Social

Reportaj// O mamă singură, patru copii și un telefon cu ecranul spart: povestea educației online în pandemie dintr-un sat al Moldovei

Autor: Madalin Necsutu, Ilie Gulca
30/04/2021 5806

La mai puțin de 20 de kilometri de pretinsa frontieră cu regiunea separatistă transnistreană, în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, o mamă singură își crește cei patru copii. Toți cinci locuiesc cu chirie în cele două camere ale anexei unei case vechi, acoperită cu tablă, de pe una din ulițele desfundate ale satului. Chiar dacă le este greu, cu toții țin curtea și casa curate. Înauntru, în camera de zi, pe tapetul alb-negru scorojit se plimbă ca prin vis toate capitalele lumii pe care toți cei patru copiii le-ar putea vizita într-o zi.

Este o familie monoparentală, dar Natalia Bîrcă, în vârstă de doar 33 de ani, mama celor două fete și doi băieți, nu se dă bătută și îi crește singură. Pe fața ei se citește că nu a avut o viață ușoară, dar în același timp că are o putere de muncă extraordinară ca orice femeie de țară. Știe deja că numai educația este scăparea spre o viață mai bună a copiilor săi.

Fetele, Ana și Dana, sunt clasa a 6-a respectiv clasa a 2-a, la școala din sat, iar cei doi mezini din casa lor merg la grădiniță.

De când a început învățământul acesta online, nouă ne este foarte greu. Am două fete de vârsta școlii care stau și învață amândouă la același telefon. Una stă o zi la ore pe telefon, și cealaltă a doua zi”, ne explică mama.

Ana și Dana nu am un computer și stau cu rândul pe telefonul vechi, cu ecranul spart, al mamei lor.

Statisticile oficiale arată că nu numai familia Bîrcă se confruntă cu lipsa tehnicii de calcul, ci acest fenomen este o problemă la nivelul întregii Moldovei, cea mai săracă țară a Europei.

Ultimele date pe care noi le-am sistematizat la nivel de sistem, din numărul total de copii, circa 52.770 de copii (16%) au probleme la instruire din cauza lipsei de tehnică de calcul”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației, Natalia Grâu.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, ei sunt 333.000 de copii cu vârste școlare cuprinse între 7 și 18 ani în Republica Moldova.

Se întâmplă uneori că fetele nu înțeleg lecția chiar de la profesori. Nici profesorii nu au întotdeauna timp să le explice bine lecțiile,” se plânge Natalia Bîrcă.

Încă de la începutul pandemiei din martie 2020, școala a funcționat, cu o mică excepție de doar câteva luni în toamna lui 2020 în regim online. Ministerul Educației a adoptat șapte modele de învățare dintre care unul este cel online.

Cu toate acestea, reprezentanții din Educație în numesc „învățământ la distanță”, deoarece în unele cazuri profesori se mai și deplasează până acasă la copii pentru a lua și corecta anumite teme.

Când copii mei nu înțeleg lecțiile online, îi duc la o mătușă care a fost profesoară și îi mai ajută ea. Nici noi părinții nu-i mai putem ajuta, este altă programă decât o știam noi când eram copii”, spune Natalia Bîrcă.

Un studiu al UNICEF arată că În ciuda eforturilor depuse de școli, profesori și elevi, educația online rămâne departe de a fi satisfăcătoare.

Calitatea lecțiilor este evaluată ca fiind scăzută de către părinți și îngrijitori, iar nu toate disciplinele sunt predate online. Unele familii nu au avut suficiente dispozitive pentru ca toți copiii lor să studieze. Închiderea școlii a împiedicat și părinții să lucreze”, se arată în studiul UNICEF legat de situația din Republica Moldova.

Costuri mărite de internet în pandemie

Dar nu numai lipsei unui computer sau a unei tablete este cel mai mare adversar al educației online în familia Bîrcă. Deoarece nu au conexiune wi-fi, femeia spune că trebuie să reîncarce permanent cartela de telefonie mobilă, iar costurile sunt foarte mare.

