Social

Pandemia crește numărul de cazuri de violență în familie. Ce soluții au autoritățile

Autor: Natalia Cozma, Mariana Colun
11/12/2020 3930

Criza pandemică declanșată de COVID-19 vine nu doar cu restricții de ordin social și economic, dar și cu o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie. Regimul de carantină, izolarea și îndemnul „Stai acasă!” devin adevărate capcane pentru multe femei, care rămân singure în fața agresorului. 

Ionuț, Lenuța și Anișoara (nume schimbate pentru a asigura protecția anonimatului) sunt trei copii dintr-o familie social-vulnerabilă din centrul țării, pentru care perioada de pandemie a coincis cu un adevărat calvar prin care au fost nevoiți să treacă. Cei trei minori trăiau cu mama lor, în condiții precare. Fiind mai tot timpul în stare de ebrietate, trecând și printr-o coma alcoolică, cea care le-a dat viață nu a reușit să le ofere și un mediu de viață sigur și protectiv. În lipsa unor maturi care să le poarte de grijă, copiii erau pe cont propriu.

Reprezentanții Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) a intervenit de urgență și a convocat ședința echipei multidisciplinare, la care a fost invitată și o reprezentantă a școlii unde învățau minorii. Așa a ieșit la iveală că doi dintre minori au fost supuși acțiunilor cu caracter sexual de către copii din clasele mai mari, fapt despre care reprezentanta școlii nu a sesizat pe nimeni.

Din cauza problemelor din familie, a abuzului fizic la care erau supuși copiii de către concubinii mamei lor, dar și a vulnerabilității la acțiuni cu caracter sexual, minorii au fost scoși de urgență din mediul toxic în care trăiau. Acum aceștia se află la mai multe Centre de adăpost, fiind separați din cauza diferenței de vârste, unde primesc suportul psihologic de care aveau nevoie.

Perioada de carantină a fost un adevărat calvar și pentru Alina, o femeie de 40 de ani, consultantă într-un magazin din Capitală care, până nu demult, locuia împreună cu soțul în casa socrilor. Deși nu se poate lăuda că a avut multe zile senine în căsnicie, femeia spune că bătăile s-au întețit din momentul în care ea a ajuns în șomaj tehnic. 

În una din zile bărbatul a scos-o cu forța din casă, după ce i-a fracturat o mână și a lovit-o cu o vergea metalică în cap. Pentru că în acel moment centrele de plasament erau închise, Alina a cerut ajutor la Centrul de Drept al Femeilor (CDF) și a fost adăpostită într-o locuință protejată, așa-numitul apartament de urgență. 

Cu ajutorul avocaților de la CDF ea a obținut o ordonanță de protecție, iar asistentul social i-a oferit un pachet alimentar. Pentru a se încadra în câmpul muncii, femeia a beneficiat și de un program de abilitare economică. 

Poză-simbol. Foto: CIJM

Pentru Maria, o femeie dintr-o suburbie a Capitalei, perioada de carantină legată de COVID-19 a însemnat o ruptură de soțul violent. În una din zile, nemaiputând suporta violența, femeia a ieșit din casă împreună cu cele trei fete ale sale, de frică să nu fie omorâtă în bătăi. 

Nu a luat de acasă nici măcar strictul necesar, de frica bărbatului care, spune ea, o abuza de mai mulți ani. Nu a speriat-o nici perioada de carantină și nici faptul că unele servicii nu lucrau. Cu ajutorul specialiștilor de la CDF ea a obținut o ordonanță de protecție, a beneficiat de asistența socială și de consilierea psihologică de care avea nevoie. 

Povestea care părea să aibă un final fericit a luat o altă turnură la câteva zile după eliberarea ordonanței de protecție. Înarmat cu un cuțit și un ciocan, agresorul a venit la centrul de plasament unde se afla femeia cu copiii.

Agresiv și furios, bărbatul a început să distrugă cu ciocanul ușile și mobilierul din clădire, a intrat în una dintre odăi unde se afla o mamă cu trei copii și a răsturnat patul pe care aceasta dormea, a amenințat asistentele sociale de serviciu cu cuțitul și a lovit-o pe una dintre ele cu pumnul în față. 

Drept urmare, femeia a căzut și s-a lovit cu capul de podea. Una dintre asistente a reușit să se ascundă în cameră și să apeleze Serviciul 112, pentru a solicita ajutorul unui echipaj de poliție. Bărbatul a fost imobilizat și dus la sectorul de poliție, iar acum are și un dosar penal pentru huliganism.

Casa devine un loc nesigur pentru victimele violenței  

Violeta Andriuța, juristă și avocată la CDF, spune că în contextul pandemiei casa devine un loc nesigur pentru multe victime ale violenței în familie, izolarea fiind un factor care supune atât femeile, cât și copiii la un risc mai mare de violență din partea agresorilor. 

Potrivit avocatei, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut numărul femeilor care au solicitat ajutor la Centrul de Drept pentru Femei s-a dublat. Astfel, dacă în perioada martie – iulie 2019 instituția a înregistrat 196 de beneficiare și 30 de ordonanțe de protecție, în aceeași perioadă a anului curent, la centru s-au adresat 319 femei, fiind eliberate 57 de ordonanțe de protecție.

Poză-simbol. Foto: CIJM

Specialista susține că în perioada stării de urgență femeile din mediul urban au fost mai vulnerabile în fața violenței în comparație cu cele din mediul rural. În majoritatea cazurilor, femeile care s-au adresat la centru au vârste cuprinse între 25 și 45 de ani. Totuși, există multe adresări și din partea femeilor în etate. 

Agresorii în carantină – impediment în realizarea ordinelor de restricție

Potrivit specialistei, în perioada stării de urgență, 80% din cererile depuse online pentru ordonanță de protecție au fost rezolvate în aceeași zi. În cazul municipiului Chișinău, acest indicator este mai înalt decât în perioada de până la pandemie. 

Au existat probleme în ceea ce ține de ordinele de restricție. Acest instrument de protecție legală a victimelor este emis de ofițerul de poliție în cazul când rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente. 

Ordinul de restricţie de urgență se eliberează pentru o perioadă de până la 10 zile şi se pune îndată în aplicare, agresorul şi victima (în cazul copiilor – reprezentantul legal al victimei) fiind informaţi despre restricţiile aplicate, drepturile şi obligaţiile care le revin şi despre răspunderea pentru neexecutarea cerinţelor ordinului de restricţie. 

În perioada stării de urgență, potrivit Violetei Andriuță, au existat cazuri când polițiștii de sector întâmpinau dificultăți de a aplica ordinul de restricție de urgență în cazurile în care agresorii erau în carantină și trebuiau să respecte cele 14 zile de izolare. 

„Aplicarea ordinelor de restricție pentru sate, în care pe lângă casă mai există saraie sau o anexă, unde poate să locuiască agresorul separat de victimă este mai puțin dificilă. În oraș, dacă vorbim de un apartament cu două odăi sau cu o odaie, este mai dificilă aplicarea ordinului de restricție de urgență, în condițiile în care agresorul se află în carantină”, afirmă avocata. 

Apartamente de „urgență” 

În același timp, multe victime au fost impuse sau presate de către partener să-și lase serviciul și să stea acasă. „Respectiv, dependența financiară este unul dintre impedimentele în calea deciziei de a se separa de partenerul abuziv. 

Lipsa resurselor financiare și a mijloacelor de comunicare pentru a raporta cazurile de violență și a accesa serviciile de asistență au contribuit într-un anumit mod la vulnerabilitatea femeilor și copiilor acestora”. 

O altă problemă de sistem a fost că pe perioada stării de urgență centrele de plasament și-au sistat activitatea. După finalizarea stării de urgență instituțiile și-au modificat graficul sau au limitat numărul de femei care pot fi adăpostite din perspectiva prevenirii infectării cu COVID-19. Ca o soluție de alternativă, Coaliția Națională „Viața fără violență în familie” a oferit apartamente de urgență pentru femeile care aveau nevoie de plasament. 

 „De obicei, când vorbim despre solicitările de plasament, majoritatea victimelor sună seara, pe la 16-17, pentru că ajung în stradă și bunăoară rudele sunt departe și nu reușesc să ajungă la ele sau nu au bani de transport. Respectiv, în cazul dat, apartamentele de urgență au fost o soluție pe termen scurt”, susține Violeta Andriuță. 

Ludmila Popovici, directoare executivă a centrului „Memoria”, spune că în perioada pandemică ONG-ul pe care îl conduce și-a reorganizat activitatea ca să poată oferi femeilor sprijin și asistență. 

Poză-simbol. Foto: CIJM

„Noi am distribuit, cu ajutorul donatorilor, produse alimentare, pachetele igienice, dar și rechizite școlare. A fost foarte încordată perioada asta, deoarece noi am încercat să oferim victimelor violenței servicii de consiliere psihologică la distanță. Am închis Centrul cu două zile înainte de a se anunța stare de urgență. Imediat am trecut la căutarea posibilităților de lucru online. Am făcut un ghid de asistență la distanță prin telemedicină și telepsihologie. Ca să putem să asistăm victimele, să putem să documentăm cazurile, am elaborat rapoarte de evaluare psihologică”, spune Ludmila Popovici.

Femeile care se adresează la centrul „Memoria” sunt, în cea mai mare parte, din municipiul Chișinău sau din suburbii. Organizația le oferă asistență la distanță. 

„Avem femei cu studii superioare, extraordinare, eu le zic „sindromul fetelor cuminți”. Sunt din familii decente, dar ajung victime ale unor agresori duri. Ele îndură foarte mult și din motivul că nu vor ca cineva să afle de situația lor. Ascund și de rude, și de mama, și de prietene. Cu astfel de cazuri uneori este dificil de lucrat, pentru că din partea lor la început e o negare, deși asta vede toată lumea, dar după aceea, când reușim să le scoatem din starea asta, cineva mi-a zis: „eram ca în iad, nu mai vedeam nicio speranță, toate gândurile mele erau cum ar fi să mor mai ușor, ca să dispar”. Asta este depresie profundă, anxietate, lipsa încrederii în sine, lipsa încrederii în viitor”, spune specialista. 

Sunt necesare și măsuri pentru agresori

Ludmila Popovici vorbește și despre necesitatea recuperării agresorilor. În prezent, în țară există un singur centru pentru agresorii familiali – situat la Drochia. 

„De multe ori agresorii sunt și ei persoane trecute prin traume extreme, fie violența în familie, fie prin războiul din Afganistan sau cel de pe Nistru, fie au fost pe nedrept în detenție. Acești oameni se vor răzbuna pe persoana de alături. De foarte multe ori agresorul este soțul, concubinul. De multe ori soțul este instigat la violență de cercul său de rude. Acestea manipulează cu copiii, care sunt folosiți pentru a șantaja, pentru a intimida sau a umili victima”.

La rândul lor, autoritățile își propun să monitorizeze în mod electronic agresorii familiali, imediat după pronunțarea ordonanței de protecție. Aceasta se va face de către Poliție. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, echipamentul de monitorizare electronică va fi destinat nu doar agresorului, dar și victimei și membrilor familiei acesteia, fiind dotați cu un sistem electronic de supraveghere (de tipul unui telefon GSM de mici dimensiuni).

Echipamentul este compus din brățara care va fi instalată la piciorul sau mâna agresorului, dar și un tracker (dispozitiv) pe care victima va trebui să îl poarte cu ea, pentru a putea fi anunțată despre momentul apropierii agresorului.

Un astfel de set de monitorizare electronică va sprijini până la cinci victime, altfel spus, la brățara unui agresor pot fi conectate cinci dispozitive ale victimelor, în cazul în care în urma actelor de violență au avut de suferit nu doar partenera/soția, dar și copiii sau alți membri ai familiei.

„Obiectivul general al acestei măsuri este de a crește eficiența protecției victimelor violenței în familie, prin dezvoltarea unei societăţi armonioase şi promovarea unui stil de viaţă imun la fenomenul violenţei. Statului îi revine obligația continuă de a întreprinde măsurile necesare în vederea protejării cetățenilor, inclusiv prin aderarea la instrumentele internaționale care au menirea de a proteja drepturile și libertățile fundamentale, precum și de a racorda legislația la acestea” , susține șeful adjunct al IGP, Marin Maxian. 

Poză-simbol. Foto: CIJM

Modificări de legislație pentru protecția mai eficientă a victimelor violenței 

În luna iulie a acestui an, Parlamentul a aprobat o serie de modificări la legislație, care își propun să asigure o protecție mai eficientă a victimelor violenței în familie. Astfel, prin aceste modificări a fost revizuită noțiunea de „violență psihologică”. Acest lucru a fost necesar pentru a identifica mai eficient această formă de violență în familie.

O altă modificare ține de extinderea aplicării ordinului de restricție de urgență în afara locuinței. Aceasta a fost necesară, deoarece poliția nu aplica ordinul de restricție de urgență atunci când agresorul era în afara casei.

O altă modificare importantă în legislație se referă la atribuirea direcțiilor sau secțiilor raionale de asistență socială și protecție a familiei a obligației de instituire a unui serviciu responsabil de domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Totodată, modificările legislative instituie obligația de evaluare a riscurilor de comitere sau repetare a actelor de violență în familie de către toți specialiștii care interacționează cu victimele violenței în familie. Modificări importante au fost operate în asigurarea dreptului la asistență juridică. Mai exact, modificările prevăd asigurarea asistenței juridice garantate de stat din momentul depunerii plângerii de către victima violenței în familie. 

Toate modificările legislative intervenite au la bază adaptarea legislației la prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. 

La finele lunii noiembrie, doamnele deputate din Parlamentul Republicii Moldova au participat la un atelier de lucru cu femeile deputate din Finlanda și Serbia, în scopul consolidării eforturilor de a promova egalitatea de gen și sprijinul pentru grupurile vulnerabile, în special în contextul crizei pandemice. 

Deputatele au făcut schimb de experiență și bune practici în organizarea platformelor de femei deputate, precum și activitatea acestora, colaborarea cu Guvernul și societatea civilă, precum și modalități de elaborare și promovare a unor proiecte de legi. 

„Parlamentul are un rol cheie în promovarea politicilor de gen, în special pe timp de COVID-19. Apreciem deschiderea deputatelor din Parlamentul Republicii Moldova pentru consolidarea eforturilor de a promova egalitatea de gen și suportul pentru grupurile vulnerabile, în special în contextul crizei pandemice. Suntem martorii unor transformări veritabile și credem că femeile trebuie susținute ca promotoare ale schimbării. Politicile de gen nu privesc doar pe femei sau pe fete, sunt politici de dezvoltare, multisectoriale. Sunt sigură că femeile din Parlament vor reuși să îmbunătățească legislația în beneficiul bărbaților și femeilor din țară și să facă vocea femeilor în Legislativ și mai puternică”, a declarat Dima Al-Khatib, Reprezentantă Rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Atelierul de lucru a fost organizat cu suportul Programului pentru Consolidarea rolului Parlamentului în îmbunătățirea egalității de gen în Republica Moldova, implementat de PNUD Moldova, UNICEF, UNFPA și UN Women.  

Poză-simbol. Foto: CIJM

UNICEF, alături de victimele violenței

De la începutul epidemiei #COVID19, UNICEF a susținut mai multe inițiative de reducere a consecințelor izolării asupra potențialelor victime ale violenței în bază de gen. Unul dintre aceste proiecte de asistență  a fost centrat oferirea de asistență de urgență femeilor și copiilor care beneficiază de asistența centrului Rezonans, din stânga Nistrului și care s-au trezit într-o poziție vulnerabilă din cauza epidemiei de coronavirus. 

Printre beneficiarii de asistență au fost și femeile care s-au confruntat cu violența domestică și  au fost surprinse de epidemie în perioada de reabilitare și integrare socială.

Centrul a organizat cumpărarea și livrarea de produse de protecție și igienă pentru femei și copii. 18 femei și 34 de copii au obținut produse de primă necesitate - pastă de dinți, cremă de mâini, hârtie igienică, șampon, scutece, praf de spălat, dezinfectanți, măști și produse de igienă personală.

Asistența face parte dintr-un program finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și implementat de UNICEF în Moldova, care face parte din asistența de 1,2 milioane de dolari acordată de guvernul SUA prin #USAID pentru a opri răspândirea COVID-19 în Moldova.

Una din șase femei din Moldova, victimă a violenței domestice

Potrivit datelor oficiale, în primele cinci luni ale anului, oamenii legii au fost sesizați în 5.157 de cazuri de violență domestică. Aproximativ 600 de femei și copii s-au ales cu sechele fizice și psihice. Specialiștii spun că de dragul copiilor, în izolare, femeile au suportat forme grave de violență psihologică.

În perioada mai – iulie 2020, UN Women Moldova în colaborare cu Centrul Internaţional „La Strada” Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a desfășurat o evaluare rapidă pentru a înțelege impactul crizei asupra femeilor afectate de violență în familie, a analiza provocările răspunsului sistemic la cazurile de violență în familie și a identifica posibile schimbări sistemice necesare pentru a face față situațiilor de criză. 

În cadrul evaluării rapide au fost efectuate 55 de interviuri cu participarea femeilor afectate de violență în familie, specialiștilor din cadrul organizațiilor membre ale Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie”, persoanelor responsabili/le să intervină în cazurile de violență în familie, reprezentanților sistemului de justiție și ai Centrului de Medicină Legală.

Conform rezultatelor evaluării, s-a depistat că femeile din mediul urban sunt mai vulnerabile în fața violenței în perioada stării de urgență (între 64% și 80% din adresări la organizațiile specializate). În majoritatea cazurilor e vorba despre mame cu 1-3 copii, cu vârsta între 25 și 45 de ani (mai puțini peste 60 de ani) și cu studii medii (80%).

Potrivit datelor IGP, în primele șapte luni ale anului, au fost întocmite 1.035 de procese-verbale pentru violența în familie.

Datele unui studiu al Biroului Național de Statistică privind „Violența faţă de femei în familie în Republica Moldova” arată că fiecare a șasea femeie în vârstă de 15-64 de ani (63,4%) pe parcursul vieții este supusă unei anumite forme de violență în familie, iar 5,9% din acestea, în afara familiei.

Dar violența domestică nu afectează numai femeile, ci și copiii în astfel de familii.

Potrivit publicației statistice COPIII MOLDOVEI (Children of Moldova n.r.), elaborate de Biroul Național de Statistică al Moldovei și UNICEF Moldova, în anul 2019, în Republica Moldova s-au înregistrat 755 copii supuși violenței. În structura acestora, 51,3% erau din mediul urban. La fel în distribuirea pe sexe, numărul lor a fost împărțit în mod egal. Numărul copiilor neglijați, în anul 2019 a constituit 8,600. Cel mai des victime ale neglijenței au fost copiii în vârstă de 7-15 ani (49,1%).

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii