Social

INTERLOPI ȘI... FILANTROPI

invazia transfrontalieră a „bunătății ruse”

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
06/06/2023 26282

Orașul Bălți, 15 mai, restaurantul Oscar. Este localul de fițe pe care l-au ales fostul ministru de Interne, Pavel Voicu, și activistul Maxim Moroșan pentru a marca Ziua Familiei. Ultimul, ca de obicei, a fost înconjurat de echipa sa, împreună cu care desfășoară acțiuni pe care le numește de caritate. Orașul Călărași, 20 mai. Fie că e vorba de suportul acordat sportivilor, copiilor sau veteranilor, există semne clare că sub umbrela „binelui universal” sunt camuflate campanii cu puternică tentă ideologică, începând de la promovarea panglicii „Sfântul Gheorghe” și încheind cu mesaje denigratoare în adresa celor care pledează pentru apropierea de Uniunea Europeană. Organizația din numele căreia Moroșan „face fapte” - „Sunt bălțean”, are un background sinuos, cu personaje puternic influențate de propaganda rusă în rol de conducători. Cel mai des, drumul cheltuielilor caritabile duce spre Asociația IFAVIS, condusă de Grigore Caramalac, alias Bulgarul, refugiat la Moscova și dat în căutare de autoritățile de la Chișinău. Mai mult, o schema transfrontalieră a „bunătății ruse” este pusă în aplicare și în teritoriile ucrainene anexate ilegal de Federația Rusă. În rol de filantropi îi regăsim tot pe cei doi, ambii cetățeni ruși cu acte în regulă și cu business-uri înfloritoare în capitala Federației Ruse, dar care se arată foarte interesați de procesele care au loc în Republica Moldova, țara lor de baștină, și în Ucraina.

 

Sport, caritate și… ideologie. Cum agenții Kremlinului se infiltrează în politica moldovenească

De Ziua Familiei, fostul ministru socialist de Interne, Pavel Voicu, care, conform surselor Anticoruptie.md, ar putea deveni în timpul apropiat președinte al organizației teritoriale Bălți a PSRM, a petrecut împreună cu Maxim Moroșan. Aceștia au ales să sărbătorească în restaurantul Oscar, un local de lux din orașul Bălți, unde opulența e cuvântul de ordine. Bucătăria este cu emanații europene, iar în cele patru săli de banchete sunt organizate de obicei nunți sau cumetrii. Totuși, pe 15 mai, aici s-au unit destinele celor doi, în cadrul unei acțiuni declarată de caritate. Un filmuleț de la festin a fost plasat chiar de Moroșan, care a comentat patetic că, de fapt, eroii principali au fost copiii din centrele sociale, pentru care a fost organizat un master-class de preparare a pizzei, dar și alte distracții.

Din imagini se vede clar că acțiunea de caritate a fost una care a decurs de sine stătător, cu ajutorul animatorilor și angajaților restaurantului. Conexiunea lui Voicu și Moroșan cu copiii a fost aproape inexistentă, căci banchetul lor s-a desfășurat în altă parte a sălii. Nici meniul nu a fost același. În timp ce copiii au consumat pizza pe care au preparat-o ei înșiși, la „masa aleșilor” s-au servit bucate dintre cele mai selecte, cu aperitive și salate, dar și cu o bucată de carne mustoasă.       .

Copiii de la centrele sociale nu apar nici în fotografiile „de familie”.

Ex- ministrul socialist de Interne, Pavel Voicu, a declarat pentru Anticoruptie.md că, de fapt, a fost un lăturaș la această sărbătoare a familiei, iar invitația la prânzul festiv a primit-o din partea lui Maxim Moroșan. Chiar dacă, așa cum declară, îl cunoaște de aproximativ o lună, a decis să accepte compania sa, din simplul motiv că împărtășesc ideea „familiei tradiționale, iubesc adevărul și sunt patrioți”.

„Chiar a fost un gest frumos. Copiilor de la internat le-am făcut o sărbătoare. Ceea ce nu pot e să particip la sărbătoarea gay-ilor. Fiecare își alege ce vrea. Eu aleg familia tradițională, sportul, un stil de viață corect. Ei aleg altceva și de aceea cei care nu gândesc ca ei sunt agenți, dușmani. Pe Maxim Moroșan l-am cunoscut cu mai puțin de o lună în urmă, am văzut cât de activ este în acordarea sprijinulu, ajutorului veteranilor. Eu sunt membru de onoare al Uniunii Ofițerilor, cunosc foarte mulți oameni din teritoriu. El i-a ajutat mult, și pe sportivi îi ajută. Împărtășesc unele idei și activități pe care dumnealui le întreprinde. Eu am fost invitat la acest eveniment și m-am simțit bine cu ei. Cu finanțe, proiecte de investiție nu am participat. Indiferent cine este, face lucruri frumoase pentru oameni, am apreciat, am văzut că sunt unele situații când gândim la fel - suntem patrioți, ne iubim țara, un mod sănătos de viață, iubim adevărul și nu permitem criminalilor să delapideze chiar totalmente, ceea ce se face la Bălți, de exemplu”, a explicat Voicu