Natalia Bîrcă
Natalia Bîrcă, mamă a patru copii care se luptă să le asigure acestora o viață normală. Foto: CIJM

Noi punem mulți gigabiți de internet, dar nu ne ajung. Cumpăram cartele de reîncărcare de internet cu 20 de lei pentru că ni se întâmplă des să ni se termine. Noi nu avem Wi-fi sau televiziune digitală. Consumăm 20 de gigabiți de internet pe săptămână. Ajungem la 1.000 de lei pentru internet. Suma variază între 600 – 1.000 de lei în fiecare lună, depinde de câte lecții au copii”, spune mama.

Natalia Birca mai spune că, în pandemie, cheltuielile cu întreținerea casei au crescut, la fel și cele cu grădinița celor doi băieți de vârstă preșcolară. Ea mai spune că a venit și primăvara și mai costă și hainele copiilor, iar bani pentru mâncare sunt mai mulți acum că stau cu toții acasă.

Conform estimărilor oficiale ale Ministerul Educației din Moldova circa 33.735 de copii (peste 10%) nu au acces la conexiune de internet.

Nu este exclus ca această cifră să fie comună pentru copii care nu au nici internet și nici dispozitive pentru a se conecta online. Dar mai mulți au internet decât tehnică de calcul. Se întâmplă ca în familie să existe internet, dar un singur laptop pentru trei copii”, se relatează secretarul de stat în Ministerul Educației, Natalia Grâu.

Mama celor patru copii ne-a spus că nu numai copii au probleme în ceea ce privește lecțiile online,ci și profesorii care sunt suficient de instruiți sau pur și simplu nu știu să opereze cu noile gadget-uri și tehnologii.

O parte dintre profesori își țin orele numai pe Viber și nu știu alte programe ce funcționează pe internet. Alți profesori care sunt mai tineri fac pe Zoom, Google Meet și astfel se întâmplă că unii copii, chiar dacă au fost atenți la lecții, să nu le poată trimite profesorilor temele. Unii profesori nu știu se opereze cu computerele. Nu sunt în concordanță cu lumea modernă”, ne spune mama.

Strigăt de ajutor

Natalia Bîrcă spune că a cerut ajutor la Primărie și la școală pentru ca statul să le ofere cumva o mână de ajutor și să le dea un computer

Noi am avea nevoie de un laptop sau un desktop. Sunt foarte multe familii la noi în sat care am trei-patru copii și le este greu să se ocupe la școală. Dar autoritățile nu nu ajută, se gândesc doar la ei”, a mai spus ea. Ministerul Educației a lansat o campanie de donații pentru cei care doresc să ajute astfel de familii. De asemenea, Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, mai exact autorii acestui articol, stau la dispoziție cu detaliile aferente pentru cei care doresc să ajute anume această familie.

Mezinii de grădiniță se uită pe pozele din cărțile surorilor lor. Foto: CIJM

Mama crede că lecțiile online sunt de o calitate slabă pentru copii și că nu îi ajută deloc.

Învățământul online nu este chiar bun. Nu sunt satisfăcută și cred că nici părinții nu sunt satisfăcuți pentru că noi suntem obligați să stăm lângă copii să îi ajutăm. Chiar dacă copii sunt atenți la lecții, la un moment dat găsesc altceva de joacă și fac altceva. Uneori îi încurcă și pe profesori la lecție”, spune Natalia.

De aceeași părere sunt și copiii care spun de asemenea că cel mai mult le lipsesc colegii de clasă și interacțiunea fizică cu aceștia.

Nu îmi place să fac astfel de lecții pentru că e rău să stăm prea mult cu ochii în telefon și pentru că mi-e dor de colegi”, ne-a spus Ana, fata cea mare a familiei, ce învață în clasa a 6-a.

Ana se trezește în fiecare dimineață, își pregătește cărțile și apoi începe lecțiile.

Dar unii copii nu se conectează și pentru profesoară este greu să ne explice când circa jumătate din copii din clasă nu sunt prezenți. Colegii mei nu participă la lecții din alte cauze, dar am și colegi care nu au dispozitive de pe care nu au cum să intre online la lecții. Nu au nici computer și nici telefon”, spune ea.

Se întâmplă, spune Ana, ca uneori să nu înțeleagă toate lecții. În astfel de situații ea sună profesoara sau cere ajutorul mamei.

Într-o situație similară se află și Dana, care învață în clasa a 2-a. Ea împarte telefonul cu ecranul spart al mamei cu sora ei Ana, dar spune că acest lucru este dificil pentru ambele.

O zi fac eu lecții pe telefon și o zi face sora mea, Ana. Nu îmi place să fac lecții online, deoarece îmi este dor de școală”, ne mărturisește ea.

Unii experți susțin că acest sistem online crează o serie de probleme și statul ar trebui în special să-și îndrepte restricțiile și măsurile de izolare spre alte categorii de vârstă.

Din punct de vedere statistic, sunt 575.000 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, persoane cu cea mai mare rată de infectare COVID-19 și ei sunt peste tot: în magazine, în biserici, pe drum, în parcuri. Toate funcționează normal, iar această categorie nu este luată în calcul pentru restricții”, spune experta în educație, Iulia Nazaria, confondatoarea ONG-ului „Părinți Solidari”.

În schimb, susține experta, când vine vorba de categoria copiilor, doar 3-4% se regăsesc în statistica pe țară de coronavirus.

Eu am întâlnit părinți care sunt ok cu învățământul online. Dar totuși majoritatea se plâng, în primul rând, de sursele financiare, deoarece cineva din membrii familiei a fost nevoit să abandoneze serviciul și să stea acasă cu copii. Ce fac cei care doi, trei sau patru copii?”,se întreabă retoric experta.

Donații pentru o educație mai bună

Pentru ca elevii să poată să învețe într-un mediu cât mai apropiat celui din sala de clasă, UNICEF a donat recent Ministerului Educației, Culturii și Cercetării 295 de camere video, pentru dotarea sălilor de clasă din cadrul instituțiilor de învățământ general din țară. Camerele web urmează a fi utilizate de cadrele didactice în asigurarea procesului de predare a conținuturilor educaționale în format online.

Ana și Dana le citesc fraților mai mici despre animale din cărțile de zoologie. Foto: CIJM

Iar grație Parteneriatului Global pentru Educație, un lot de 105 unități de tehnică de calcul, cu o valoare totală de peste 700.000 de lei, au fost puse la dispoziția elevilor și profesorilor prin intermediul bibliotecilor digitale din raioanele țării în vara anului 2020. Aceste calculatoare au fost destinate profesorilor și copiilor, care au cea mai mare nevoie de sprijin, incluziunea și echitatea fiind principiul care stă la baza tuturor intervențiilor în domeniul educației, ca răspuns la provocările legate de COVID-19.

Nouăzeci la sută din elevii din toate țările și de pe toate continentele - aproximativ 1,6 miliarde școlari și tineri au întrerupt procesul de învățare în perioada de carantină, cauzând cea mai mare perturbare a învățământului din istorie.

O coaliție fără precedent a organizațiilor a solicitat investiții urgente în educaţie la etapa actuală pentru a preveni o catastrofă generațională. Peste 600 organizații ale societății civile, organizații de cercetare, fundații, mass-media, tineri și persoane influente - a lansat o Cartă albă comună în cadrul Reuniunii Globale privind Educaţia găzduită de către UNESCO, prin care a propus o foaie de parcurs bazată pe dovezi, cuprinzând recomandări concrete pentru guverne pentru a reorganiza sistemele educaționale în perioada post-COVID-19.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii