Serviciul Vamal și Poliția. Doar 15% din respondenți au declarat că munca în aceste două instituții este potrivită doar pentru bărbați.
Dar lucrurile s-au mișcat și în direcția bună. Tot în 2019, în Republica Moldova a fost creată Asociația Femeilor din Armata Națională, iar Republica Moldova a aprobat Programul Național de Implementare a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr.1325 privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2018-2021, precum și Planul Instituțional de Acțiuni pentru implementarea acestuia în Armata Națională.
Asociația Femeilor din Armata Națională este o platformă de dialog între Ministerul Apărării și societatea civilă, reflectând în mod echidistant progresele înregistrate, precum și provocările cu care se confruntă Armata Națională în atingerea obiectivului comun de asigurare a egalității și echității de gen în sectorul securității și apărării.
„Acest pas important al Republicii Moldova demonstrează că procesul de integrare a femeilor în sectorul de securitate, în general, precum și în Ministerul Apărării și Armata Națională, în special, este unul ireversibil”, spune Elena Țarălunga, președinta asociației.
În Republica Moldova există o instituție de învățământ superior de specialitate - Academia Militară „Alexandru cel Bun” unde, din anul 2012, pot studia și femeile. Acest lucru a fost posibil datorită intervenției societății civile și a demersurilor tot mai vocale de eradicare a prejudecăților de gen și de asigurare a dreptului legal al femeilor la educație, oricare ar fi domeniul ales.
Dacă în anul 2016, doar 7 femei au fost înscrise la Academia Militară, momentan acestea reprezintă 23% din totalul studenților. În Ministerul Apărării al Republicii Moldova, 57,4% dintre angajați sunt femei, iar în Armată - 20,4%.
UCRAINA:„Dacă te mai duci acolo, poți să nu revii acasă”, i-a spus mama Victoriei Dvoretskaya, atunci când în anul 2014 s-a întors acasă cu o rană serioasă.
„Vica, de ce îți trebuie asta? Tu doar ești fată... Trebuie să fii acasă”, i-a repetat mama în aceleași condiții, cu o singură diferență – Victoria a revenit din Donbas, în 2016.
Victoria Dvoretskaya, Foto: artiva personală
Victoria Dvoretskaya este prima femeie comandantă a Forțelor Armate ale Ucrainei și șefă de Departament la Fundația „Întoarce-te viu”. Își amintește că la vârstă de 21 de ani a trăit o adevărată revoluție internă, atunci când a militat pentru demorație pe Maidanul din centrul Kievului. A fost alături de confrații săi care s-au opus masiv împotriva regimului fostului președinte Viktor Ianukovici, alegând integrarea europeană a Ucrainei.
În anul 2014, Victoria, împreună cu prietena ei, ducea pe ascuns ceai și chifle soldaților din prima linie. Sub gloanțe, fetele și-au făcut drum spre cele mai periculoase zone, uitând de propria lor siguranță.
Pe 18 mai a susținutexamenele la Universitatea Națională de Comerț și Economie din Kiev, iar cu o zi mai târziu a plecat pe front. A ajuns în batalionul de voluntari Aidar cu autobuzul. Peste aproximativ un an a fost rănită. Abia atunci mama ei a aflat că fiica sa s-a înrolat.
Până în 2016, armata era imperiul bărbaților în Ucraina, femeile ocupând doar posturi de spălătorese, croitorese și bucătărese. Dar războiul din sudul Ucrainei a schimbat accentele. Și Victoria Dvoretskaya a fost la început angajată în calitate de manager pentru activități de gospodărie. În doar câteva luni a fost avansată în gradul de sergent și primul ei job adevărat în armată a fost la morgă. Timp de câteva luni, fata tânără și fragilă trimitea acasă corpurile neînsuflețile ale soldaților căzuți la datorie. Ea aducea soldații decedați de pe câmp, efectua identificarea cadavrelor și comunica cu rudele îndurerate. Atunci când povara psihologică a devenit insuportabilă, Victoria a solicitat să meargă pe front.
Victoria Dvoretskaya a absolvit primul curs de pregătire pentru ofițerii în rezervă și a devenit prima femeie comandantă a Forțelor Armate ale Ucrainei, din totalul de patru. În același timp, potrivit ei, volumul de lucru și renumerarea între ei au fost distribuite în mod egal.
În total, Victoria Dvoretskaya a luptat pe front aproape 3 ani. În total, a dedicat 7 ani din viață serviciului militar. Revenind periodic la viața civilă, femeia și-a dat seama că imaginea unei femei veterane nu s-a format încă în societatea ucraineană.
„În percepția multora, un veteran este un apărător de gen masculin, un bărbat. Există câteva stereotipuri sovietice despre femei. De exemplu, unii cred că femeile merg pe front ca să se căsătorească... De aceea, cred că deja este o victorie dacă societatea noastră va avea formată măcar o imagine pozitivă, atunci când e vorba despre o femeie veterană”, accentuează Victoria Dvoretskaya.
Potrivit veteranei Victoria Dvoretskaya, femeile trebuie să știe mai multe despre perspectivele pe care le deschide acest ordin.
Potrivit Centrului de Personal al Forțelor Armate ale Ucrainei, în ultimii șase ani, numărul femeilor din Forțele Armate ale Ucrainei s-a dublat (32.569 de persoane au fost înregistrate în decembrie 2021), și numărul femeilor ofițer și cadetelor fiind în creștere semnificativă. De la începutul războiului din 2014, statutul de participant la ostilități a fost acordat la peste 16,7 mii de femei militare.
Astfel, datorită femeilor veterane și a activiștilor, în ultimii ani, femeile ucrainene au primit mai multe drepturi în sfera profesională. Prezența unei femei în prima linie azi nu mai surprinde pe nimeni, iar acesta este un indicator destul de important.
Armenia: Prezența femeilor în forțele armate armene este acum de puțin peste 10 la sută. Ca și în alte țări post-sovietice, acestea sunt cooptate pentru munci logistice sau în departamentele medicale. Tigranuhi Artsakh are 30 de ani și a lucrat timp de 5 ani într-o școală rurală ca instructor militar. A participat la al treilea război din Artsakh în 2020 și a fost rănită de două ori. Ultima dată, grav, de aceea a fost forțată de circumstanțe să renunțe la serviciul activ.
Victoria Dvoretskaya, Foto: artiva personală
„Atunci când îmi alegeam profesia, m-am gândit că o femeie nu prea are șanse să obțină o educație militară, așa că am ales profesia de instructor militar. Apoi, atunci când am aflat că fetele se pot înscrie în instituțiile militare de învățământ din Republica Armenia, m-am grăbit să depun dosarul. Din păcate, erau acceptate doar fetele cu vârsta de pănă la 23 de ani, iar eu aveam deja 25”, povestește Tigranuhi Artsakh.
Potrivit legii, femeile din Armenia, alături de bărbați, au aceleași drepturi dacă aleg o carieră militară. Egalitatea de gen este stipulată și în Constituție. Este vorba despre articolul 14.3, care definește, de asemenea, datoria egală a ambelor sexe de a participa la apărarea țării. „Fiecare cetățean este obligat să participe la apărarea Republicii Armenia în conformitate cu legea.”
Tigranuhi Artsakh este o fire sportivă, iar în anii studenției a jucat pentru echipa de volei din Artsakh, a participat la cele 5 Jocuri Pan-Armeniene, 40 dintre care la Teheran. În 2019, a participat la lupte de mas-wrestling și, fără mare efort, a devenit campioana Armeniei la categoria de 65 kg în rândul fetelor.
Femeia a participat la cursurile oferite de Art of Survival, o organizație neguvernamentală militar-patriotică al cărei scop este de a promova politici de pro-activism în Republica Armenia și Republica Artsakh. Ea a audiat și cursurile organizate de Great Tigran, un regiment de voluntari format în 1989 în baza detașamentelor de voluntari.
„Dacă nu ar fi stereotipurile, atunci femeile ar alege mai ușor armata. Desigur, o femeie ar trebui să fie mamă, dar ea trebuie să decidă când este momentul, nu presiunea din partea societății sau a celor apropiați”, a mai spus Tigranuhi Artsakh.
Femeile din Armenia nu sunt percepute ca fiind parte a sistemului de securitate și înzădar, crede Tigranuhi.
Tigranuhi Artsakh, Foto: artiva personală
„Când a început războiul, eram în sat. Am decis imediat să mă alătur apărătorilor țării. Desigur, părinții mei erau îngrijorați, dar eu sunt adultă, a fost decizia mea, mi-am ales calea, iar ei au acceptat-o. Singura mea preocupare erau membrii familiei mele, care lptau în locuri diferite. Odată am mers o distanță de 300 de metri într-o zonă unde se duceau lupte intense. A fost ceva ieșit din comun, dar pentru mine cel mai important lucru este că am putut îndeplini ordinul comandantului. În astfel de cazuri, desigur, nu te gândești la viața ta! Îți apar puteri supranaturale”, a mai spusTigranuhi Artsakh.
Prioritatea drepturilor personalului militar, precum și respectarea onoarei și demnității acestora și interzicerea discriminării, sunt principiile principale ale serviciului militar (Legea Forțelor Armate, articolul 4).
„Uniforma militară este de cea mai mare valoare și nu contează dacă este purtată de o femeie sau de un bărbat, această persoană ar trebui considerată apărătorul/apărătoarea Patriei”, consideră Tigranuhi.
Tigranuhi visează să trăiască într-o Armenie unde nu vor exista abordări diferențiate în bază de gen.
Rezoluția ONU 1325 subliniază rolul femeilor în soluționarea conflictelor. Ea recomandă implicarea cât mai largă a femeilor, la toate nivelurile de luare a deciziilor, dar și o atenție sporită, axată pe nevoile femeilor și fetelor în condițiile conflictelor armate și integrarea perspectivei de gen în reabilitarea post-conflict.
Femeile și politica
MOLDOVA: 15 noiembrie 2020, o zi istorică pentru Republica Moldova. Pentru prima dată, o femeie a fost aleasă șefa statului. Maia Sandu a câștigat alegerile cu o victorie zdrobitoare, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, devansându-l considerabil pe contracandidatulsău, Igor Dodon. În mesajele electorale, ea a promovat ideea integrării europene a Republicii Moldova și a anunțat toleranță zero în raport cu corupția și clanurile oligarhice.
În 2010, după absolvirea Școlii de Administrație Publică Kennedy de la Universitatea Harvard din Statele Unite, Maia Sandu a primit o diplomă de master în politici publice. În perioada iunie 2010 și iulie 2012, a fost consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.
Pentru prima dată, Maia Sandu a candidat la funcția de președinte în anul 2016, dar atunci a câștigat Igor Dodon. Cel mai răspândit fals în campania electorală din 2016 a fost că, dacă va câștiga alegerile, Sandu va accepta 30.000 de sirieni în Republica Moldova. În campania electorală din 2020, pentru a discredita imaginea de femeie a Maiei Sandu, au fost răspândite mai multe fake news-uri printre care:
Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, Foto via Facebook
1. O femeie necăsătorită și fără copii nu se poate gândi la copiii Republicii Moldova.
2. Maia Sandu va vinde străinilor pământurile Republicii Moldova, dacă va ajunge la putere, pentru că nu are familie.
3. Dacă o femeie nu este căsătorită, atunci este lesbiană și acesta este un lucru rău.
4. Dacă o femeie devine președintă în Republica Moldova, va începe al Treilea Război Mondial.
În perioadele preelectorale a intervenit și Biserica, comentând negativ candidatura Maiei Sandu. Comentariile nu au fost despre abilitățile și activitățile politice ale lui Sandu, ci despre faptul că nu a născut copii.
Alina Andronache, specialista în relații publice, comunicare și advocacy la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, consideră că femeile sunt de obicei discriminate nu pe baza abilităților lor, ci pe criterii de gen. Experta spune că societatea din Republica Moldova este patriarhală și stereotipată, iar acesta este un teren fertil pentru critici. Societatea nu este pregătită ca femeile să ocupe funcții care erau de obicei ocupate de bărbați.
„Continuăm să privim oamenii în secolul XXI prin prisma stereotipurilor, etichetelor, șabloanelor, anumitor prejudecăți. Avem nevoie de femei în diferite domenii pentru a sparge stereotipurile, pentru a stimula fetele și fetițele, dându-le încredere că pot face orice și pot deveni oricine dacă muncesc cu dăruire. Am observat că tendința cea mai pozitivă în împărțirea stereotipurilor și a prejudecăților este în sfera politică. Numărul persoanelor care cred categoric că femeile nu au loc în politică, în anumite funcții de conducere, este în scădere în ultimii ani. Cred că asta se datorează apariției mai multor femei în politică”, a spus Alina Andronache.
Experta susține că, din cauza stereotipurilor, femeile devin victime ale violenței psihologice, iar uneori e vorba de violență socială.
„Când femeile nu se încadrează în rolurile stereotipe impuse de societate, ele sunt întotdeauna criticate aspru. Din câte am observat, femeile care încearcă să rupă stereotipuri sunt supuse mult mai multor presiuni din partea societății”, a mai spus Alina Andronache. Schimbările depind de fiecare dintre noi. Și aceste schimbări pot fi realizate doar dacă creștem copii fără stereotipuri, prejudecăți și încercăm să formăm personalități”, crede Alina Andronache.
Se observă deja schimbări în sfera politică. După alegerile din 11 iulie 2021, Parlamentul de la Chișinău are cel mai mare număr de femei deputate din istoria țării – 41 din 101.
Un studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare din Moldova arată că în anul 2009, 32% din cetățeni considerau că femeile erau mai puțin capabile și nu puteau ocupa funcții de conducere. În anul 2018, această ponderea a scăzut la 19%, iar în anul 2021 (în perioada campaniei electorale) - la 12%.
UCRAINA: Parlamentul ucrainean a adoptat un nou Cod Electoral în 2020, care prevede și o cotă de gen. Doar partidele pe listele cărora au fost incluse 40% femei au fost admise la alegerile pentru consiliile locale, desfășurate pe 25 octombrie. S-a respectat principiul „cinci candidați – două femei”. În plus, alegerile locale au inclus nu doar o cotă obligatorie de gen, ci și taxarea pentru nerespectarea acesteia. Dacă partidul ignora această cerință, nu era înregistrat în cursă.
Astfel, din cauza încălcării cotei de gen, în orașul Zdolbunov, regiunea Rivne, comisia electorală a orașului a refuzat înscrierea candidaților partidelor „Слуга народа” și „Наш край”. Aceiași soartă a avut-o și partidul Svoboda din Jytomyr, precum și partidele Batkivshchyna și Poziția civilă din Zbarazh, regiunea Ternopil. Marina Bardina, deputată din cadrul Partidului „Слуга народа” a propus introducerea cotei de gen în Codul Electoral.
Deputata Marina Bardina, Foto: arhiva personală
„Cred că este instrumentul potrivit pentru a le permite femeilor să participe activ în politică. Așteptarea de 10-20-30 de ani pentru ca aceasta să devină o normă este prea lungă pentru noi, femeile moderne. Această măsură temporară va duce la echilibrarea reprezentării femeilor și bărbaților în politică. Apropo, pentru Ucraina acest lucru este extrem de important, deoarece mai mult de jumătate din populația noastră, conform diverșilor indicatori, este formată din femei. Și atunci când suntem subreprezentate în politică, atunci când nu influențăm deciziile guvernamentale și viața în comunitățile noastre, aceasta este o nedreptate socială”, crede deputata Marina Bardina.
După alegerile din toamna anului 2020, numărul femeilor ucrainene în consiliile locale a crescut. Potrivit rețelei ombudsmanilor publici pentru protecția drepturilor electorale a Rețelei civice OPORA, în ciuda dinamicii vizibile (impactul pozitiv al cotei de gen a fost confirmat de peste 95% dintre respondenți), în Ucraina există încă multe bariere în accesul și implicarea egală a femeilor în procesul electoral și activitatea lor reprezentativă efectivă în administrațiile locale.
La întrebarea dacă femeile s-au simțit discriminate în bază de gen la participarea la alegeri, peste 90% dintre respondenți au negat o astfel de experiență negativă și câțiva au remarcat că au observat o atitudine disprețuitoare din partea alegătorilor și uneori a colegilor de partid. 53 de candidați (18,3%) au raportat că li s-a aplicat „PR negru” și 17 femei (6%) au fost supuse hărțuirii în baza vârstei - atât în cazurile în care vârsta lor era mai mică de 30 de ani, cât și de peste 60 de ani.
Destul de ilustrativă a fost fraza uneia dintre candidate. Întrebată dacă a experimentat presiune sau atitudine negativă/ignorare din partea colegilor dintr-un partid politic, rude sau alegători în general pe criterii de gen, aceasta a răspuns: „Colegii de pe listă, oricât ți-ar zâmbi, nu te percep ca pe un candidat egal”.
Și în orașul Rivne a avut loc un incident legat de participarea unei deputate locale la evenimentele publice cu copilul ei. Mulți utilizatori ai rețelei de socializare Facebook au criticat dur deputata. În opinia lor, o femeie ar trebui fie să stea acasă cu copiii ei, fie să-i ducă la grădiniță.
În 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a susținut aderarea țării la „Parteneriatul Biaritz” internațional, iar în 2022 va continua să lucreze pentru asigurarea egalității de drepturi și șanse în cinci domenii:
- învățarea de către copii a principiilor egalității între femei și bărbați;
- prevenirea violenței (se vor continua lucrările privind alocarea și dezvoltarea subvențiilor de stat pentru prevenirea violenței în familie);
- reducerea decalajului salarial dintre femei și bărbați (în Ucraina este de aproximativ 20%);
- crearea de noi oportunități pentru bărbați de a avea grijă de copii (se intenționează să se ridice problema oportunității unui concediu de maternitate de trei ani și a opțiunii de împărțire a acestuia între femeie și un bărbat);
- dezvoltarea unui spațiu public fără bariere, prietenos pentru familiile cu copii și persoanele cu mobilitate redusă.
Diana Gasparyan
Armenia: Momentan, există încă multe cazuri de discriminare pe criterii de gen în Armenia. La prima vedere, principiul egalității de gen nu este încălcat și legea asigură ambelor sexe șanse egale, cu toate acestea însă, cadrul legal și realitatea sunt foarte diferite.
Diana Gasparyan - Șefa comunității Vagharshapat, 34 de ani, este prima femeie primar din istoria Armeniei, fiind avocat de profesie.
„Prima mea experiență în politică a fost una de opoziție. Ulteior, ca urmare a multor ani de luptă, demonstrații și activism, după revoluția din 2018, primarul din Etchmiadzin și-a dat demisia înainte de încheierea mandatului și am primit oferta să ocup funcția de primar interimar până la desfășurarea alegerilor”, astfel descrie ascensiunea sa în politică Diana Gasparyan.
Diana Gasparyan spune că s-a întrebat dacă locuitorii din Etchmiadzin ar alege o femeie în funcția de primar. Cu toate acestea, dragostea de oraș și dorința deschimba lucrurile, precum și interesul, au determinat-o pe tânără să-și asume alegerea și să accepte să fie numită primar interimar.
Potrivit datelor furnizate CEC din Republicii Armenia, la alegerile locale din 2018 au fost desemnați 14 candidați pentru funcția de Echmiadzin/comunitatea Vagharshapat/regiunea Armavir: 13 bărbați și o femeie (Diana Gasparyan - Partea Contractului Civil) . Doi dintre candidați (bărbați) au refuzat ulterior să participe la alegeri. În timpul alegerilor, Gasparyan a fost aleasă primară cu o majoritate covârșitoare.
Din publicația anuală a Serviciului de Statistică din Armenia pentru anul 2021 reiese că, în anul 2020, 9 sau 1,8% din cei 502 lideri comunitari din Republica Armenia sunt femei și doar o singură femeie este primară.
Un sondaj privind participarea femeilor în administrația locală arată: 74% dintre respondenți consideră că nivelul de participare a femeilor în administrația locală ar trebui să fie de 30-50%. Aproximativ 60% dintre bărbații chestionați nu sunt pregătiți să vadă femei din familia lor în funcții de conducere.
„Nu cred că cele mai bune mecanisme și standarde din diferite țări ar trebui să fie implementate automat în Armenia. Politica pe etape pe care o urmărește în prezent echipa noastră politică funcționează destul de bine”, a mai adăugat Diana Gasparyan.
Cu toate acestea, potrivit experților, agențiile guvernamentale au foarte multe restanțe în acest sens. În special, e nevoie de „dezvoltarea unor mecanisme eficiente de „răspuns” la practicile sexiste la nivelul sistemului de stat”.
Femeia șoferă
Moldova: Eudochia Vleju muncește mai bine de 15 ani ca șoferă de troleibuz în capitala Republicii Moldova, Chișinău. Și-a dorit să îmbrățișeze această profesie cu 15 ani, atunci când imaginea unei femei la volanul unui troleibuz era o raritate. Le admira pe puținele șofere care se descurcau de minune cu așa mașini mari. A fost insistentă și i-a reușit. Chiar dacă au fost și momente descurajante, nu s-a lăsat niciodată influențată de comentariile sexiste, pe care le auzea.
Eudochia Vleju, Foto: CIJM
Înainte de a-și vedea visul împlinit, în fiecare zi, după ce ducea copiii la grădiniță și școală, și termina treburile casei, urca într-un troleibuz condus de femei, își găsea un loc strategic ca să le urmărească fiecare mișcare. Făcea o tură sau chiar două cu troleibuzul, apoi mergea la piață. Era pur și simplu fascinată de ideea că ar putea la un moment dat să conducă și ea un troleibuz.
Soțul a fost la început categoric împotrivă. Eudochia își amintește că s-a angajat taxatoare, dar după două luni s-a înscris la cursuri de șofat, fără ca să-i spună.
„Am mers singură să depun actele, fără ca cineva să știe. Am decis să depun actele la șofat pentru că zilnic eram cu gândul la condus. Chiar dacă soțul îmi spunea că e destul de greu să șofezi într-un oraș aglomerat. Viața fiecărui copil, bătrân, fiecărui pasager e în mâinile șoferului. Eu am reușit să susțin examenele și să ajung să conduc. Am noroc de copiii mei, care mereu m-au înțeles și au acceptat că nu luăm micul dejun în fiecare zi împreună”, a spus Eudochia Vleju.
Femeia își amintește prima zi de șofat, când și-a zis că nu trebuie să cedeze în fața greutăților. Era o zi plină de emoții pozitive, dar și de greutatea responsabilității și fricii pentru securitatea pasagerilor. Își amintește mereu de cuvintele șefului de exploatare: Eudochia, tu vei lucra, pleacă și lucrează! Dar erau și voci care-i spuneau că nu-i o treabă pentru o femeie.
„Admirația pentru femeile la volan și munca au mers paralel. Colectivul m-a susținut. Credeam că nu o să fac față și eram gata să renunț la începuturi. Mulți îmi ofereau sfaturi. Sigur că am avut și reproșuri, căci comentarii negative sunt peste tot. Sunt o persoană care apreciază tot ce e frumos și pozitiv. Tot ce e frumos îmi dă speranță și mă face mai puternică.”, a mai spus Eudochia Vleju.
Numărul femeilor membre ale Federației Sindicatelor din Transport și Lucrătorilor Rutieri din Republica Moldova, adică conducătoare de autovehicule în întreprinderile de stat, este mic. În Republica Moldova femeile care șofează reprezintă 25,6%, conform datelor înscrise la 1 ianuarie 2020 în Registrul de Stat al șoferilor.
Ucraina: În ultimii ani, femeile ucrainene abordează activ profesia de șofer de camion. Mai mult, majoritatea reprezentantelor acestei profesii se află în vestul Ucrainei (evident, pentru că acolo sunt cele mai mari companii de transport).
Natalia Lapka, Foto: arhiva personală
Natalia Lapka, în vârstă de 48 de ani, din regiunea Rivne, este fostă profesoară de clasele primare și profesoară de muzică la o școală locală. În anul 1990, ea și soțul și-au pierdut locul de muncă. Practic, nu aveau mijloace de existență. Unde mai pui că aveau de crescut doi copii mici. Le-a venit ideea să-și deschidă propriul magazin alimentar, care le aducea un profit mic În 2013, soțul Nataliei a devenit șofer de camion, iar cu 5 ani mai târziu, și Natalia însăși a decis să se așeze la volan.
„Mi-am schimbat viața radical”, recunoaște Natalia. „Primul motiv este cel material, iar al doilea este personal. Nu eram mulțumită de faptul că soțul meu era atât de rar acasă. Odată a lipsit mai mult de șase luni. Nu mai suntem tineri, așa că e greu când sunt aici singură, iar el este singur acolo. Totuși, această decizie nu a fost una spontană, pentru că întotdeauna mi-au plăcut călătoriile lungi și să conduc”, a spus Natalia Lapka.
Decizia Nataliei nu a provocat discuții critice în rândul rudelor sale, dar au existat îngrijorări pentru sănătatea ei.
„La început, părinților mei au crezut că am făcut o alegere foarte ciudată”, explică Natalia. – Mama nu-și putea da seama că acum va fi așa și nu altfel. Pentru ea, șofatul nu este profesie unei femei. Și alții mă privesc straniu: „Și tu ești șofer? Nu se poate!" Și la punctele de control îmi verifică documentele cu deosebită atenție, pentru că sunt mai rezervați când văd o femeie la volanul unui camion.”
Îl consideră pe soțul ei Vitalie cel mai important profesor și consilier al ei. Împreună conduc camionul în Europa.
„Comparativ cu perioadele în care lucram ca profesor și antreprenor, acum mă simt mult mai bine”, recunoaște Natalia. „Sunt fericită, liberă și mereu aproape de soțul meu.”
ARMENIA: Societatea armeană a acceptat și acceptă cu mare dificultate situația în care o femeie conduce mașina. O șoferiță însă a reușit să spargă stereotipurile și să conducă un taxi.
De altă parte, nu există nicio discriminare împotriva femeilor și fetelor în procesul de obținere a permisului de conducere la nivel legislativ. În ultima perioadă, din ce în ce mai multe femei solicită permisul de conducere, însă societatea nu este gata să accepte o femeie la volan. Monika Galstyan a reușit să intre în top 100 de femei, care nu numai că a primit un permis de conducere, dar și a făcut din șofat o profesie.
Monika are 25 de ani și 7 ani de experiență de conducere. Este biolog de profesie și a absolvit Universitatea Europeană de Stat din Erevan.
„Am iubit mașinile încă din copilărie. Mi-am luat permisul de conducere la 18 ani și de atunci conduc. Sinceră să fiu, îmi place să muncesc din greu și îmi doream să lucrez în afara jobului meu principal (director de vânzări). Din păcate, restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au fost un impediment în acest sens. Conducerea taxiului nu este principala mea sursă de venit, este doar o modalitate de a-mi petrece timpul liber mai activ”, a spus Monika Galstyan.
Monika Galstyan, Foto: Artiva personală
Monica menționează că este tratată foarte bine în societate. Problema principală, din păcate, e reprezentată de clienții neadecvați, în stare de ebrietate. Monica a fost adesea discriminată pe criterii de sex, o comandă chiar a fost anulată după ce clientul aflase că o fată conducea. „Oh, ești fată, îmi pare rău, dar nu avem încredere în tine”.
Potrivit datelor publicate, o singură femeie din Armenia lucrează ca șofer pentru un funcționar public. Faptul că nicio femeie nu este șofer de transport public, potrivit Dianei, rezidă în mentalitatea patriarhală care mai dă tonul.
„Eu însămi nu aș lucra ca șoferă de microbuz, pentru că cultura interacțiunii șofer-client este la un nivel destul de scăzut, nu există o abordare civilizată.”, a mai spus Monika Galstyan.
Potrivit datelor publicate, o singură femeie din Armenia lucrează ca șofer pentru un funcționar public. Absența unei femei-șofer de transport public, potrivit ei e din cauza mentalității la nivel național.
„Eu însămi nu aș lucra ca șoferă de microbuz, pentru că cultura interacțiunii șofer-client este la un nivel destul de scăzut, nu există o abordare civilizată.”, a mai spus Monika Galstyan.
Cum protejează legea drepturile femeilor?
Moldova: În 1993, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Nomenclatorul producțiilor, profesiilor și lucrărilor cu condiții de muncă grele și vătămătoare interzise pentru femei, care a fost criticat pentru că sublinia că femeile sunt „slabe și domestice” și „bărbații puternici”. O critică a acestui Nomenclator a fost făcută în 2015 de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.
Membrii Consiliului au adoptat o decizie privind discriminarea la angajare pe criterii de gen. Decizia precizează că: „Practica nu sprijină decât neînțelegerea masculinității și a feminității, care în acest caz dictează, prioritizează în funcție de genul unei persoane (!) accesul la muncă. Nomenclatorul dezavantajează bărbatul prin stereotipuri (sexism secundar) și privează o femeie de dreptul de a decide ce fel de muncă vrea să aleagă.
Deși drepturile cetățenilor moldoveni, bărbați și femei, în domeniul relațiilor de muncă sunt garantate și protejate de Constituția Republicii Moldova, Codul Muncii și alte acte legislative, femeile continuă să fie discriminate pe criterii de gen la locul de munca.
În 2016, Nomenclatorul profesiilor interzise a fost desființat la insistențele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării. Liuba Rotaru, președintele Comisiei pentru Femei a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, spune că din 2016 femeile își pot alege profesia dorită, dar mai este de lucru pentru eliminarea discriminării și violenței bazate pe gen la locul de muncă.
„În Moldova, numărul femeilor în funcții de conducere este în creștere, dar statisticile arată că salariile femeilor sunt cu 17% mai mici decât ale bărbaților pentru același loc de muncă, ceea ce este nedrept. Prin urmare, femeile sunt nevoite să lucreze în sfera socială, ca profesori, unde salariile rămân mici. Violența și discriminarea la locul de muncă și în familie sunt, de asemenea, o problemă. Trebuie să creștem cooperarea între instituții pentru un rezultat mai bun”, a spus Liuba Rotaru.
Pentru a egala șansele femeilor și ale bărbaților, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Clasificarea profesiilor din Republica Moldova. Acest clasificator include nume de profesii de gen masculin și feminin. În plus, profesiile scrise în forma feminină sunt obligatorii prin lege pentru toate instituțiile și persoanele juridice și fizice care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, la completarea documentelor oficiale, când se cere indicarea profesiei.
Ucraina: Egalitatea drepturilor femeilor și bărbaților este asigurată prin punerea în aplicare a Legii Ucrainei „Cu privire la asigurarea egalității de drepturi și posibilități pentru bărbați și femei în Ucraina”, care a intrat în vigoare în 2006.Această lege permite femeilor să aibă drepturi și șanse egale cu bărbații în angajare, promovare la locul de muncă, formarea avansată și recalificarea.
Potrivit datelor Ministerului Politicii Sociale, indicate în proiectul de Rezoluție a Cabinetului de Miniștri „Cu privire la aprobarea Strategiei de stat pentru asigurarea egalității de drepturi și posibilități pentru femei și bărbați până în 2030”, femeile încă mai lucrează des în sectoare slab plătite, cum ar fisectorul public, și în funcții de nivel inferior (în educație - 78,3% dintre femei, salarii - 79,4% din media pe economie, în domeniul asistenței medicale și a prestațiilor sociale - 81,5%, salariile – 74,3% din media pe economie). Doar 17,7% dintre întreprinderi, instituții, organizații au femei în funcții superioare de conducere, ponderea persoanelor juridice la care femeile sunt șefi este de 28,9%, doar 7% dintre femei din rândul șefilor și 12% - din rândul șefilor de corporații.
Armenia: Republica Armenia este parte a Convenției Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW); a aderat la Consiliul Europei în 2001 și este, de asemenea, parte la o serie de tratate regionale care pun în aplicare principiile combaterii discriminării de gen, cum ar fi Convenția Consiliului Europei pentru apărarea libertăților fundamentale și Carta Socială Europeană. Guvernul și-a declarat angajamentul față de implementarea recomandărilor Consiliului Europei privind strategia pentru egalitatea de gen pentru 2014-2017.
Conform The Global Gender Gap, martie 2021, Armenia se află pe locul 114 din 156 țări, pe locul 25 din 26 de țări din Europa de Est și Asia Centrală la capitolul egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.
Deși nu există profesii clar interzise pentru femei în Armenia, Guvernul Republicii Armenia, prin Decretul 2308-N din 29 decembrie 2005, stabilește pentru persoanele sub 18 ani, femei însărcinate și femei care îngrijesc un copil, până la vârsta de un an al acestuia sunt interzise următoarele profesii: sub influența factorilor chimici, fizici, biologici; aerosoli industriali; munca fizica grea; munca asociată cu factori emoționali, stresanți și de risc.
Ucraina, Republica Moldova și Armenia sunt trei țări post-sovietice care, chiar și după 30 de ani de independență, se confruntă cu probleme de discriminare a femeilor în diverse contexte, inclusiv la locul de muncă. Deși legea le protejează drepturile, femeile se confruntă mai des cu fenomenul discriminării decât bărbații. Treptat, femeile prin propriul exemplu, trec peste stereotipurile de gen și clădesc din bariere poduri.
Investigația a fost realizată în cadrul și pe baza resurselor financiare ale proiectului Women Investigative Journalists Network (WIJN)
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Zece investigații cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2022
Investigarea schemelor de corupție, delapidare a banilor publici, trafic de influență și încălcarea drepturilor omului au fost prioritățile și pe parcursul anului 2022 pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md. Unele investigații au avut impact, procurorii pornind câteva dosare penale, altele, deși deconspirau scheme și interese private asupra banilor publicii or încălcarea gravă a unor drepturi, au trecut neobservate de autorități. În lipsa reacțiilor din partea organelor de drept, au reacționat cei implicați în scheme, cărora echipa de jurnaliști a îndrăznit să le tulbure liniștea. Unii ne-au acționat în judecată, alții au depus plângeri la poliție, care pe lângă faptul
На чужбине. Истории украинок, бежавших от войны
10,5 млн — столько человек были вынужденно перемещены в пределах Украины или за границу только за месяц после начала полномасштабной войны, развязанной Россией в этой стране 24 февраля 2022 года. По состоянию на ноябрь того же года ООН зафиксировала более 15,8 млн случаев пересечения границ Украины.
В ноябре в Европе было зарегистрировано 7,9 млн вынужденных переселенцев из Украины. При этом Молдова приняла самое большое число переселенцев из соседней страны по отношению к собственному населению – 570 тысяч человек, около 80 тысяч из которых остались здесь. Ситуация с украинскими переселенцами в Армении сильно отличается от той, которая сложилась в странах ЕС или
CU MAMA ȘI TATA, LA (NE)EGALITATE
Drepturile egale între femei și bărbați, mai ales în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor, au devenit o piatră de încercare pentru țările post-sovietice. Forțați în mare măsură de partenerii externi să acționeze, legiuitorii din Republica Moldova, Ucraina și Armenia impun reguli bazate pe principii și standarde ale lumii civilizate. Astfel, tații s-au văzut în fața unei provocări noi - concediul de îngrijire a copiilor, pe care și-l pot adjudeca în rând cu mamele. Totuși, din cauza unor stereotipuri adânc implantate, aceste „inovații sociale” nu se bucură de mare popularitate. Dacă în Republica Moldova și Ucraina numărul bărbaților
Femeile rome refugiate din Ucraina, cum sunt discriminate în Moldova
Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a primit de la începutul războiului din Ucraina peste jumătate de milion de refugiați din statul vecin. Toți s-au mobilizat să-i ajute pe cei care au fugit din calea războiului. Guvernul, organizațiile neguvernamentale și locuitorii continuă să ofere sprijin, însă bunăvoința nu este la fel pentru toți refugiații din Ucraina, fiind exprimată și o atitudine preconcepută. Investigația noastră a scos la iveală faptul că cele mai discriminate sunt femeile rome, venite în Moldova după declanșarea războiului. Problema acestora este lipsa actelor necesare pentru a pleca mai departe. Nu este clar
Egalitatea de gen în sport: cât de sensibile la gen sunt bugetele școlilor sportive din municipiul Bălți
Sportul nu mai este demult un domeniu practicat doar de bărbați. În ultimii ani, tot mai multe femei s-au ambiționat să obțină performanțe sportive la probe care erau greu de imaginat că se vor feminiza vreodată. Astăzi, e ceva normal să vezi un meci de fotbal excelent între echipele de doamne sau o luptă aprigă între femei pe ringul de box. Totuși promovarea egalității de gen în sportul moldovenesc rămâne o problemă. De exemplu, în lista lotului național pentru anul 2022, la stiluri populare precum înotul, șahul sau fotbalul vedem mai mulți bărbați. Sunt puține fete și în școlile
MINUS ZECE ÎNTR-UN AN
Din an în an, în urma unor decizii tacite, școlile din Republica Moldova rămân tot mai puține. În mare parte motivate de numărul mic de elevi, dar și de optimizarea cheltuielilor, aceste hotărâri nu sunt prea mediatizate, iar o statistică oficială nu există. Se întâmplă și din cauza unor „reacții adverse”, care aproape întotdeauna au apărut, chiar dacă argumentele în favoarea acestei „terapii dure” erau obiective. Subiectul optimizării școlilor a fost folosit de-a lungul timpului ca pretext pentru bătăliile politice, dar și pentru lansarea unor promisiuni electorale populiste. Emblematic este moratoriul din anul 2017 impus de fostul lider PDM,
MAMELE - discriminate la angajare și lăsate în sărăcie la bătrânețe
Egale în drepturi, dar totuși discriminate și umilite atunci când sunt în căutarea unui job sau au ajuns în momentul în care le este calculată pensia. Deși nu este un fenomen generalizat, angajarea rămâne în Republica Moldova un teren plin de abuzuri și obstacole pentru femei. Împovărate și de grija familiei, având copii mici, acestea sunt nevoite să accepte joburi mai puțin plătite doar pentru a-și asigura un minim venit. Greul vine mai ales la vârsta de pre-pensionare, atunci când angajatorii ori renunță la serviciile lor, ori le trec în funcții ierarhic inferioare și, respectiv, cu o retribuire a
Femeia în beretă albastră
„A simțit, cum țeava unei arme i-a atins corpul. A urmărit cu ochii cum mai multe automate au fost îndreptate spre ea și colegii ei în căști albastre. Zeci de automate. Erau înconjurați de o groază de rebeli înarmați. Erau mulți. Foarte mulți. Și tare furioși. Strigau, înjurau, amenințau” - sunt crâmpeie din trăirile unei ofițere din Armata Națională a Moldovei, aflată în misiune de pacificare în trupele ONU.
În misiunile internaționale femeile sunt la egal cu bărbarții, dar ca să reușească ele trebuie să fie de două ori mai bune decât colegii lor. Ele trebuie să combată stereotipuri, să
Strigăte, discriminare și sexism în fotbal – abuz sau metodă de a „căli” sportivii
Doi copii - Vasile și Ion, se ceartă pe terenul de fotbal, din cauză că primul a ratat ocazia de a înscrie un gol. Ion îl învinovățește pentru eșec și-l împinge… Andrei plânge din cauză că echipa lui a pierdut meciul, iar antrenorul strigă către el: „Nu plânge, că nu ești muiere”… Ana se antrenează pe teren, băieții din jur râd de ea, îi spun că fotbalul nu este un sport pentru fete și că ea va avea picioarele strâmbe.
Sunt cazuri reale care se întâmplă la lecțiile de educație fizică sau la antrenamente, pe terenul de fotbal al liceului,
ZÎMBRENI via CHIȘINĂU: DE CE PRIMARII SE RĂZVRĂTESC ÎMPOTRIVA CONSILIILOR RAIONALE
Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale. Autoritățile publice locale de nivelul I spun că, de fapt, consiliile raionale au devenit un lux în perioada de criză pe care o traversează Republica Moldova și că nici banii nu se împart pe principii tocmai ortodoxe. Nemulțumirea edililor locali izbucnește pe ici-colo în adevărate acte de nesupunere. Șase localități din raionul Ialoveni, de exemplu, vor să iasă din componența raionului și să se alipească municipiului Chișinău. De altă parte, soluțiile rămân pe regim stanby. În timp ce autoritățile declară că evaluează starea de lucruri,
„AFACERI UNSUROASE” CU ULEI DE PALMIER
Folosit inițial în calitate de lubrifiant pentru echipamente industriale, uleiul de palmier a ajuns pe neobservate chiar în capul mesei noastre cea de toate zilele. Secretul acestei popularități fără precedent se ascunde în prețul său mic care, respectiv, micșorează și cheltuielile de producție. Totuși, institute întregi de cercetare au descoperit că uleiul de palmier, în special cel hidrogenat, e pericol real în fiecare îmbucătură, deoarece poate provoca boli cardiovasculare grave și chiar cancer. Unele țări, mai avansate și mai prudente în ceea ce privește sănătatea populației, au limitat drastic utilizarea acestui produs și chiar i-au impus pe producători să
VIDEO // Dreptul la muncă pentru femeile refugiate din Ucraina: între istorii de succes și speranțe ratate
De la declanșarea războiului din Ucraina, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul populației. Majoritatea celor care au găsit refugiu sunt femei și copii. Pentru a se întreține și a-și crește copiii, multe dintre refugiate ar vrea să-și găsească un loc de muncă. Deși autoritățile au adoptat o serie de măsuri menite să asigure accesul la piața forței de muncă, numărul femeilor refugiate care au reușit să se angajeze este destul de mic. Experții afirmă că, de multe ori, dreptul la angajare există doar pe hârtie.
De mai bine de două luni, Republica Moldova
„NO ROMA, NO PROBLEMS!?”
Le-au etichetat, bruscat verbal și agresat fizic. Două femei rome acuză polițiștii din Glodeni de abuz și povestesc cum oamenii legii le-ar fi organizat percheziții ilegale la domiciliu, speriindu-le copiii. Comunitatea romă le susține la fiecare etapă, și asta pentru că puțini romi au curajul să înfrunte sistemul și să-și apere drepturile. Deși polițiștii nu-și recunosc vina și spun că femeile au fost agresive, acestea pot bifa prima reușită - Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat în cazul lor elementele de discriminare. Acest caz nu este însă singular, în Republica Moldova anual 1 din
Femeile şi copiii romi – „forţă de muncă” pentru afacerea cu cerşetori din Odesa
Femeile de etnie romă din Republica Moldova şi copiii lor reprezintă o sursă de cadre pentru organizatorii reţelelor de cerşetori atât din ţară cât şi de peste hotare. Cerşetoare de etnie romă pot fi întâlnite peste tot: în statele UE, precum şi statele postsovietice. O destinaţie preferată a traficanţilor şi celor care practică benevol cerşetoria este Odesa, în special regiunea portuară, unde există un flux continuu de potenţiali donatori. O altă locaţie preferată este renumita piaţă cunoscută ca „kilometrul 7”. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina le-a dat în mare parte planurile peste cap organizatorilor reţelelor de cerşetori în
„Al doilea Cernobîl”
Mașina rusă de război a mutilat deja peste 80 de mii de km pătrați din teritoriul Ucrainei. Grupurile multidisciplinare de monitorizare a stării naturii au semnalat peste 300 de cazuri de ecocid. Crimele împotriva naturii au fost documentate, iar dosarele vor ajunge pe masa tribunalelor internaționale pentru a fi obține despăgubiri. Unele „răni” ale naturii sunt însă practic incurabile, avertizează ecologiștii din întreaga lume. În Bulgaria și România, care au frontieră comună cu Ucraina, Marea Neagră aduce deja la mal mărturii clare ale unei catastrofe ecologice iminente, iar în Republica Moldova, care se află la doar câteva zeci de kilometri
VIDEO// Corupţie pe timp de război: Cum ajung în Moldova ucrainenii care nu vor să lupte pe front
Sute de bărbaţi din Ucraina au reuşit să treacă frontiera cu Republica Moldova şi să scape de o posibilă înrolare pe front. Cei mai mulți au trecut frontiera ilegal, întrucât decretul privind mobilizarea generală în Ucraina, semnat de Volodimir Zelenski, la 25 februarie, interzice bărbaţilor cu vărsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Echipa Anticoruptie.md a reușit să documenteze mai multe cazuri în care cetățeni ucraineni spun că au plătit bani grei pentru a reuși să iasă din țară. Sunt câteva scheme prin care poți să „ieși cu acte în regulă”, acum, pe timp de război, din Ucraina.
Războiul informațional în Moldova: agenți și modus operandi al Kremlinului
● Canalele platformei nemoderate Telegram au devenit laboratoare de știri false pentru posturile media tradiționale controlate de forțele pro-Kremlin
● Noua componență a Consiliului Audiovizualului nu are o politică coerentă pentru a contraca activitatea nelicențiată a Sputnik Moldova pe teritoriul a trei state – Republica Moldova, Ucraina și România
Moldova este de departe unul dintre cele mai vulnerabile state din spațiul fost sovietic la propaganda rusă, fapt semnalat frecvent în rapoartele internaționale ale Freedom House și alte centre de analiză care urmăresc acest fenomen.
Propaganda se face masiv în media tradiționale – televiziuni, ziare și site-uri web – și, mai nou, pe rețelele
VIDEO/ Agenții poluării
Râul Bîc, care traversează capitala, este puternic poluat de mai mulți afaceriști care fac bani în preajma apei. Din controale efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, 21 de întreprinderi au primit indicații obligatorii de construcție a stațiilor de preepurare. Deșeurile care plutesc de-a lungul albiei râului provoacă deseori un miros urât care se face simțit în mai multe sectoare ale Chișinăului. Cei vinovați scapă ușor de oamenii legii și revin la afacerile lor de pe Bîc.
Poluarea râului Bîc nu se rezumă doar la flora și fauna râului care au de suferit, ci ne influențează direct și indirect sănătatea fiecăruia. Deversările
REPORTAJ// Provocările unei sarcini cu gemeni în pandemie, între bucurii, frică, speranță și incertitudini
Elena Crihan din Chișinău este însărcinată pentru prima oară și în curând urmează să aducă pe lume doi băieți gemeni. A ales să devină mamă în pandemie, într-o perioadă plină de restricții și incertitudine. Elena a trecut prin Covid, a făcut față complicațiilor pe care le-a provocat infecția, dar și-a păstrat optimismul, energia și pofta de viață.
Am amânat de câteva ori interviul pe care îl stabilisem cu Elena Crihan. Prima oară mă anunțase că are febră și urmează să facă un test la Covid. Ulterior, am aflat că a ieșit pozitiv. A doua încercare a fost după ce a
Reportaj// O mamă singură, patru copii și un telefon cu ecranul spart: povestea educației online în pandemie dintr-un sat al Moldovei
La mai puțin de 20 de kilometri de pretinsa frontieră cu regiunea separatistă transnistreană, în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, o mamă singură își crește cei patru copii. Toți cinci locuiesc cu chirie în cele două camere ale anexei unei case vechi, acoperită cu tablă, de pe una din ulițele desfundate ale satului. Chiar dacă le este greu, cu toții țin curtea și casa curate. Înauntru, în camera de zi, pe tapetul alb-negru scorojit se plimbă ca prin vis toate capitalele lumii pe care toți cei patru copiii le-ar putea vizita într-o zi.
Este o familie monoparentală, dar Natalia Bîrcă,
Video // Șapte scenarii de învățare pe timp de criză sanitară, sau cum s-a descurcat școala în noua normalitate Covid-19
Pandemia de coronavirus a dat peste cap procesul de studii al elevilor și studenților. Instituțiile de învățământ au fost puse în situația să se adapteze din mers pentru a face față condițiilor dificile. Liceul Spiru Haret din Chișinău este un caz fericit. Dotarea tehnică a instituției a permis elevilor să studieze fără probleme, inclusiv de la distanță.
Foto: CIJM
Instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal au avut de ales, la începutul anului curent de studii, unul dintre cele șapte scenarii propuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Primul scenariu presupune prezența fizică la școală a tuturor elevilor și poate fi aplicat în
REPORTAJ VIDEO// Necesitatea imunizării la copii pe timp de pandemie
Bolile infecțioase nu cunosc frontiere. Pandemia de Convid-19 a reconfirmat acest adevăr. Dreptul la o sănătate protejată pentru mulți copii este asigurat de imunizarea contra unor boli grave, care începe chiar din primele luni după naștere. În Republica Moldova, toți copiii sunt asigurați de stat cu vaccinuri de calitate, verificate de UNICEF, prin Programul național de imunizare, iar medicii dau asigurări părinților indeciși, că chiar și pe timp de pandemie, imunizarea se face în condiții de siguranță.
„Imunizarea este un proces foarte important în creșterea sănătoasă a generației tinere și a copilașilor din motivul că protejează de o multitudine de
REPORTAJ// Vigilență dublă în pandemie: și la frontieră de stat și acasă cu familia
Victoria Sinighin-Starasciuc este una dintre polițistele de frontieră care verifică veridicitatea actelor de călătorie și autorizează trecerea frontierei de stat a persoanelor și a mijloacelor de transport la Punctul de trecere Sculeni. Activează de zece ani în sistem și educă împreună cu soțul Ion două fetițe. Familia a trecut peste numeroase încercări din cauza pandemiei. Frica de infectare face parte din rutină, dar cu respectarea regulilor antiepidemice familia reușește să facă față necontenitelor schimbări.
Soțul Victoriei, Ion, este și el polițist de frontieră, iar actualmente e profesor la Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei din Ungheni. Pentru că pandemia a
REPORTAJ// Strigătul de ajutor al părinților elevilor cu deficiențe de auz în pandemia de COVID-19: „Copiii noștri au dreptul să învețe”
Incluziunea socială și dezinstituționalizarea elevilor cu nevoi speciale presupune ca toți școlarii să locuiască și să studieze într-un mediu comun, unde să le fie respectate drepturile. În acest sens, au fost închise școlile speciale de nivel regional. Copiii care studiau în aceste instituții rezidențiale învață acum în școlile generale din satele și orașele de baștină.
Acomodarea a fost anevoioasă, deoarece a coincis cu perioada pandemică. Măsurile de distanțare socială impuse din cauza pandemiei Covid-19 au perturbat sistemele de educație din întreaga lume: începând cu primăvara anului 2020, școlile generale au fost închise în 189 de țări, elevii continuând să învețe
Romii nimănui
Maria (prenume schimbat), 27 de ani, este cetățeană a Moldovei care locuiește în Batumi, Georgia. Tânăra spune că este blocată în orașul de pe malul Mării Negre, la hotarul cu Turcia, din cauză că nu are documente de identitate pentru fiul ei de nouă ani.
„Plătim 400 de lari [150 de dolari] pentru chirie. Am vândut tot din casă – mașină de spălat, pat… Totul!... Am vândut tot ca să îi pot cumpăra de mâncare copilului meu. Frigiderul este gol”, spune ea despre problemele cu care confruntă.
Pandemia de coronavirus i-a complicat și mai mult situația din cauza că nu poate să
REPORTAJ // Bullying-ul și cicatricele emoționale adânci pe care le poate lăsa asupra copiilor
Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Situația în cauză preocupă din ce în ce mai mult atât părinții și profesorii, precum și psihologii. Toți aceștia caută împreună soluții pentru a opri și a ridica nivelul de conștientizare asupra acestui fenomen care poate să lase cicatrici emoționale adânci încă de la nivelul copilăriei și care poate să modeleze ulterior comportamentul copilului ajuns la maturitate.
Odată cu tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de „cyberbullying”, care definește hărțuirea online.
„În prima jumătate a anului 2020,
Reportaj multimedia // Persoanele cu deficiențe de auz, lipsite de informare în pandemie
Informarea în pandemie a fost și este încă mai degrabă o îndeletnicire sisifică pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Mai ales că statul nu asigură pe deplin informarea tuturor cetățenilor, astfel sunt lezate drepturile a cel puțin 5.000 de persoane, conform datelor Asociației Surzilor.
Într-o asemenea situație se află și Olga Soltan, care face parte din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire din Republica Moldova. Pliantele din troleibuze și știrile difuzate la Moldova 1 și TVR Moldova, care au și translator mimico-gestual, dar și pagina de facebook/web a Asociației Surzilor se numără printre sursele
REPORTAJ // Când a devenit Google Classroom mai popular printre copii decât de-a v-ați ascunselea
La lumina unei veioze în formă de glob, înconjurată de cărți și caiete, Paula, o copilă de 11 ani din Chișinău, își face temele. Nu întocmai pe cele pe care le-am primit cu toții, ci pe cele pe care copila le-a primit online, pe platforma Google Classroom, de la profesorii săi. Pisica Foxy îi ține companie aproape zilnic, urmărind curioasă fiecare mișcare de stilou. În spatele Paulei, sora ei, Anișoara, care are șase ani, exersează concentrată o piesă la sintetizator. Este noua lor rutină, adaptată la condițiile impuse de pandemie, spune Aliona, mama celor două fete.
Pisica Foxy îi
DEȘEURILE MEDICALE DE LA TRATAMENTUL CU COVID-19: Ce se întâmplă cu ele la Spitalul Clinic din Bălți
Pandemia de coronavirus a pus la grea încercare întreg sistemul sanitar și a generat mai multe probleme în sistemul medical, care, de ani buni, este afectat puternic de corupție. Bugetele de milioane ale spitalelor raionale constituie și acum bani râvniți pentru companiile dubioase. Un grup de activiști de la Bălți a încercat să vadă cum sunt depozitate și eliminate deșeurile medicale, în special cele de la departamentele de boli infecțioase, care rămân sursa de infecție în masă cu coronavirus.
De la începutul anului 2020, moldovenii au aflat despre faptul că COVID-19 este extrem de contagios, iar măsurile preventive stabilite de Comisia Excepțională prevăd
VIDEO // DOCTORII ÎN PANDEMIE: CINE LE APĂRĂ DREPTURILE?
Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care s-au îmbolnăvit, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt printre sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical.
Odată ce pandemia
Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova
● Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul.
● Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.
● Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei.
Un stol de lebede albe înoată liniștite pe apa extrem de cristalină a Nistrului, în dreptul localității Naslavcea, la hotar cu Ucraina. În această zonă, Nistrul arată mai degrabă ca un lac mare și neclintit.
Este ora prânzului, pe celălalt mal, un cuplu de grăniceri ucraineni, în costume de camuflaj, fac rondul obișnuit pe sub coasta unui deal. Cu
VIDEO // CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM după reforma Guvernului Filip
O reformă, începută în 2016, de Guvernul condus de Pavel Filip, a distructat Inspectoratul Muncii, lăsând necercetare zeci de accidente de muncă în ultimii doi ani. În noiembrie 2020, Parlamentul a întors o parte din competențe Inspectoratului Muncii. Refacerea rețelei de inspectori ai muncii distructată de reforma gândită în cabinete va fi anevoiasă, va dura în timp și încă nu se știe când va fi pe deplin funcțională. Costurile reformei se măsoară deja în vieți omenești.
Urmăriți la această temă un documentar video realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Fundația „Friedrich
CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?
Patru angajați ai Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au decedat, în ianuarie 2018, într-un cumplit accident, pe un traseu din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale. În urma cruntului accident au rămas patru familii îndurerate și un copil orfan de tată la nici trei ani împliniți. Cercetat cu multă întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului. La aproape trei ani de la accident, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată, familiile celor patru victime încă mai așteaptă ca statul să le achite indemnizațiile ce li se cuvin. Cazul
Pandemia crește numărul de cazuri de violență în familie. Ce soluții au autoritățile
Criza pandemică declanșată de COVID-19 vine nu doar cu restricții de ordin social și economic, dar și cu o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie. Regimul de carantină, izolarea și îndemnul „Stai acasă!” devin adevărate capcane pentru multe femei, care rămân singure în fața agresorului.
Ionuț, Lenuța și Anișoara (nume schimbate pentru a asigura protecția anonimatului) sunt trei copii dintr-o familie social-vulnerabilă din centrul țării, pentru care perioada de pandemie a coincis cu un adevărat calvar prin care au fost nevoiți să treacă. Cei trei minori trăiau cu mama lor, în condiții precare. Fiind mai tot timpul în stare de ebrietate, trecând
DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile
Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile.
Zilnic statisticile oficiale abundă de cazuri de îmbolnăviri printre angajații sistemului sanitar. Ultimele date, la șapte luni de pandemie, arată că circa
Moldova/Transnistria: Politicile unilaterale provoacă discordie în Zona de Securitate
O investigație marca BIRN dezvăluie modul în care legile transnistrene de urgență, impuse sub pretextul sănătății publice, au pus în pericol sănătatea a mii de oameni, restricționându-le accesul la medicamente și servicii medicale.
La 17 martie, când Europa intra în izolare, comuna Molovata Nouă din estul Moldovei s-a pomenit rupt de lume de intervenția unor forțe militare necunoscute. Acestea au apărut aparent peste noapte, instalând un punct de control pe singurul drum care leagă localitatea de orașele din apropiere și de capitala Moldovei, Chișinău.
Vestea l-a prins pe primarul Oleg Gazea în biroul său în timp ce supraveghea pregătirile pentru pandemie,
Copiii abuzați: cine le asigură dreptul la justiție prietenoasă?
Pentru copiii bătuți sau violați calea spre dreptate trece prin mai multe proceduri deloc ușoare. Însoțiți de părinți sau reprezentanți legali, ei sunt nevoiți să bată pragurile a cel puțin 4-5 instituții diferite și să povestească de nenumărate ori drama prin care au trecut. Specialiștii cu care interacționează nu sunt de fiecare dată pregătiți să lucreze cu copiii în așa fel încât să nu îi retraumatizeze, iar camerele de audiere nu corespund standardelor în domeniu.
Situația se va schimba radical după ce în Republică Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistență integrată a copiilor victime sau martori
Persoanele cu dizabilități: Acces (ne)îngrădit la transport public
Sute de persoane dependente de scaunul rulant sunt nevoite să apeleze la servicii de taxi atunci când trebuie să se deplaseze la distanțe mai mari de casă, de exemplu atunci când merg la medic. Transportul public încă nu este adaptat la necesitățile acestor persoane, asta deși mai multe acte normative în vigoare îi obligă pe transportatori să creeze condiții pentru toate categoriile de călători.
Servicii de taxi achitate din pensia de dizabilitate
Olga Cebotari. Foto: ea.md
Olga Cebotari are 47 de ani și locuiește într-un sat din raionul Drochia. Femeia suferă de dizabilități locomotorii, la fel ca și cei trei frați pe
RĂZBOIUL DE DUPĂ RĂZBOI: GEORGIA ȘI MOLDOVA
Georgia și Moldova au în comun nu numai ospitalitatea și vinul bun, dar și răni adânci brăzdate în istoria ultimului sfert de veac. Două războaie în Georgia și unul în Moldova, susținute de Federația Rusă, au dezbinat teritorii, au frânt destine omenești, au despărțit familii și au învrăjbit oameni. După războaiele teribile au apărut entități autoproclamate: Abhazia și Osetia de Sud în Georgia și Transnistria în Moldova. Toate trei republici separatiste continuă să fie susținute, prin scheme dubioase de Federația Rusă, dar și prin propagandă și deziformare, o mașinărie puternică, alimentată de la Moscova. O echipă de jurnaliști din Georgia
MATERNITATEA
Decizia femeilor cu dizabilități de a deveni mame este, de multe ori, neacceptată de societate, dar și de medici. Stigma merge mână în mână cu problemele care apar din cauza că nu toate maternitățile sunt adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Unele femei sunt îndemnate să se ferească de o posibilă sarcină, iar altele se confruntă cu situații că sunt impuse să avorteze. În timp ce ministerul de resort dă asigurări că situația e sub control, experții spun că medicii nu au pregătirea necesară pentru a interacționa cu această categorie de paciente.
Maria Malcoci
Maria Malcoci, o femeie cu dizabilități
Mitul calității apei din Nistru. Beneficiarii poluării
● Nistrul este foarte poluat și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor; conține droguri, pesticide, preparate farmaceutice și substanțe chimice.
● Autoritățile ucrainene și cele moldovenești nu efectuează constant controale privind calitatea apei râului.
● Stația de Epurare a SA Apă-Canal Chișinău este cel mai mare focar de poluare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova.
● Corupția și managementul defectuos afectează semnificativ calitatea apei râului în ambele țări.
Un pensionar de 67 de ani, Vasili, stă deja de trei ore pe o insulă mică, în mijlocul râului Nistru, lângă Moghiliov–Podolsk, Ucraina. În stânga sa, este malul ucrainean, iar în dreapta – teritoriul Moldovei.
Bazinul Nistrului
DREPTUL LA VOT
Perioada electorală este o provocare pentru persoanele utilizatoare de un scaun rulant, pentru cele cu deficiențe locomotorii, dizabilități intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz. Amplasate în grădinițe, școli, primării sau spitale, cele mai multe secții de votare din Moldova nu sunt adaptate necesităților tuturor alegătorilor. Clădirile, de cele mai multe ori, nu au rampe de acces, lift, pavaj tactil sau trepte vopsite în culori contrastante, așa cum prevede legea. Autoritățile se angajează înainte de fiecare scrutin să asigure dreptul la vot tuturor persoanelor, dar de fiecare dată sute de persoane rămân în afara procesului electoral.
Experimentul
Pentru a înțelege cât sunt
Condamnați la închisoare, fără drept la sănătate
Odată ce ajung în închisorile din Republica Moldova, cei mai mulți deținuți sunt privați nu doar de libertate, dar și de dreptul la servicii medicale. Astfel, unii își pierd sănătatea și chiar viața între pereții închisorilor. Asta deoarece majoritatea penitenciarelor din țara noastră nu dispun de medici, iar internarea în spitale se face doar în cazurile extrem de grave. În timp ce experții afirmă că în raport cu aceste persoane se admit încălcări grave, reprezentanții sistemului penitenciar spun că deținuții au parte de tratament în condiții bune.
Cu stoma în spital
Vlad Antonișen este singurul copil al unei familii de
VENDETA ROMILOR
Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul.
Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin
În așteptarea unui scaun rulant
Sute de persoane cu dizabilităţi aşteaptă luni sau chiar ani în şir un scaun rulant de care au nevoie ca să se poată deplasa. Deși cadrul normativ garantează fiecărei persoane cu dizabilitate locomotorie dreptul la un scaun rulant o dată la patru ani, autoritățile responsabilie nu alocă finanţare nici pentru jumătate din necesităţi. Salvarea vine din partea unor organizaţii de caritate care aduc scaune la mâna a doua sau donează piese de schimb pentru asamblare, însă acestea, în cele mai multe cazuri, nu corespund parametrilor tehnici și necesităților persoanei.
Cine poate beneficia de scaune rulante?
Foto: CIJM
Regulamentului cu privire la modul
Presa pro-moscovită din Republica Moldova
Favorizarea televiziunilor rusești în dauna celor din România, a influențat negativ de-a lungul anilor politica internă și procesele democratice din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au manifestat o deschiderea totală, din anii 90 până în prezent, față de presa de la Moscova, pe care au admis-o pe piața informațională din Republica Moldova în calitate de investitor dominant, menținând, astfel, populația în zona de influența a politicilor promovate de Federația Rusă. Presa finanțată din Rusia, pe căi nebuloase, promovează, prin programe vădit propagandistice și manipulatorii, o retorică ostilă față de Uniunea Europeană și NATO și o optică trunchiată asupra evenimentelor din
VIDEO// Statul care își ucide cetățenii
Două accidente grave, soldate cu șapte morți, au tras linia dintre ani: în noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Toți cei șapte se aflau la muncă. Alte 16 persoane și-au pierdut viața la locul de muncă, în ultimele cinci luni, iar câteva zeci de angajați au fost accidentați grav. Niciunul dintre cazuri nu a fost cercetat sub aspectul accidentelor
VIDEO // „Made in Moldova”
Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim extrem de mic. Însă eticheta „Made in Moldova” nu înseamă întotdeauna și muncă decentă: în unele fabrici din Republica Moldova angajații, în cea mai mare parte femei, sunt plătiți cu salarii mizere, iar condițiile de muncă sunt departe de standardele țărilor dezvoltate.
Opt ore de muncă pe zi pentru un salariu lunar de doar 2.500 de lei
Silvia Statnic.
În „buzunarul” cui a ajuns postul de televiziune Vocea Basarabiei?
Postul de televiziune Vocea Basarabiei ar putea reapărea pe piaţa media din Republica Moldova. Relansarea canalului este precedată de cesionarea licenţei de la Canal X SRL, fondată de administratorul Caravita, (firmă despre care procurorii spun că ar fi fost implicată în fraudele bancare) către o companie creată în 2017 şi administrată de o persoană care se ocupă de chestiuni organizatorice şi la Noroc TV. Acest post a ajuns încă la sfârşitul anului 2016 în proprietatea consilierului lui Iurie Topală, director general al Căii Ferate din Moldova. Între timp, 12 ex-angajaţi de la Vocea Basarabiei s-au judecat cu fosta administraţie a postului de televiziune,
Proprietarii site-urilor de ştiri şi interesele pe care le promovează
Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraților, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM. Şi unii, şi
Video // Parcurile din Chişinău, sub lama intereselor
În ultimii ani, terenurile din parcurile Capitalei sau cele din imediata apropiere sunt la mare căutare. În unele zone verzi din Chişinău au fost înălţate hoteluri, restaurante sau blocuri de locuinţe. Au tăiat copaci şi au intrat cu buldozere şi macarale ca să facă loc noilor imobile. Cum ajung terenurile publice pe mâini private? Care sunt schemele puse în aplicare? De ce admit autorităţile ciopârţirea parcurilor? Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au depistat zeci de cazuri şi vi le prezintă doar pe câteva dintre acestea.
Schema pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în mai multe cazuri funcţionează
Moldova aruncă în mormânt organe care ar putea salva vieți
În timp ce sute de moldoveni dependenți de dializă așteaptă o șansă la viață, din neglijență și nepăsare, contrar obligației pe care o au instituțiile medicale cu secții ori centre de dializă de a introduce pacienți cu insuficiență renală în „Registrul pacienților dializați” și ulterior în lista de așteptare pentru transplant de rinichi, donatorii aflați în moarte cerebrală sunt deconectați de la aparate și înmormântați cu tot cu organe.
Constantin era unul dintre bolnavii cu insuficiență renală cronică. Și-a petrecut aproape 30 de ani din viață prin centre de dializă. A suportat inclusiv un transplant de rinichi cu mulți ani
Corupție și ilegalități la acordarea gradelor de dizabilitate în UTA Găgăuzia
Cu fiecare an, gradul de dizabilitate este tot mai greu de obținut sau confirmat fără dare de mită. Sumele pe care le achită oamenii variază între 100 și 300 de dolari, potrivit unor date neoficiale. Cu toate acestea, atât medicii, cât și pacienții preferă să nu vorbească despre practicile care predomină în cadrul instituțiilor medicale responsabile de determinarea dizabilității și capacității de muncă.
Chiar și fără un rinichi se poate munci...
Maria N. (numele a fost schimbat), o femeie de 50 de ani din Comrat, a rămas fără un rinichi. A suportat două intervenții chirurgicale după care și-a revenit cu greu. Medicii i-au recomandat
Copii cu dizabilităţi riscă să rămână fără un centru de reabilitare
Mai mulţi copii cu nevoi speciale, beneficiari ai Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială „Cultum” din localitatea Stăuceni, ar putea să rămână fără asistenţa gratuită de care au avut parte până acum. Motivul este conflictul dintre conducerea „Cultum” şi agape e.V., o organizaţie finanţatoare din Germania, care vrea să devină coproprietar al clădirii în care activează centrul. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupţiei de un grup de părinţi, ai căror copii beneficiază de serviciile centrului.
Edificiul este pus sub sechestru încă din vara anului trecut, iar directoarea „Cultum”, Ala Fodor, riscă să fie condamnată la ani grei de puşcărie sub acuzația de escrocherie.
Video // Afacere ilegală cu nunţi şi cumetrii la complexul muzeal Orheiul Vechi
Pe teritoriul Complexului muzeal Orheiul Vechi, aflat sub protecţia specială a statului, alături de sala unde sunt expuse vestigiile descoperite de arheologi, de mai bine de trei ani se joacă nunţi şi cumetrii. Beneficiarul afacerii este vicedirectoarea Complexului, Lilia Colţa, care până în luna martie 2016 a deţinut funcţia de director. Pe de altă parte, oficialii de la Ministerul Culturii se spală pe mâini şi spun că nu au avut pârghii să intervină.
Sala unde sunt organizate petrecerile este chiar în aceeaşi clădire şi are uşă comună cu sala de expoziţii, construită din banii donaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Mai
Copii puși față în față cu agresorul pentru că nu mai au 14 ani
Copiii care au fost bătuți sau violați nu mai beneficiază de audiere în condiții prietenoase după ce ating vârsta de 14 ani, deși legea conține o prevedere în acest sens. De multe ori ei sunt puși față în față cu abuzatorul, fiind nevoiți să povestească în detalii calvarul prin care au trecut. „Este o experiență care îi poate traumatiza pe viață”, spun psihologii. De cealaltă parte, procurorii cred că adolescenții ar putea fi audiați în camere special amenajate cel mult până la 16 ani, făcând trimitere la experiența altor țări.
„Toți se uitau la mine și așteptau să le povestesc...”
poză-simbol
Istoria a două piese de patrimoniu dispărute fără urmă și a unui dosar penal fără vinovați
Arheologii din Moldova încearcă de mai mulţi ani să găsească două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă. Istoricii cred că vestigiile - două falere de argint poleite cu aur - au fost vândute pe piața neagră cu bani grei. Între timp, fostul președinte al cooperativei de producție din Tvardița, singura persoană acuzată în cadrul dosarului penal pornit acum câțiva ani, a scăpat nevinovat. Nu este însă singurul caz. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu s-au strecurat peste hotare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții Ministerului Culturii au propus un nou
Bisericile din Moldova și Ucraina - business de succes
Din lăcaș sfânt, în afacere de succes. Sute de biserici ortodoxe din Republica Moldova și Ucraina au devenit adevărate surse de profit pentru preoți. Din banii obținuți de la enoriași unii slujitori ai bisericii reușesc să-și înalțe case luxoase, să-și cumpere automobile scumpe și să trăiască pe picior larg.
Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului
Cum "forțează" ucrainenii poarta spre Vest falsificând pașapoartele Republicii Moldova
Criza economică din Moldova și Ucraina ce persistă de mulți ani pe de o parte, și salariile pe care le oferă piața europeană pe de alta, i-au făcut pe mulți să ia calea străinătății. Pentru moldovenii care și-au redobândit cetățenia României, iar mai apoi au beneficiat de regimul liberalizat de vize, poarta spre Vest a fost deschisă. Ucrainenii recurg însă la diferite scheme pentru a obține pașapoartele Republicii Moldova ce i-ar ajuta să ajungă în UE. Atâta timp cât este cerere, “ofertele” sunt pe măsură. Unii recurg la falsificarea documentelor din arhive care să certifice originea basarabeană a solicitanților. Alții au contrafăcut pașapoarte
Scaune rulante de pomană pentru copiii din Moldova
În timp ce autoritățile se laudă cu progrese în educația incluzivă, pentru sute de copii dependenți de scaunul rulant școala rămâne un vis neîmplinit. Majoritatea nu dispun de cărucioare cu care să poată ieși din casă. Statul, cel care ar trebui să îi ajute în primul rând, a lăsat această problemă în grija unor organizații de caritate sau religioase.
VIDEO: Elena Moldoveanu, Marin Bogonovschi
Moldova nu produce și nici nu cumpăra scaune rulante. În bugetul de stat nu sunt prevăzute, de ani buni, mijloace în acest scop. Persoanele cu dizabilități sunt lăsate la discreția donatorilor străini. Și dacă scaunele pentru maturi
Dosarul țevilor furate și cuscra din Parlament
Un tânăr din raionul Cahul riscă să stea opt ani după gratii pentru că s-a încumetat să ia de pe câmp niște țevi de irigații ruginite, scoase din pământ de un consilier. Deși sunt probă la dosar, conductele sunt păstrate pe terenul alesului local, motivând că acestea sunt ale Primăriei. De partea cealaltă, Agenția „Apele-Moldovei” pretinde că țevile îi aparțin și numai întreprinderea avea dreptul să le scoată. În satul Cucoara însă sute de metri de conducte de apă s-au „evaporat” de parcă nici nu au fost sub pământ, spune administratorul de atunci al întreprinderii. El susține că s-a
Cum a ajuns un bărbat să fie condamnat la nouă ani de închisoare pentru un teren cu viţă-de-vie
Un teren pe care a fost plantată viţă-de-vie a devenit mărul discordiei pentru doi cumetri din satul Heleşteni, raionul Nisporeni. Unul a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Chişinău la nouă ani de închisoare cu executare pentru delapidarea averii străine, deşi prima instanţă l-a achitat. Recent Poliţia din Nisporeni l-a anunţat în urmărire generală. Celălalt aşteaptă decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie pentru a intra în posesia lotului. Fiecare pretinde că este parte vătămată şi se acuză reciproc de acţiuni de corupţie.
Afanasie Izbaş, condamnat recent de magistraţii Curţii de Apel Chişinău, povesteşte că s-a înţeles în 2004 cu un cumătru
Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA
Acum două săptămâni, într-o conferinţă de presă, mai mulţi reprezentanţi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” (DA) au anunţat despre edificarea unei noi forţe politice. Anunţul a fost făcut de Andrei Năstase, aşa-numitul preşedinte al Consiliului Marii Adunări Naţionale, ales în cadrul protestelor din ultimele luni. Alături de Năstase, de organizarea viitorului partid ar urma să se ocupe alţi şase reprezentanţi ai Platformei DA: Valentin Dolganiuc, Stanislav Pavlovschi, Alexandru Cozer, Inga Grigoriu, Liviu Vovc şi Dinu Plângău. O investigație a Ziarului de Gardă, semnată de Victor Moșneag și Anatolie Eșanu, scoate la iveală averea şi afacerile pe care le au
O femeie se bate de 30 de ani cu sistemul, ca să îşi facă dreptate după un accident de muncă
Avea 21 de ani când s-a produs tragedia care i-a marcat viaţa. Exact cu 31 de ani în urmă. Natalia Dîru muncea la fabrica de vin din satul Bozieni, raionul Hînceşti. O substanţă periculoasă i-a nimerit în ochi şi de atunci şi-a pierdut aproape de tot capacitatea de muncă. A dat în judecată întreprinderea la care lucra, s-a plâns pe judecători că sunt corupţi, iar acum vede o singură cale unde şi-ar putea găsi liniştea – la CEDO.
„Accidentul de la fabrică mi-a îngropat viitorul”
Foto: CIJM
Natalia spune că nu va renunţa niciodată să lupte cu cei care au lăsat-o aproape
20 de ani pe întuneric sau cum sunt discriminate mamele necăsătorite
Ecaterina Ciurea, din satul Tohatin, suburbie a municipiului Chişinău, locuieşte de 20 de ani împreună cu tatăl pensionar şi cele trei fiice ale sale într-o casă gata să se prăbușească, fără curent electric. În 1995, în urma alunecărilor de teren din apropiere, autoritățile locale au constatat că locuința este avariată, fiind radiată din Registul bunurilor imobile. Aleșii locali nu i-au oferit însă o alternativă.
Ecaterina Ciurea a crescut singură trei fete. Cea mai mică are acum 15 ani. Fetele Ecaterinei au crescut pe întuneric, într-o casă gata să se prăbușească. De-a lungul anilor, și-au făcut temele la lumina opaiţului.
Momeală în avocatură. Cum a fost trasă pe sfoară breasla
Circa 300 de apărători au fost traşi pe sfoară de niște persoane care, pretinzând că reprezentantă o firmă, le-au promis că-i includ în aşa-numita carte de onoare a avocaţilor, în schimbul a câteva mii de lei de fiecare. Alături de fosta şi actuala conducere a Uniunii Avocaţilor, în paginile albumului au ajuns şi persoane controversate, ceea ce a nemulţumit breasla. Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii. În timp ce autorul schemei este căutat de Poliţie, şefii de la Uniune neagă orice implicare.
Cartea de onoare a avocaţilor, tipărită în luna iulie 2015, include numele a 300 de apărători din
„Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”
O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice.
Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe,
Ministerul Educaţiei, ameninţat cu judecata după evaluarea externă a facultăţilor de Drept
După ce au fost anunţaţi că ar urma să rămână fără Facultatea de Drept, reprezentanţii Institutului Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi ameninţă Ministerul Educaţiei cu un proces de judecată, acuzând instituţia de ilegalităţi şi lipsă de transparenţă. De cealaltă parte, autorităţile susţin că evaluarea s-a desfăşurat conform unei metodologii aprobate de comun acord cu instituţiile supuse verificărilor.
În decembrie 2013, Ministerul Educaţiei anunţa că cele 17 facultăţi de Drept ale instituţiilor superioare de învăţământ din ţară vor fi evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Instituţia de peste Prut a fost selectată printr-o
Femeile violate, singure împotriva sistemului şi a agresorilor
Victimele violurilor, în mare parte femeile, se pomenesc adesea singure nu doar în faţa agresorilor, ci şi a sistemului care ar trebui să le asigure protecţie. Descurajate, multe renunţă să-şi caute dreptatea, de teama dispreţului societăţii, dar şi din cauza anchetelor dubioase efectuate în baza unor noţiuni discriminatorii, incluse în normele legale de care se conduc poliţiştii şi procurorii. Prea puţine luptă până-n pânzele albe, iar cele care decid să mergă până la capăt sunt târâte cu anii prin instanţe unde povestesc iar şi iar cum le-au fost „jefuite” corpurile. Silite fie de agresori, fie de propria frică, o
Ignorați de stat după ce nu mai au bani pentru polițele de asigurare
Sistemul de asigurări în medicină a devenit obligatoriu acum 10 ani. Deși a fost instituit pentru a garanta cetăţenilor acces echitabil la asistenţa medicală, acesta încă nu şi-a demonstrat pe deplin eficienţa.
Cazul lui Vladimir Duplinschi (50 de ani), şomerul băgat la închisoare după ce s-a opus sistemului şi a refuzat să plătească amenda pentru că nu şi-a cumpărat poliţa medicală, i-a făcut pe mulţi să tragă o singură concluzie: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este o instituţie care strânge bani, dar nu oferă nici drepturi egale, nici calitatea serviciilor pe care oamenii sunt obligaţi să le achite.
Industria tutunului face bani pe sănătatea oamenilor
Noua lege antitutun, document ce urmează a fi aprobat astăzi de legiuitorii moldoveni, vine să impună reguli drastice pentru producătorii și importatorii de produse din tutun. Publicitatea și fumatul în spațiile publice vor fi interzise în totalitate, iar pachetele de ţigări vor conține mesaje privind riscurile fumatului pe cel puțin 75 la sută din suprafață. De asemenea, ar urma să fie interzise culorile aprinse și caracteristicile lights, slim, superslim, mild care creează falsa impresie că unele țigări sunt mai puțin dăunătoare. Şi amenzile pentru nerespectare acestor prevederi vor fi usturătoare. Astfel, Moldova speră să se ralieze ţărilor, care, după
Secretul de la “Moldsilva”
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a constatat că un funcţionar din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, fiind concomitent şi membru al comisiei de licitaţie, a dat în arendă un teren forestier unei rude. Conducerea „Moldsilva” refuză să furnizeze informaţii despre concursul de atribuire a terenului, invocând faptul că informaţia respectivă ar conţine date cu caracter personal. Experţii susţin însă că directorul „Moldsilva” ascunde informaţia publică, iar aceste date trebuiau să fie publicate pe pagina web a instituţiei.
La mijlocul lunii decembrie 2013, auditorii Curţii de Conturi au prezentat într-un raport public mai multe deficienţe depistate în gestionarea fondului forestier de către Agenţia
Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament
Asta pare a fi reţeta succesului pusă în aplicare de fraţii Andrei şi Victor Toacă, în aparenţă nişte tineri de afaceri obişnuiţi, care au reuşit să arendeze zeci de hectare de pădure şi să-şi ridice vile la marginea Chişinăului. În realitate, aceştia sunt doar un paravan pentru funcţionarii de rang înalt şi pentru deputaţii din Legislativ. Chiar sub nasul autorităţilor şi cu dosare pe masa Procuraturii, unii şmecheri îşi ridică ilegal vile în pădure. La Durleşti, dinspre şoseaua Balcani, de dimineaţă până seara târziu, muncitorii lucrează de zor la acoperişul unei cabane imense. Oficial, lucrările au fost stopate în luna
Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări
Dacă credeaţi că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înşelaţi. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist şi s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chişinău. Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ţinut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, ministri, deputaţi, funcţionari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din
Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești
În Moldova, pădurile se vând ca-n codru. Chiar în coasta Chişinăului, în locul copacilor răsar vile de lux, şi asta cu girul autorităţilor. Formal, afaceriştii obţin fâşii forestiere pentru dezvoltarea turismului, dar, de fapt, schema este folosită pentru a face bani frumoşi.
Debandada din codrii Moldovei nu are limite. Neregulile au început din momentul în care familia Voronin a avut ambiţia de a pune mâna pe mii de hectare de pădure și pentru care a fost făcută special o lege, în 2008. Portița legislativă spre fondul forestier al statului a trezit apetitul pentru astfel de proprietăţi şi altor demnitari şi
Avocatul copilului sau al firmelor de adopţii? Tamara Plămădeală, suspectată că a promovat înfierea cu încălcări a unui băieţel moldovean în Italia
Un băieţel suspectat că ar fi infectat cu HIV/SIDA urma să fie înfiat de un cuplu din Italia. Deşi avea la bază doar o bănuială, diagnosticul a fost utilizat ca paravan pentru adopţia peste hotare, promovată de Tamara Plămădeală, avocatul copilului.
Protagonistul acestei istorii, Vlăduţ (nume schimbat), nu are decât trei ani şi e prea mic ca să înţeleagă ce lupte înverşunate s-au dat pentru soarta lui. Băiatul din nordul ţării figurează într-un proces de judecată pe care avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului l-a intentat împotriva Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ombudsmanul acuză autorităţile că tărăgănează adopţia lui
Articolul precedent la aceeaşi temă
Articolul următor la aceeaşi temă
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.