Voicu neagă informațiile lansate în spațiul public, precum că ar fi agent FSB. „Nicodată nu am avut legături cu serviciile speciale nici din RM , doar de colaborare… dar ca să activez într-un serviciu special din afara țării, nu… Doar în interes de serviciu, în perioada în care eram ministru sau în altă funcție de stat”, a parat Pavel Voicu informațiile lansate în spațiul public, precum că ar fi „agent al FSB-ului rus”.

„Ruleta rusească” pentru doi deputați PAS

În data de 20 mai, la Călărași a fost organizată a 40-a ediție a Cupei „Invită Constantin Cobâlean”. De-a lungul istoriei acestui eveniment de anvergură, lângă sportivii de performanță și emeritul antrenor s-au perindat personaje controversate care au profitat de situația financiară precară a domeniului. La ediția din acest an, printre „filantropi” a putut fi observat Dorin Damir, președintele FEA și fin de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, cercetat în două dosare penale, dar și acuzat că ar fi implicat sportivii cluburilor care fac parte din federație în suprimarea acțiunilor de protest antioligarhice, desfășurate în 2015, în „Orășelul Libertății” instalat lângă casa fostului lider democrat. 

La eveniment au fost invitați și deputații PAS, Eugeniu Sinchevici și Radu Marian. Prezența acestora a stârnit mai multe discuții, iar aleșii poporului au declarat pentru Anticoruptie.md că nu știau despre faptul că a fost invitat și Dorin Damir. 

„Am primit o invitație, la o scoală care a produs mulți campioni olimpici de talie internațională, am considerat, ca deputat în comisia Educatie, Tineret și Sport, că e important să particip. După cum vedeti, în invitație nu figurează faptul că Damir va fi prezent. Atunci când el a apărut am rămas surprins. Eu am venit la acest eveniment pentru copii, cei care ne duc faima la campionate mondiale, nu cred că acești copii trebuiesc pedepsiți din cauza unor personaje obscure”, a comentat Sinchevici pentru Anticoruptie.md.

La rândul său, deputatul Radu Marian a menționat faptul că „ școala a crescut campioni europeni și mondiali, pe care îi lăudăm și cu care ne lăudăm” și că nu a știut de prezența lui Dorin Damir la eveniment. 

 

 Who is, Maxim Moroșan?

Maxim Moroșan a apărut în vizorul public după mai multe acțiuni controversate pe care le-a desfășurat în orașul Bălți. Acesta este originar din Republica Moldova, dar o perioadă îndelungată a stat în Federația Rusă, fiind și cetățean cu acte în regulă. Mai mulți ani a distrat moscoviții, fiind animator, cu numele scenic Максим Бельский. Ancheta sa este activă și în prezent pe site-ul www.acmodasi.ru. Astfel, a ajuns să participle la mai multe evenimente organizate de instituțiile de forță din Federația Rusă, diplomele și medaliile pe care le-a obținut fiind un argument al legăturii strânse cu acestea. Cu prieteni în structurile înalte ale puterii, Moroșan reușește să scape de hobby-ul din care-și câștiga banii pentru existență, dezvoltându-și propria afacere în domeniul deservirii automobilelor.

În 2013 este fondată Asociația „Sunt bălțean”. Deși „interfața” și lider al asociației este Maxim Moroșan, acesta nu a fost niciodată administrator al organizației. De la creare și până în prezent, în actele oficiale au fost trecute diferite persoane, momentan președinte al asociației fiind boxerul Dmitri Galagoț. Sportivul a preluat conducerea în iunie 2022, după ce la funcție a  renunțat Mihail Ahremțev, un politician cu  viziuni pro-ruse radicale din capitala nordică, președinte al partidului „Ai noștri”. În anul 2020, acesta a dat focul unei hărți a României Mari, chiar înainte de vizita președintelui român, Klaus Iohannis, la Chișinău.

Predecesorul lui Maxim Moroșan în asociație, Ahremțev, nu este doar un critic constant al aspirațiilor europene ale guvernării de la Chișinău și un românofob binecunoscut, dar și un susținător al  invaziei ruse în Ucraina. Comentariile de pe pagina sa de socializare sunt la limita bunului simț, conțin elemente vădite de propaganda rusă și defăimare. Summit-ul CPE, care a avut loc în Republica Moldova în data de 1 iunie, un eveniment de anvergură europeană, care a reunit 49 oficiali de rang înalt, a fost calificat de Ahremțev drept „sabantui”(traducere din rusă – sărbătoare veselă). În context,  după declarațiile de la summit ale președintelui Volodimir Zelenski privind problema transnistreană, Ahremțev a  comentat în stilul său: „Amestecarea vinului moldovenesc cu praful columbian este o idee proastă. De ce nu i-a spus nimeni asta lui Zelensky înainte de briefing?”. 

Jurnaliștii NordNews l-au documentat pe aliatul său de idei, Maxim Moroșan, și au depistat legături strânse cu Partidul Socialiștilor și Garda Tânără a formațiunii, acesta fiind prezent în repetate rânduri și la așa-zisele vizite de lucru ale socialiștilor în Federația Rusă, unde s-ar fi făcut lobby pentru „interesele forțelor politice pro-Kremlin din Republica Moldova”.

Moroșan a calificat articolul drept unul „mincinos, făcut la comanda”, scopul căruia ar fi discriminarea asociației. Totodată, acesta se erijează drept „victimă a presiunilor din partea organelor de forță”. „Oamenii de afaceri care ne ajută sunt chemați la secțiile de poliție și li se cere să înceteze să participe la acțiunile noastre. Funcționarilor publici municipali, conducătorilor întreprinderilor municipale, antrenorilor sportivi le este interzisă orice interacțiune cu organizația „Я Бельчанин”. Ei sunt amenințați cu demiteri și dosare penale”, a declarat Maxim Moroșan.

În 2020, Moroșan devine președinte al Uniunii antreprenorilor moldoveni și ruși, care-și are sediul în centrul istoric al Moscovei. De atunci, vizitele sale în țara de baștină au devenit tot mai frecvente. Primele acțiuni desfășurate în Republica Moldova au țintit domeniul sportului, sub „umbrela” Uniunii fiind oferite gratuit mai multe echipamente pentru școlile sportive din Bălți, Drochia și Călărași. Imaginile arată însă că, de fapt, donațiile au o altă sursă, și anume Fundația IFAVIS, condusă de „hoțul în lege”, Grigorii Caramalac, cu care Moroșan este în relații apropriate.

Republica Moldova- Ucraina, proiecte trase la indigo

Controversatul om de afaceri, Grigorii Caramalac, alias Bulgarul, cunoscut în Republica Moldova ca lider interlop şi căutat de autorităţi pentru a fi tras la răspundere penală, este un critic aprins al guvernării de la Chişinău pentru poziţia pro-occidentală şi împotriva războiului declanşat de Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult, Fundaţia de ajutor a veteranilor din sport IFAVIS, fondată şi condusă de Caramalac, organizează „acţiuni sportive-patriotice” în oraşele ucrainene ocupate de ruşi, în care se face propagandă pro-Kremlin.

Pe pagina de Facebook a Fundaţiei IFAVIS a fost publicat un discurs al lui Grigore Caramalac, în care interlopul dat în urmărire generală de către autorităţile din Chişinău, este prezentat ca „om de afaceri și filantrop, fondatorul și președintele Fondului internațional de asistență pentru veteranii din sport „IFAVIS”, vicepreședintele Federației Ruse de Lupte, asistentul senatorului din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin”.

Caramalac susţine că „evenimentele care au loc în Moldova sunt inspirate din cercurile politice rusofobe americane și europene și au ca scop transformarea acestei republici într-un alt nod sângerând, conform scenariului ucrainean”.

Dintr-o altă postare de pe pagina IFAVIS aflăm că Grigore Caramalac organizează în oraşul Melitopol, aflat sub ocupaţie rusească, o „acţiune sportivă şi patriotică rusească”, programată pentru data de 25 februarie. În postare este scris că iniţiativa lui Caramalac este susţinută de administraţia pro-Kremlin a regiunii Zaporojie, ocupată de ruşi. Ambele postări sunt însoţite de comentarii, unele din ele din partea unor moldoveni, în care este justificat războiul din Ucraina.

IFAVIS apare în calitate de sponsor al unor cluburi sportive și al unor evenimente de caritate nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina. În țara vecină, persoana de legătură este Irina Andruh și asociația pe care o conduce „Мир Луганщине” care, conform informațiilor de pe site-ul oficial, ar număra peste 100 de mii de membri. Asociația a fost fondată în anul 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. 

Mai mult, majoritatea acțiunilor pretins de caritate sau sportiv-patriotice sunt organizate în Ucraina de Caramalac și Moroșan. Presa rusă abundă în reportaje de la astfel de evenimente, în cadrul cărora sunt făcute donații generoase. Miza „investițiilor” este însă una cu bătaie lungă, și asta pentru că mesajele promovate încearcă să inoculeze beneficiarilor ideea „bunătății lumii ruse”, în pofida războiului desfășurat în Ucraina.

Grigore Caramalac este dat în căutare internațională de către autoritățile de la Chișinău. Acesta figurează în două dosare penale – pentru fapte de șantaj și tentativă de crimă comise în anii 2016-2017. Anterior, pe numele lui Grigore Caramalac au fost deschise mai multe dosare. Mai exact, acesta era acuzat că, în perioada anilor 90, conducea o grupare criminală, care ar fi săvârşit o serie de omoruri şi jafuri, răpiri de persoane, șantaj, estorcare de bani şi banditism. În 2004, presa a scris că pe numele lui Caramalac a fost deschis un dosar penal şi în Rusia, pe aceleaşi fapte: banditism şi tentative de asasinat. În 2008, dosarul a fost clasat, din lipsa componentelor de infracţiune. 

În preajma Adunării Naționale „Moldova Europeană, din 21 mai, Caramalac a afirmat că „există pericolul dezordinilor în masă și a ciocnirilor civile, întrucât, contra susținătorilor Adunării lui Sandu, forțele de opoziție promit să organizeze o acțiune de protest, în care urmează să își exprime revendicările conducerii țării. Ciocnirile între susținătorii și oponenții actualei guvernări, care vor veni și ei în Piață pe 21 mai, nu pot fi excluse”.

Ulterior, acesta a negat informațiile că ar pregăti destabilizări, declarând că mass-media din Republica Moldova i-a interpretat opiniile și că el „nu încurcă niciodată sportul cu politica”. 

„Vreau să le explic oamenilor, ca să nu fie induși în eroare, că fac caritate de mai bine de 20 de ani. Un loc special în activitățile mele filantropice este susținerea sportului și a unui stil de viață sănătos. De-a lungul istoriei Fundației Ifavis, am susținut peste 100 de federații sportive și nu m-am gândit niciodată să leg sportul de politică. În ciuda acestui fapt, eu, ca persoană care nu este indiferentă la ceea ce se întâmplă în patria mea, dau comentarii la diverse mass-media, unde îmi exprim poziția civică. Vreau să informez jurnaliștii - provocatori care servesc PAS că, dacă decid să intru în politică sau să organizez evenimente, cu siguranță o voi raporta public. Continuați să urmăriți interviurile și publicațiile mele", a replicat Grigore Caramalac.

Caramalac, sancționat de UE

Consiliul UE a impus în data de 30 mai măsuri restrictive împotriva a şapte persoane în cadrul a două regimuri de sancţiuni distincte: un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova şi un regim care vizează acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Decizia a fost publicată marţi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar în legătură cu acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova sunt vizate cinci persoane: Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc şi Igor Ceaika. În black-list-ul UE se regăsește și Grigorii Caramalac, alături de președintele Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin. Pe site-ul oficial al Consiliului Europei a fost publicată traducerea oficială a documentului aprobat.

Conform documentului, Kalinin este acuzat de sprijinirea acțiunilor și politicilor care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Despre Caramalac, autoritățile din UE mai informează că acesta exercită controlul asupra Fundației IFAVIS din Federația Rusă, prin care s-a angajat în organizarea de evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație, fiind și asistentul unui oficial din regiunea Kursk.

Pachetul de măsuri este menit să abordeze, pe de o parte, situaţia internă sensibilă din Moldova şi încercările de destabilizare a ţării şi, pe de altă parte, implicarea unor cetăţeni moldoveni în eforturile de subminare a integrităţii teritoriale a Ucrainei prin sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei, a menționat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell.

„Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite și continue de destabilizare a țării. Decizia de astăzi transmite un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Moldova în contextul dificil actual. Poziția UE rămâne fermă: vom continua să luăm măsuri împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, a comentat Josep Borrell.

„Azi Uniunea Europeană a anunțat sancționarea a cinci persoane care amenință stabilitatea și securitatea țării noastre. Patru dintre ele sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Acești oameni certați cu legea au trădat și continuă să trădeze interesul național, pun în pericol dezvoltarea Republicii Moldova și lucrează în folosul Kremlinului.Decizia de azi înseamnă că acestor persoane nu li se va permite circulația liberă în țările ce se vor alinia sancțiunilor, le vor fi blocați banii și sechestrate averile. Uniunea Europeană ne ajută să-i oprim pe cei care vor să destabilizeze țara și să ne blocheze viitorul”, a scris Maia Sandu, pe pagina sa de socializare.

Toate persoanele incluse în listă fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE le este interzis să le pună la dispoziţie fonduri. În plus, acestea fac obiectul unei interdicţii de călătorie, care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile Uniunii Europene.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnaliștii de investigație împotriva propagandei și dezinformării” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul International Media Support din Danemarca. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii