CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?

Autor: Cornelia Cozonac, Irina Odobescu

21/12/2020 31071

Patru angajați ai Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au decedat, în ianuarie 2018, într-un cumplit accident, pe un traseu din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale. În urma cruntului accident au rămas patru familii îndurerate și un copil orfan de tată la nici trei ani împliniți. Cercetat cu multă întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului. La aproape trei ani de la accident, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată, familiile celor patru victime încă mai așteaptă ca statul să le achite indemnizațiile ce li se cuvin. Cazul Poșta Moldovei este unul dintre puținele care în ultimii ani au ajuns în instanță și s-a finalizat cu o decizie. Cele mai multe accidente de muncă mortale rămân necercetate, iar în lipsa unor constatări specializate, vina este lăsată pe seama celui decedat, care nu se mai poate apăra. Reforma organelor de control, inițiată de fostul cabinet de miniștri, condus de Pavel Filip, și prezentată drept un mare succes, a suportat fiasco, lăsând destructurat sistemul de inspecție a muncii.

Cazul „Poșta Moldovei” și lungul drum al justiției

Familiile celor patru bărbați, angajați ai oficiului din Râșcani al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, care au decedat în accidentul rutier, produs în ianuarie 2018, în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani, au bătut vreme de un an pragurile instituțiilor publice, pentru a obține cercetarea accidentului de muncă și determnarea celor ce se fac vinovați. Aceasta, în condițiile în care un accident de muncă trebuie să fie cercetat, conform legii în 30 de zile. Inspectoratul de Stat al Muncii nu avea la acel timp împuterniciri să cerceteze accidentele de muncă, iar agenția care urma să preia atribuțiile legate de securitatea muncii, nu avea încă angajați. Toate acestea făceau parte din reforma organelor de control inițiată de Guvernul Filip. Rudele celor patru salariați ai Poștei Moldovei au scris peste tot: șefului statului, Guvernului, Inspectoratului de Stat al Muncii, dar răspunsurile instituțiilor respective nu au schimbat situația. „Nici nu știam la cine să ne adresăm. Aici, în raion, atunci când s-a produs accidentul, nu mai era nici un inspector al muncii. Peste tot ni se spunea: „Nu este lege”, „Nu avem împuterniciri”, spune Ivan Andrușceac, tatăl lui Andrei Andrușceac, care avea 34 de ani când a decedat. Anghelina Maximciuc a rămas văduvă cu un copil de doar trei ani. După moartea soțului s-a angajat la muncă, pentru că altfel nu avea cu ce să-și întrețină copilul. Până în prezent, copilul, care are deja 6 ani, nu a primit nimic, din ceea ce i se cuvine: „Aș vrea ca măcar copilul să fie ajutat cumva, pentru că și-a pierdut întreținătorul. Dar cazul durează și nu știm ce o să facem mai departe”.

În lipsa unor reacții și acțiuni din partea autorităților statului, familiile Maximciuc, Andrușceac și Ignatiuc au fost nevoite să contracteze un avocat ca să le ajute să se descurce. Apărătorului Dumitru Codreanu nu i-a fost deloc ușor să înfrunte sistemul extrem de birocratizat. Din cauza reformei, nicio instituție de stat nu cerceta accidentele de muncă, iar fără o constatare a accidentului de muncă, nu se putea de mers mai departe pentru a fi calculat obiectiv prejudiciul suportat, indemnizațiile pe care trebuie să le primească familia, copiii celor decedați în accidentul de muncă. Apărătorul nu putea obține barem informații și documente de la instituțiile statului. Bunăoară, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat, sub pretextul protecției datelor personale, să ofere informația despre retribuția muncitorilor decedați în accident. Autoritatea i-a răspuns avocatului că doar persoanele vizate au dreptul să ceară și să obțină informația respectivă. Dar persoanele vizate erau tocmai angajații decedați (!).

5 mln de lei trebuie să plătească Poșta Moldovei familiilor victimelor accidentului de muncă

Deși expertizele au fost efectuate cu întârziere, la fel ca și cercetarea cazului de către inspectorii muncii, într-un final a fost constatată în totalitate vina angajatorului în producerea accidentului de muncă. Expertiza tehnică a stabilit că automobilul era vechi, uzat și echipat cu anvelope de vară, pe timp de iarnă, din care cauză a deraiat pe carosabilul acoperit cu polei, izbindu-se frontal într-un camion. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a stabilit, la 15 august 2019, că însăși directoarea interimară a Centrului poștal din Rășcani, Svetlana Balschivschi, nu a fost instruită la angajare privind normele obligatorii de asigurare a securității și sănătății la locul de muncă. Centrul poștal nu avea medic care să efectueze examenul medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi după efectuarea curselor și nici o persoană care să asigure controlul zilnic asupra stării tehnice a unităţilor de transport. „De fapt, instituția economisea pe seama asta și nu angaja personalul necesar”, spune avocatul Dumitru Codreanu.

Procesul verbal efectuat de inspectorii muncii în cazul accidentului în care au decedat cei patru angajați ai Poștei Moldovei:

Pe toată durata procesului de judecată, reprezentanții Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au contestat constatările inspectorilor muncii și au insistat că nu au fost prezentate probe concludente care să arate direct vinovăția angajatorului în producerea accidentului. Reprezentanții Poștei Moldovei au încercat să transfere vina pentru producerea accidentului asupra șoferului decedat.

Decizia instanței de fond, care a fost menținută integral de Curtea de Apel și apoi de Curtea Supremă de Justiție, prevede că Poșta Moldovei trebuie să achite părinților și soției lui Maximciuc suma de 1 587 442,08 (un milion cinci sute optzeci și șapte mii patru sute patruzeci și doi) lei cu cu titlu de indemnizație unică pentru decesul întreținătorului, iar copilului lui - suma de 1 435,80 (una mie patru sute treizeci și cinci) lei, cu titlu de prejudiciu pentru pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitată lunar, începând cu 26 ianuarie 2018 și până când băiatul va atinge majoratul. Părinții lui Andrei Ignatiuc trebuie să primească suma de 1 364 865,84 (un milion trei sute șaizeci și patru mii opt sute șaizeci și cinci) lei cu titlu de indemnizație unică, iar părinții lui Andrușceac - suma de 1 611 879,36 (un milion șase sute unsprezece mii opt sute șaptezeci și nouă). De asemenea, Poșta Moldovei trebuie să achite sub formă de prejudiciu moral celor trei familii sume între 200 și 400 mii de lei, câte 100 mii de lei pentru fiecare persoană.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în cazul acccidentului în care au decedat cei patru angajați ai ÎS Poșta Moldovei. Până la momentul publicării investigației, întreprinderea nu a executat hotărârea instanței de judecată.

Accident mortal pe șantier: victima găsită vinovată

Un alt accident de muncă, soldat cu moartea unui angajat, produs în mai 2018, nu este finalizat până în prezent. Nicolae Ciobanu lucra în calitate de dulgher pe un șantier de construcție din Chișinău, din strada Decebal,99. În ziua fatală instala gofraje împreună cu alți colegi de lucru. Într-un moment Nicolae a scăpat peste picior gofrajul pe care îl curăța, din care cauză și-a perdut echilibrul și a căzut în gol de la înălțimea de 9 metri. Bărbatul avea 33 de ani și a lăsat orfani doi copii minori, cel mai mic neavând nici doi ani împliniți. Dulgherul nu era echipat cu centură de protecție, iar pe construcție lipsea balustrada, obligatorie pentru orice șantier cu înălțime mai mare de 1,5 metri.

Bărbatul a fost transportat la spital, unde a suportat o intervenție chirurgicală, dar a decedat după 13 zile, cât s-a aflat în comă. Șantierul aparține Companiei Impex Businesscom.

Accidentul de muncă nu a fost comunicat autorităților și, respectiv, nu a fost demarată o cercetare a cazului sub aspectul accidentului de muncă, fapt ce constituie o încălcare gravă a legii, prevăzută de articolul 553 alin. (3) din Codul Contravențional.

Abia după jumătate de an, Inga Ciobanu, soția bărbatului decedat, a depus o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii, care însă i-a răspuns că acest caz ține de competența altei structuri. De la Poliție, unde s-a înregistrat cazul după ce a fost sesizat de medicii de la Spitalul de la urgență, i s-a comunicat că materialele au fost transmise în Procuratură. „Am făcut mai multe sesizări, plângeri la procuratură, dar nu mi s-au dat informații despre caz. La început, cazul era în gestiune la Mariana Chiorpec din Procuratura Chișinău. Am cerut să văd materialele dosarului, dar nu mi-a dat nici copia expertizei medico-legale. A zis că nu are dreptul”, ni s-a plâns Inga Ciobanu.

Femeia se descurcă extrem de greu cu cei doi copii mici. Ca să adune ceva bani a început să lucreze cu ziua, în calitate de deriticătoare în câteva locuri, apoi a fost nevoită să plece la părinți, în raionul Nisporeni. În Chișinău, după moartea soțului, nu se mai putea descurca. Cu greu, la insistența unor cunoștințe, a apelat la un avocat, care a insistat pe sesizarea repetată a Inspectoratului Muncii. Abia după a doua sesizare, depusă la 4 februarie 2019, inspectorii muncii au demarat cercetarea cazului. Inspectorii au emis procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-09 la 14 martie 2019, la aproape un an de la producerea accidentului de muncă.

Inspectorii muncii au stabilit că vina aparține în egală măsură angajatului și angajatorului. În procesul verbal, bunăoră, se menționează că victima nu a vrut să îmbrace echipamentul de protecție și nu a instalat balustrada de protecție. Inga Ciobanu spune cu totul altceva: „Compania de construcții nu i-a dat echipament. Trebuia să fie legat cu funia, dar de unde să o ia, dacă nu i-au dat-o? Nu i-au dat măcar cască. Nu mai zic de salopetă și încălțăminte specială. În ziua respectivă, Nicolae era încălțat în ghete. Poate dacă avea papuci speciali, atunci nu simțea așa durere încât să amețească”. Salariul lunar pe care îl aducea acasă Nicolae era de 8-9 mii de lei. Însă atunci când a solicitat date despre retribuirea soțului, femeia a constatat că în actele contabile era indicat un salariu de doar 3400 de lei. „Am sesizat și Serviciul Fiscal de Stat să investigheze evaziunile pe care la face SRL Impex Businesscom așa cum achită salariile în plic, dar prin răspunsul din 17.02.2020, Fiscul a refuzat investigarea, menționând că nu am prezentat probe. Păi dacă aș fi avut probe nu m-aș mai fi adresat la ei, dar mergeam direct la poliție”, ne mai spune Inga Ciobanu.

Procesul verbal întocmit de inspectorii muncii în cazul accidentului de muncă:

Angajatorul este obligat, potrivit legii, să asigure muncitorii cu echipament de protecție și să asigure normele de protecție a muncii. „Nerespectarea regulilor de securitate a muncii a condus la decesul unei persoane și acest caz trebuie să fie investigat sub aspect penal. Totodată, întreprinderea, dacă va fi găsită vinovată, urmează să le plătească pensie lunară copiilor minori până la împlinirea vârstei majoratului”, ne spune Dorin Botnarenco, avocatul Ingăi Ciobanu. Avocatrul precizează că reprezentanții companiei ar face tot posibilul să nu plătească despăgubirile care se cuvin în cazul unui accindent de muncă soldat cu decesul angajatului. „Cred că au făcut presiuni asupra inspectorilor muncii ca să stabilească vina parțial și pe angajat, deși era evident că întreprinderea nu a asigurat măsuri de protecție. Așa compania va plăti indemnizațiile și prejudiciul la jumătate. În cazul dat, sumele trebuie să fie mari, că e vorba de doi copii minori, rămași fără întreținător. Dosarul penal trenează în procuratură, s-au schimbat deja câțiva procurori. Acum procesul e suspendat, din cauză că s-a cerut efectuarea expertizei tehnice. În paralel, compania a contestat procesul-verbal efectuat de inspectorii muncii. Deși nu avem nicio decizie de constare a vinovăției, am inițiat proces civil, ca să obținem cel puțin indemnizațiile pentru copiii rămași fără întreținător. Dar lucrurile aproape că nu se mișcă din loc. E strigător la cer ce se întâmplă în acest caz”, spune avocatul Dorin Botnarenco.

Inga Ciobanu a depus pănă acum zeci de plângeri la mai multe structuri de stat, inclusiv la Procuratura Generală. Ultima plângere este adresată direct procurorului general, Alexandru Stoianoglo, în care, văduva bărbatului decedat pe șantier îl imploră să cerceteze accidentul de muncă conform legilor și să-i repună în drepturi pe copii rămași orfani de tată. Femeia crede că firma ar fi protejată de un deputat din parlament. Detaliile se conțin în scrisoarea către Alexandru Stoianoglo.

„Băiatul meu a murit și nimeni nu poartă nicio vină”

Și în cazul altui tânăr decedat la locul de muncă, până la urma, vina a căzut pe cel care nu se mai poate apăra. Alexandru Morari, din saul Telița, Anenii-Noi, avea doar 21 de ani, când s-a angajat imediat după serviciul militar la SRL Energotel Grup în calitate de muncitor auxiliar. La 22 iulie 2019, tânărul a fost electrocutat mortal la locul de muncă, în timp ce demonta stâlpi de electricitate. La mai mult de un an de la accident, familia tânărului continuă să caute dreptatea.

Cazul a fost cercetat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, care a constatat că vinoveți de moartea tânărului s-ar face conducătorul întreprinderii angajatoare SRL Energotel Grup și șoferul autocamionului de macara. Macaraua a atins, în timpul executării lucrărilor, firele de înaltă tensiune, producând un câmp electric ce a dus la electrocutarea muncitorului. Pe numele celor doi a fost pornit un dosar penal.

Procesul verbal în cazul accidentului de muncă:

Agenția l-a găsit vinovat de moartea tânărului pe angajatorul Victor Chirica, care a admis executarea lucrărilor de încărcare-descărcare a pilonilor fără acordul în scris al proprietarului rețelelor electrice și nu l-a informat pe muncitor despre eventuale riscuri și, respectiv, nu a luat măsuri de protecție.

Al doilea vinovat stabilit în urma procesului-verbal este șoferul autocamionului de macara care, înainte de începerea lucrului, a admis apropierea brațului macaralei la o distanță inadmisibilă de conductoarele electrice aeriene, în urma căruia a fost electrocutat mortal Alexandru.

SRL Energotel Grup a contestat în judecată procesul întocmit de inspectorii muncii din cadrul Agenției pentru Supraveghere Tehnică. SRL Energotel Grup mai solicită ca toate cheltuielile efectuate de instanță în legătură cu examinarea cazului să fie acoperite din contul Agenției.

Ordonanța de clasare a dosarului penal stipulează că expertul de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică ar fi trebuit să facă o expertiză mai amplă sau un experiment pentru a stabili circumstanțele accidentului.

„Experimentele necesită costuri, dar Agenția și autoritățile care nemijlocit au în atribuții cercetarea accidentelor nu au rezervate fonduri suplimentare. Legea spune exact că toate cheltuielile aferente de stabilire a circumstanțelor accidentului de muncă le suportă angajatorul. Agenția nu are pârghii prin care să impună angajatorul să facă acest lucru, dacă angajatorul nu vrea benevol efectuarea unui experiment. Mai mult ca atât, procuratura are împuternicirea și fondurile necesare ca să inițieze aceste expertize”, ne-a declarat Natalia Onici de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

La scurt timp după accident, doi tineri care lucrau cu Alexndru și care erau printre puținii martori ai accidentului au fost concediați, chiar dacă aveau contracte de muncă.

Claudia Morari, mama tânărului decedat, susține că cei doi tineri care lucrau cu Alexandru ar fi fost intimidați de reprezentanții întreprinderi și că nu au spus adevărul despre cum s-a produs acccidentul. În vara curentă, părinții tânărului află că dosarul penal a fost clasat încă în luna februarie. „De la firmă ni s-a spus că ne vor achita 2 milioane de lei (prejudiciu moral și indemnizația unică). Chiar ne-au dat o scrisoare de intenție că firma „își exprimă intenția pozitivă de a încheia o tranzacție de împăcare cu membrii familiei”. Abia în iulie ni s-a comunicat că dosarul penal a fost clasat, iar noi nu am fost anunțați, deci nu am avut posibilitatea să contestăm această decizie. De la procuratură ni s-a spus că vina apaține feciorului nostru, că el s-a electrocutat, fapt ce a provocat din imprudență decesul”, ne spune cu tângă Claudia Morari.

Procuratura de la Anenii Noi a respins plângerea mamei băiatului privind clasarea dosarului penal. În ordonanța din 21 iulie 2020, scrie că Alexandru Morari s-a electrocutat „din imprudență”, pentru că el a încălcat tehnica securității.

Ordonanța procurorilor:

Tragedia familiei Morari a cutremurat întreaga localitate. „A fost o tragedie pentru întregul sat”, ne spune primărița satului Telița, Rodica Rusu. Familia Morari este una respectată, iar Alexadru era un tânăr cumsecade și foarte muncitor”. Primărița crede că accidentul de muncă ar fi fost mușamalizat la presiunea conducerii SRL Energotel Grup. „Conducătorul companiei a avut un comportament obraznic în raport cu familia Morari. Ar fi fost bine ca accidentul să fie cercetat corect, iar procurori să-și spună cuvântul pe acest caz, dar nu să claseze dosarul. E nedreptate în raport cu familia care și-a pierdut singurul fecior”, susține Rodica Rusu.

Avocatul de la Energotel Grup, Andrei Ursache, a refuzat să ne răspundă privitor la caz, invocând că este un proces administrativ de judecată pe rol.

Mama tânărului își amintește că, în seara zilei când s-a produs accidentul, a venit la ea acasă șeful SRL Energotel Grup, Victor Chirica, și și-a cerut scuze că Alexandru a decedat.

„Pe urmă am mers la firmă ca să ne calculeze indemnizația unică, iar Chirica a zis că el nu pune ștampilă pe orice foaie. Apoi o perioadă nu ne răspundea la telefon, ori zicea că e în România. Am decis să mergem în judecată, pentru că ne evita și nu dorea să ne achite banii. La ședința de judecată în dosarul administrativ ni s-a adus la cunoștință că dosarul penal a fost clasat. Mă întreb de ce nu am fost anunțați? De ce de moartea fiului meu nimeni nu e vinovat și lucrurile așa au fost întoarse că fiul meu făcea acolo tot din capul lui și de asta s-a electrocutat”, a spus mama lui Alexandru.

Contactat de reporterii CIJM, Victor Chirica a confirmat că el e la telefon, dar după ce reportera i-a spus că urmează să discute despre accidentul la locul de muncă, care a avut loc în vara anului 2019, acesta a închis.

Amăgit și impus să întoarcă banii pentru serviciile medicale

Cazul lui Mihail Foca din satul Grigorești, raionul Sângerei, este despre cum victimele accidentelor de muncă se lasă manipulate de cei care ar trebui să răspundă pentru accidentele care s-au produs din vina lor. Accidentul a avut loc în 2016. Mihail lucra în calitatea de tractorist la compania Burcovschi Grup SRL împreună cu tatăl și cu fratele său. În acea zi directorul firmei le-a cerut să mute din loc niște plăci din beton armat, fiecare având greutatea de peste o tonă. Tatăl său era la volanul tractorului, iar el și cu fratele său - ajutau la încărcarea plăcilor de beton. Plăcile de beton erau mai late decât lama tractorului pe care le încărcau și la un moment una din ele a alunecat peste Mihail, care, în urma accidentului, a ajuns la spital, cu multiple fracturi. De atunci tot umblă prin spitale. A suportat 4 intervenții chirurgicale. Acum tânărul care are 28 de ani se deplasează destul de greu, cu ajutorul a două bastoane, și are gradul I de dizabilitate. Este nevoit să stea acasă, pentru că nu mai poate lucra.

După accident, Mihai a fost internat în spital mai mult de o lună. În acest timp, nimeni nu a anunțat cazul la Inspectoratul Muncii, ca să fie cercetat ca și acccident de muncă. Tânărul spune că la început, directorul întreprinderii la care lucra l-a ajutat, plătind pentru serviciile medicale. „Cât timp am fost în spital, Burcovschi venea la fratele meu și la tata, rugându-ne să ne asumăm noi vina. El ne promitea că ne va ajuta cu tot ce ne trebuie pentru tratament. I-a dat bani pentru ca să achite la spital”, spune Mihail.

După ce a fost externat din spital, Mihail Foca și-a asumat vina pentru producerea accidentului, așa cum i-ar fi sugerat directorul întreprenderii. Tânărul povestește că a fost chemat la secția de poliție unde a fost întrebat doar dacă îl consideră vinovat de accident pe tatăl său, care era la volanul tractorului. De angajator nu s-a vorbit. După ce cazul a fost încheiat, familia lui Mihai se trezește că trebuie să-i întoarcă fostului angajator o sumă de 100 mii dei lei, pe care acesta ar fi cheltuit-o pentru medicamente și intervențiile medicale de care a avut nevoie tănărul accidentat. „Când eram în spital, Victor Burcovschi i-a adus lui tata o recipisă, în care era scris că îi împrumută suma de 100.000 de lei. Tata nu a mai stat să citească ce era scris acolo, erau alte probleme... eu încă eram în spital și tata a semnat. După ce am scris că eu sunt vinovat de producerea accidentului, Burcovschi îl cheamă pe tata și îi spune că îi este dator cu 100.000 de lei. Când am auzit l-am întrebat despre datorie. Victor Burcovschi mi-a zis că eu sunt vinovat și el nu poate să îmi dea acești bani”, concretizează Mihail Foca.

Fără salariu un an de zile

Tatăl băiatului spune că a lucrat la Burcovschi un an de zile, fără salariu, ca să întoarcă banii datorați. Și fratelui său nu i s-au plătit 20 de mii de lei, care chipurile au completat suma datorata. La patru ani de la accident, Mihail are nevoie de reabilitare, ca să se poată recupera, dar nu mai are de unde lua bani și nici nu îndrăznește să mai ceară ajutor de la familie, care și așa a fost privată de multe resurse. „După ce am văzut cum a procedat Burcovschi, am înțeles că am greșit, noi l-am crezut, dar el și-a făcut interesele. Atunci am înțeles că trebuie să merg mai departe, asta era prin 2017. M-am consultat cu avocatul și am pornit un proces de judecată împotriva companiei unde m-am accidentat, dar dosarul nu se mișcă din loc”, ne spune Mihail.

Victor Burcovschi, fondatorul și directorul Burcovschi Grup SRL, a fost contactat telefonic și ne-a confirmat că Mihail Foca a lucrat până în vara anului 2016 la firma pe care o conduce. A evitat să ne răspundă la alte întrebări. Am mai revenit și el ne-a răspuns vădit iritat: „Doamnă, pot să vă comunic că pe acest caz este un proces de judecată și până la hotărârea judecătorului nu vă pot spune absolut nimic. Îmi pare rău, la revedere”.

Ce spune Inspectoratul de Stat al Muncii?

Accidentele de la locul de muncă sunt de trei tipuri: cu incapacitate temporară de muncă, când salariatul poate lipsi până la 24 de ore de la serviciu, accident grav - salariatul încapacitate de muncă și mortal. „Indiferent dacă salariatul are sau nu un contract de muncă, angajatorul poartă răspundere pentru accidentul de la locul de muncă. Mai mult de atât, dacă accidentul s-a întâmplat pe teritoriul întreprinderii, responsabilitatea pentru deplasarea angajatului și cheltuielile care pot parveni sunt din contul angajatorului”, ne spune Victor Țurcan, șef Direcție monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, în domeniul securității și sănătății în muncă și cercetarea accidentelor de muncă, din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii.

„De regulă, sunt vinovate ambele părți”

Securitatea la locul de muncă înseamnă investiții din partea angajatorilor. Aceștia, însă, sunt preocupați de venituri, iar viața și securitatea angajaților rămâne pe planul secundar. De regulă, ambele părți poartă vina în aceste situații. O parte din vină e a salariatului câ nu insistă să i se ofere echipament de protecție la locul de muncă, iar de cealaltă parte, angajatorii sunt concentrați pe business și venit, iar viața și sănătatea omului nu este pe primul loc. „Majoritatea angajatorilor care au achitat sume considerabile de 2 milioane de lei pentru nerespectarea siguranței la locul de muncă și protecția angajatului au devenit după asta responsabili și întreprind măsuri concrete. Sigur că sunt și angajatori iresponsabili, care nu și-au schimbat atitudinea față de securitatea în muncă”, ne-a declarat Alexandru Ghețu, șef Direcția politici în domeniul raporturilor de muncă și parteneriatului social, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Reforma lui Filip și ping-pongul cu competențele privind securitatea la locul de muncă

Reforma sistemului de control de stat privind sănătatea și securitatea în muncă inițiată în 2016 de Guvernul, condus de Pavel Filip, în cadrul strategiei de eficientizare și optimizare a subdiviziunilor executive, nu a dat rezultatele dorite. Autoritățile au jucat ping-pong cu competențele privind cercetarea accidentelor de muncă, care au fost luate în aprilie 2017 de la Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), odată cu lansarea moratoriului asupra controalelor la întreprinderi. „La inspectorat au rămas doar competențele privind raporturile de muncă, respectarea legislației cu privire la salarizare, încheierea contractului de muncă, timpul de muncă, timpul de odihnă. Începând cu 28 aprilie 2017, ISM nu a mai avut posibilitate să inițieze controale în scopul prevenirii accidentelor de muncă. La acel moment, alte autorități nu erau abilitate cu astfel de competențe”, ne spune inspectorul-șef de stat, Dumitru Stăvilă.

Abia în octombrie 2017, competențele privind securitatea la locul de muncă sunt transmise la 10 agenții guvernamentale specializate. Doar că aceste structuri noi încă nu erau formate. Ele încep să activeze abia în primăvara anului următor, 2018. Dar și atunci noile structuri nu-și completaseră unitățile de personal responsabile de securitatea și sănătatea la locul de muncă.

În consecință, timp de un an, nicio structură de stat nu s-a ocupat de cercetarea accidentelor de muncă. Aceasta, în situația în care un accident de muncă se cercetează în decurs de 30 de zile de la producerea lui.

Chiar și atunci când au început a funcționa agențiile specializate, situația privind cercetarea accidentelor de muncă nu s-a ameliorat.

ISM trebuia să transfere noilor structuri 36 de unități salariale, adică 36 de inspectori ai muncii. În realitate, erau doar 28 de inspectori, celelalte posturi nefiind la acel moment ocupate. Doar 18 angajați au acceptat să meargă la noile locuri de muncă. 10 inspectori au decis să plece definitiv din sistem, fie că erau deja la vârsta de pensionare, fie că și-au găsit alte ocupații.

Situația s-a complicat pe parcurs. Unele agenții nici până în prezent nu au un respnsabil de sănătaea și securitatea muncii. Bunăoară, Agenția Navală nu a prezentat în ultimii patru ani niciun raport la Inspectoratul de Stat al Muncii, deși este obligată de lege să o facă.

Guvernul cu o mână dă și cu alta ia

Înainte și în timpul refomei inițiate de Guvern, au existat mai multe contradicții legate de sistemul de protecție a muncii. În Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, bunăoară, există 26 de directive legate de domeniul securității și sănătății în muncă. Autoritățile se angajează să asigure integritatea Inspectoratului Muncii și să-l fortifice, dar în realitate, îl distructează. Organizația Internațională a Muncii, care a criticat în repetate rânduri reforma inițiată de Guvernul Filip, a menționat că nu există experiențe similare în alte țări. Guvernul alocă și fonduri importante pentru asigurarea inspectorilor muncii cu compiutere, automobile noi, locuri de muncă amenajate, ca la numai un an toate aceastea să rămâna neutilizate.

„Reforma aceasta presupunea lichidarea inspectoratului, funcția de control al raporturilor de muncă urma să treacă la Serviciul Fiscal. Arhitectorii reformei, când și-au dat seama că există angajamente față de UE - avem 42 de convenții ale OIM semnate, pe care trebuie să le punem în practică -, au decis să ne lase ca organ la nivel national pe domeniul securității și sănătății muncii, însă noi nu avem dreptul să monitorizăm agențiile, ele nu ni se supun. Ele doar trebuie să ne prezinte rapoarte și ce ne dau, aceea înghitim. Agențiile se află în subordinea diferitor structuri sau sunt independente. Ele exercită control pe anumite genuri de activitate. Dar întreprinderile au mai multe genuri de activitate - și atunci când se produc accidente, conducători acestora nu știu unde să le raporteze”, spune Dumitru Stăvilă. Chiar și dacă li se comunică accidentele, responsabilii de la agenții ajung cu întârziere la fața locului, mai ales dacă acestea s-au produs în teritoriu, unde nu mai există birouri teritoriale, așa cum existau anterior la ISM.

„Noțiunea de reformă presupune un proces de schimbare în bine care să răspundă provocărilor și exigențelor din domeniul securității și sănătății în muncă. Însă reforma Guvernului a condus la o situație de regres și agravare în domeniul securității și sănătății în muncă, unde drepturile constituționale ale angajaților la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, la apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor au fost compromise. A crescut numărul accidentelor de muncă în anul 2019 și în 2020. Cerințele de securitate și sănătate în muncă au un caracter preventiv, menirea lor fiind preîntîmpinarea producerii accidentelor de muncă”, spune Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii din cadrul Sindicatelor.

Consecințele necercetării accidentelor de muncă

În lipsa constatării accidentului de muncă, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă sau urmașii celor decedați nu pot beneficia de alocațiile ce li se cuvin. Avocatul Dumitru Codreanu, care apără interesele pătimiților în urma accidentelor de muncă, spune că situația creată de autorități afectează grav drepturile angajaților accidentați, pentru că ei rămân fără indemnizațiile ce li se cuvin: „Obținem despăgubirile prevăzute de lege prin judecată, dar, pe lângă o pensie de dizabilitate, omul accidentat are nevoie și de idemnizațiile pentru pierderea capacității de muncă, care nu pot fi stabilite fără constatarea accidentului de muncă. Dacă vorbim de persoane schilode - pentru reducerea capacității de muncă, respectiv cât i s-a redus din capscitatea de muncă - venitul ratat. De exemplu, dacă el anterior era sănătos, adică avea capacitate de muncă în proporție de 100%, în urma accidentului de muncă și-a perdut capacitatea de muncă cu 50 la sută, el trebuie să primească o indemnizatie viageră în mărime de 50 la sută din venitul pe care îl avea, adică dacă el primea un salariu de cinci mii, apoi după constatrea accidentului de muncă, el trebuie să primească lunar căte 2500 de lei, toată viața”.

Necercetarea accidentelor de muncă crează riscuri de accidentare și pentru alți angajați, întrucât nu sunt stabilite și eliminate cauzele care au dus la accidentare, susține Inspectorul șef de stat al Muncii, Dumitru Stăvilă: „Cauzele și circumstanțele trebuiesc să fie fixate la momentul în care s-a produs accidentul de muncă, de către organele competente, și trebuie să fie obiectiv cercetate. Dar, vă dați seama, dacă într-o perioadă îndelungată nu sunt cercetate accidentele de muncă, nu mai putem vorbi de obiectivitate în stabilirea cauzelor și circumstanțelor. Pentru salariați este o problemă, li se încalcă drepturile, ei își recuperează sănătatea într-o perioadă mai lungă, dar nu pot să-și primească indemnizațiile ce li se cuvin, conform legii. Și pentru angajator este important să fie stabilite obiectiv cauzele și circumstanțele în care s-a produs accidentul, pentru prevenire, ca să elimine riscurile, să nu nimerească și alți angajați în accidente”.

Legea prevede că partea vătămată, deci, familia celui decedat, are dreptul la o indemnizaţie unică, conform Legii securității și sănătății în muncă, care este egală cu salariul mediu anual al accidentatului, care se calculează din ultimele 24 de luni, înmulțit cu anii pe care nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani. Această indemnizație se achită de către întreprinderea la care s-a produs accidentul de muncă. Legea privind sănătatea și securitatea în muncă prevede, de asemenea, pensii pentru copiii care și-au pierdut întreținătorul în accidente de muncă. Acestea se vor acorda lunar din Fondul Asigurărilor Sociale până la atingerea vârstei de 18 ani, iar în cazul celor care își continuă studiile - până la vârsta de 23 de ani.

Cifre triste

De la începutul anului 2020, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 292 cazuri de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 302 persoane. 54 persoane au decedat în accidentele de muncă. Inspectorii cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat: 23 accidente mortale, din care 13 – de muncă și 10 – în afara muncii, precum și 33 accidente grave, din care 30 – de muncă și 3 – în afara muncii.

Comisiile întreprinderilor au cercetat 194 de cazuri de accidentare cu incapacitate temporară de muncă, în urma cărora au avut de suferit 195 persoane.

La data de 30 noiembrie se aflau în cercetare 42 evenimente de accidentare din anul 2020 și 7 din anul 2019, din care 28 mortale din anul 2020 și 5 din anul 2019 și, respectiv, 14 accidente de muncă grave din anul 2020 și 2 din anul 2019.

Reîntoarcerea competențelor

La 19 noiembrie, Parlamentul a votat pentru reîntoarcerea Inspectoratului Muncii atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în domeniul raporturilor de muncă, asigurând astfel integritatea funcțională a acestuia în conformitate cu Convenția privind inspecția muncii în industrie și comerț și Convenția privind inspecția muncii în agricultură, ratificate de Republica Moldova. „Modificările vizează asigurarea funcționalității sistemului de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și deblocarea situației conflictului de competență între cele 10 autorități competente în domeniul siguranței ocupaționale la efectuarea controlului de stat și cercetării accidentelor de muncă”, ne spune Elena Carchilan. Ea apreciează că deputații au luat în calcul, la adoptarea legii, propunerile sindicaliștilor.

Codul muncii va fi completat cu norma care va oferi ISM competența de control pe domeniul securității și sănătății în muncă, iar modificările la Codul contravențional atribuie ISM competența de a constata contravenții în domeniul securității și sănătății în muncă.

Ce va urma?

L-am întrebat pe Dumitru Stăvilă ce ar trebui să urmeze acum, după ce ISM i-au fost reîntoarse competențele. Procesul nu va fi unul ușor, recunoaște Dumitru Stăvilă: „Acum ar trebui să preluăm tot 36 de unitati salariale. Noi am transmis inspectori, dar în autoritățile respective, cadrele responsabile de securitatea muncii au funcții mai înalte - de șefi de serviciu, șef de secție, de direcție, de servicii de securitate și sănătate, și salariile sunt mai mari. Autoritățile respective vor trebui să-i reducă din funcție și să le plătească indemnizații. Vor fi cheltuieli. Unii nu vor reveni înapoi. Va trebui să angajăm oameni noi, dar un specialist în domeniul securității muncii se pregătește în timp, necesită investiții. Pentru asta vom avea nevoie de resurse”, spune șeful ISM.

Această investigație apare în cadrul proiectului Fundației „Friedrich Ebert” Moldova „Promovarea reformelor sociale și a drepturilor angajaților în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

„Incineratorul de animale” de la Criuleni, zonă de conflict între viitorii vecini

Unitatea de procesare a subproduselor de origine animală, numită în popor incineratorul de animale, pe care autoritățile urmează să o construiască la distanță de 1500 de metri de orașul Criuleni și la 10 metri de drumul public, trezește îngrijorări în ceea ce privește eventualele riscuri. Unii localnici și deținători de terenuri din proximitatea viitorului incinerator cer identificarea unui alt teren, dar și estimarea mai concretă și corectă a unor posibile efecte nedorite asupra calității aerului și solului. Neînțelegerile au ajuns în instanță, după ce un agricultor s-a plâns că terenurile pe care le deține și în care a investit
„Brânza fără brânză”: cum ajunge la masa cea mare a moldovenilor

Cantitatea de „brânză falsă” care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone. Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății. Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar
„DULCE” ILEGALITATE

Zeci, sute sau, poate, mii de cofetari amatori din Republica Moldova (nu există statistici) vând deserturi produse în „laboratoarele” improvizate în bucătăria de acasă. Unii nici nu bănuiesc că desfășoară o activitate ilegală; mulți știu, dar preferă să riște sancțiuni decât să-și deschidă o afacere, iar alții spun că au încercat, dar s-au împiedicat de legislația neclară, procesul anevoios, rigorile exagerate și costurile mari. La rândul lor, autoritățile afirmă că susțin micii producători, dar prioritară e protecția consumatorului, așa că legea interzice comercializarea alimentelor produse fără autorizații și în condiții casnice. Totodată, promit că vor relaxa legislația, după modele
Eșecul programului național „Pământ”: cum fermierii luptă de zeci de ani pentru proprietățile lor

Peste 40 de fermieri din satul Chirsova mun. Comrat au avut de suferit de pe urma programului național „Pământ”. De 12 ani, familia Fucedji își revendică în instanță dreptul de a deține proprietatea atribuită în urma lichidării colhozului la care muncea. În prezent, imobilele pentru care sunt în desfășurare proceduri judiciare au fost vândute și aparțin altor persoane. Agenția Proprietății Publice (APP) afirmă că în toată Moldova au apărut probleme în timpul realizării programului „Pământ”, iar unele bunuri au rămas chiar fără stăpân, așa că acum e dificilă înregistrarea lor. Citiți în materialul Anticorupție și BAStv cum a fost
Viață de la zero: moldovencele evacuate din Gaza, în fața unui război pentru supraviețuire

În luna decembrie 2023 a fost finalizată o operațiune dificilă și periculoasă de evacuare a cetățenilor Republicii Moldova prinși în capcana de foc din Fâșia Gaza. Astfel, zece familii numeroase, în total 30 adulți și 26 de copii minori, s-au întors la locul lor de baștină, cu speranța că „acasă te ajută și pereții”. Aici s-au pomenit însă în fața unui alt război, de supraviețuire, pentru că mulți dintre ei nu au o locuință, iar lipsa banilor îi determină să ducă un trai la limita existenței. Doar două familii au primit până-n prezent plăți unice pentru copiii minori, în valoare de
CAMPANIILE POLITICE DE ÎMPĂDURIRE A REPUBLICII MOLDOVA

Dintre cele 145 de mii de hectare de teren, împădurite în ultimii 22 de ani, aproape jumătate arată mai rău ca înaintea campaniilor lansate de autorități. Zeci de mii de bețe uscate și pământuri pârloagă țin locul pădurilor iluzorii care, la diferite etape, făceau parte din „pachetul de promisiuni” al celor care voiau sau veneau la putere. Astfel, zeci de milioane de lei din banii publici au fost aruncate în bătaia vântului, pentru că nimeni nu și-a bătut capul de ceea ce urmează după multrâvnita fotografie cu puietul în mână. Copacii de pe terenul din Costuleni, Ungheni, de exemplu,
Mașinăria de propagandă a lui Putin din „presa” românească

Propagandă. Dezinformare. Teorii ale conspirației. O adevărată armată de „jurnaliști”, de „experți”, de comentatori obscuri prezentanți drept „personalități”, persoane reale sau pur și simplu personaje fabricate cap-coadă, bombardează spațiul online românesc cu informații care servesc din plin intereselor Federației Ruse. Mașinăria de propagandă este alimentată de o serie de site-uri care se autointitulează, multe dintre ele, drept „de presă”, ba chiar de „presă liberă”, în condițiile în care informațiile sunt fie prezentate trunchiat, fie sunt false cu totul, astfel încât mesajele urmează până la virgulă agenda Kremlinului. Câteva exemple de site-uri care fac parte din această rețea de propagandă a Rusiei,
„Operațiunea specială” a lui Vladimir

● Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, participă activ la adoptarea deciziilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la planurile Kremlinului în regiunile ucrainene ocupate și anexate de Federația Rusă. ● Conducătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova cochetează de 30 de ani cu regimul separatist de la Tiraspol și a binecuvântat decorarea unui preot militar al unei organizații paramilitare de cazaci care au luptat împotriva independenței Republicii Moldova în Războiul de pe Nistru. Deși și-a manifestat îngrijorarea față de intenția Patriarhiei Moscovei de a absorbi Mitropolia Moldovei în așa-numita „Lume Rusă”, mitropolitul Vladimir participă activ, în calitate de membru permanent din
Cum nu/a ajuns în stradă Societatea de Cruce Roşie din Moldova

Societatea de Cruce Roșie din Moldova a acționat în judecată instituțiile statului după aproape treizeci de ani în care încearcă (uneori mai vocal, alteori mai anemic) să convingă autoritățile că ar fi în drept să intre în posesia spațiului în care își desfășoară activitatea din anul 1977, în baza unui contract de investiții. Este vorba despre aproximativ 900 de metri pătrați din sediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), situat pe strada Gheorghe Asachi din capitală. Conflictul a trecut din faza demersurilor în cea a confruntărilor în instanță, după ce administrația ANSP a solicitat eliberarea spațiilor, așa cum edificiul intra
ECOCID în Ucraina: Bomba cu ceas pentru Moldova

Ecocidul care se întâmplă în Ucraina, generat de războiul de agresiune din partea Rusiei, care durează de aproape doi ani, are repercusiuni și pentru țările vecine, Moldova și România fiind primele afectate. Planurile lui Putin nu se opresc la distrugerea infrastructurii și a punctelor industriale strategice din Ucraina, ci se țintește în mod deliberat în tot ce ține de mediu: sol, apă, ecosisteme. Apa, aerul, solul au înregistrat în anumite perioade concentrații sporite de agenți impurificatori. Animale și păsări au migrat din Ucraina către statele vecine, fugind din calea focului și a exploziilor. Ecologiștii spun că războiul asupra mediului
Investigațiile jurnalistice ale anului 2023: scheme, reacții și impact

Scheme de corupție, gestionarea frauduloasă a banilor publici, probleme de integritate în serviciul public și în Justiție, dar și războiul hibrid – cum funcționează propaganda rusă și dezinformarea, păpușarii și pionii din schemele de finanțare – acestea au fost temele dominante ale anchetelor de presă pe care le-a realizat în 2023 echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în colaborare cu jurnaliști de la alte medii de informație din Moldova, dar și din alte țări între care Ucraina, Georgia și Armenia, cu care s-a lucrat la subiecte transfrontaliere. 60 de anchete jurnalistice au fost realizate în anul 2023, fiind publicate pe site-urile
Ucrainenii, de la statutul de refugiați la cel de contribuabili

De la începutul invaziei ruse, peste două sute de antreprenori ucraineni cu statut de refugiați și-au înregistrat companii în Republica Moldova, în special în comerț și tehnologiile informaționale, ceea ce a generat noi locuri de muncă, dar și surse financiare vărsate în vistieria publică. Astfel, peste 300 de milioane de dolari au intrat pe piața valutară prin intermediul refugiaților ucraineni, bugetul de stat primind totodată 1,8 miliarde de lei din partea vecinilor noștri apropiați, nevoiți să-și părăsească сasele. Deși partea leului provine deocamdată din plata taxelor și serviciilor, experții în economie au prognoze optimiste privind viitorul marilor investiții ucrainene, alături de micile afaceri care
„Tabla de șah” a propagandei rusești în Republica Moldova, Georgia și Armenia: regi, regine și pioni

Politicienii moldoveni apropiați Kremlinului și-au adaptat mesajele publice în funcție de evoluția evenimentelor din regiune. Dacă la începutul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, figurile de pe tabla de șah a Moscovei la Chișinău inoculau metodic ideea așa-numitei operațiuni militare a lui Vladimir Putin, în ultima perioadă narativul acestora a deviat spre... avantajele economice și sociale pe care le poate asigura o apropiere de Rusia. Schimbarea tactică este generată și de interesul tot mai crescut pentru integrarea europeană, exprimat la unison atât de autorități, cât și de simplii cetățeni. Sondajul realizat de National Democratic Institute (NDI), datele căruia
ECOCID: Animalele și păsările din Europa, ținta criminalilor de război ruși

Cel puțin 50.000 de cetacee din Marea Neagră au murit în 2022 în Ucraina, România și Bulgaria, în urma crimelor de război comise de agresorul rus, afirmă experții. Câteva cercetări efectuate de specialiști în domeniu arată că numărul delfinilor morți a ajuns la circa 1000. Părere exprimată și de profesorul Bayram Ozturk din Turcia: „Sunt multe ipoteze, cifra totală variază de la 10.000 la 50.000, dar există temei științific pentru a afirma că de la începutul războiului au murit aproape 1000 de delfini.” Prima parte a investigației pote fi citită aici. Primele luni de război la scară largă Primele animale moarte au apărut
Războiul lui Putin împotriva naturii în Ucraina: Bombă ecologică cu ceas pentru Europa

Putin duce un dublu război în Ucraina – unul împotriva poporului ucrainean și altul, la fel de crud și perfid, împotriva naturii. Zilnic apar noutăți triste despre faptul că militarii ruși distrug mediul înconjurător din Ucraina folosind arme extrem de toxice. În unele orașe bombardate mai intens nivelul de poluare a aerului și solului a atins niveluri critice. Este clar că războiul va avea consecințe grave, adânci și de durată asupra calității aerului, solului și apei din Ucraina. De la începutul agresiunii ruse în Ucraina, ecologiștii și activiștii care monitorizează impactul acțiunilor militare asupra naturii au raportat peste 2.900
Cernoziomul moldovenesc, vândut la felie

Aproximativ 15 la sută din terenurile arabile ale cetățenilor moldoveni nu le mai aparțin. Bucată cu bucată, acestea sunt cumpărate de cetățeni străini care, în lipsa unor pârghii legale, își asumă riscul să investească în agricultura din Republica Moldova apelând la firme locale sau persoane de încredere. În timp ce unii experți declară că ponderea capitalului străin pe sol moldovenesc n-are șanse să dea rădăcini, alții bat un semnal de alarmă și spun că în câțiva ani moldovenii s-ar putea transforma din stăpâni în argați la ei acasă. Există și o a treia voce care subliniază că cei care au bani
ORFANI DE ȚARĂ

Cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, aduși „la sapă de lemn” de regimul separatist de la Tiraspol, nu beneficiază de protecție socială din partea Chișinăului. Ei nu se încadrează în nicio categorie de vulnerabilitate stipulată în legislația Republicii Moldova. Bătrâni cu pensii de sub limita de existență, familii numeroase sau victime ale torturii regimului separatist, cu toții sunt lăsați fie la mila lui Dumnezeu, fiepe mâna Tiraspolului. Domiciliul în stânga Nistrului îi descalifică automat de la protecție socială din partea autorităților constituționale. Însuși Chișinăul recunoaște acest lucru, prin motive obiective, potrivit lor, dar mai puțin pertinente pentru victimele circumstanțelor.
Mesager, 10: o nouă adresă pe harta bunurilor statului „donate” de funcționarii publici

Din unic proprietar al unei clădiri din strada Mesager, 10, din capitală, statul a ajuns să dețină nici 3 la sută. Totul, după ce edificiul, împreună cu terenul de 0,35 ha, a fost practic „dăruit” firmei Valina Logistic de către fostul director al CRIS Registru, Sergiu Răilean. Într-un timp record, srl-ul a transformat cei 90 de metri pătrați primiți în locațiune în peste 2000, construind mai multe edificii. După ce a finalizat șantierul, firma și-a adjudecat în instanță dreptul de a înregistra noile proprietăți, mai ales că o prevedere a contractului descria clar o astfel de perspectivă. Totodată, utilizând un spațiu de mii de metri
Moștenirea lui Renato Usatîi. Casa de milioane pe care o revendică în Chișinău

Administrația Chișinăului este pe cale să „piardă” în instanță o clădire de aproape 500 de metri pătrați. Deși este într-o stare dezolantă, aceasta pare înconjurată de un câmp magnetic puternic și asta pentru că se află chiar în buricul târgului, acolo unde fiecare metru pătrat de pământ este la mare căutare. Modesta casă cu un etaj, din strada Maria Cebotari, a fost primită drept moștenire de Renato Usatîi de la formațiunea pe ruinele căreia și-a constituit propriul partid și care deținea la acea vreme un contract de locațiune. Deși urma să fie transformat în sediu de partid, imobilul nu a mai
Canicula ante-electorală din Chișinău

Cu aproape trei luni înainte de scrutinul local, candidații desemnați de partide pentru funcția multrâvnită de primar al municipiului Chișinău s-au avântat în lupta electorală. Chiar dacă agitația nu este permisă în această perioadă, toate mijloacele sunt bune pentru a atrage viitorii votanți. Actualul primar, Ion Ceban, care aspiră la un nou mandat, uzează din plin de resursele admnistrative și își promovează proiectele în instituțiile subordonate, pe facturile emise cetăţenilor sau chiar... în spitale. Imaginea candidatului PAS, Lilian Carp, este parte a campaniei de raportare a rezultatelor formațiunii, la doi ani de guvernare. Astfel că, în corturile instalate în
Meta și mega-jocurile propagandistice pe facebook

Zilnic, pe facebook, sute de mii de persoane din Republica Moldova sunt asaltate de mesaje promovate cu bani. De obicei, acestea reprezintă chemări directe la proteste sau acțiuni de blam împotriva guvernării pro-occidentale sau a președintei Maia Sandu. Unele postări sunt eliminate doar după ce compania americană Meta, care deține rețeaua de socializare, este sesizată în acest sens. Dar procesul durează, așa că informațiile reușesc să ajungă la foarte mulți oameni. În majoritatea cazurilor însă, breșa prin care se strecoară cu succes agenții destabilizării este de ordin tehnic, și anume problemele în moderarea conținutului în alte limbi decât engleza.
Pactul Tăcerii. De ce se tem de represalii preoții Mitropoliei Moldovei

Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată trup și suflet Bisericii Ortodoxe Ruse, rămâne puternic influențată de directivele venite de la Moscova. Mai mult, pe Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, declarat oficial în mai multe țări „agent al dezinformării și propagandei ruse”, îl leagă o prietenie de ani buni cu mitropolitul Vladimir. Ultimul a primit și un semn al acestei amiciții, Ordinul Patriarhal „Cuviosul Serafim de Sarov” de gradul I, pentru consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe, la câteva luni de la declanșarea războiului în Ucraina. În situația în care ucrainenii îi scot din biserici și îi urmăresc penal
Milioane pentru lichidatorii „ЖЭК”-urilor

Ieri scriam despre cum ÎMGFL-urile din Chișinău au intrat în faliment în 2016-2017, în baza unei datorii fantomă, care nu are legătură cu primăria, însă a fost solicitată la acea vreme de către Veaceslav Eni, ex-director general al „Termoelectrica”. Precizăm că toate sursele din diferite instituții ale statului sau municipale, cu care am discutat realizând acest material, cu excepția lui Eni și a lichidatorilor ÎMGFL-urilor, își arată indignarea în legătură cu salariile uriașe pe care le ridică cei din urmă. Jurnal.md a aflat câți bani primesc lichidatorii, dar și cum povestea leului, achitat de chișinăuieni pentru deservirea blocurilor, ar putea
POVESTEA UNUI LEU sau Cum se câștigă milioane din ЖЭК-urile falite

Oricine a locuit în Moldova sovietică a cunoscut cuvântul „ЖЭК”. Așa se numeau odinioară actualele întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ sau, pe scurt, ÎMGFL-urile. Astăzi, multă lume nu prea înțelege rostul acestor întreprinderi, dar ele continuă să activeze, deși, conform legii, ar fi trebuit să dispară încă acum patru ani. Cercetând acest subiect, am aflat că povestea respectivă a început în timpul guvernării PD și că supraviețuirea ЖЭК-urilor din capitală, care o duc de azi pe mâine, ar aduce beneficii enorme cel puțin la șase persoane, trei dintre care sunt înrudite între ele. Cum s-a ajuns la
„Al doilea război” al veteranilor conflictului armat de pe Nistru

Peste 6 mii de veterani, dintre care mai mult de 4 mii de participanți ai războiului de apărare a integrității Republicii Moldova, practic nu există. Aceștia nu primesc alocații de la stat și nu figurează ca veterani cu acte în regulă. Asta, după ce, în anul 2018, a fost adoptată Hotărârea nr. 182/2018 cu privire la legitimațiile veteranilor de război. Ultimii au fost obligați să-și reperfecteze legitimațiile. În acest fel, spuneau autoritățile, urmau să fie identificați veteranii de război care au primit statutul pe merit, dar și să fie scoși din liste eventualii profitori. Totuși, „împușcătura de control” a lovit și în cei
INTERLOPI ȘI... FILANTROPI

Orașul Bălți, 15 mai, restaurantul Oscar. Este localul de fițe pe care l-au ales fostul ministru de Interne, Pavel Voicu, și activistul Maxim Moroșan pentru a marca Ziua Familiei. Ultimul, ca de obicei, a fost înconjurat de echipa sa, împreună cu care desfășoară acțiuni pe care le numește de caritate. Orașul Călărași, 20 mai. Fie că e vorba de suportul acordat sportivilor, copiilor sau veteranilor, există semne clare că sub umbrela „binelui universal” sunt camuflate campanii cu puternică tentă ideologică, începând de la promovarea panglicii „Sfântul Gheorghe” și încheind cu mesaje denigratoare în adresa celor care pledează pentru apropierea
PREOȚI FĂRĂ „VIZĂ DE REȘEDINȚĂ”

Curtea de Apel Chișinău a anulat două contracte semnate între Ministerul Culturii și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove pentru dreptul de protecție și folosință asupra edificiilor de cult înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Totuși, nu se poate spune AMIN, pentru că instanța supremă a dispus de două ori rejudecarea cauzei în care Mitropolia Basarabiei luptă pentru egalitatea de șanse atunci când se decide cui îi revine un lăcaș sfânt. Asta, în situația în care practic 90 la sută din edificiile de cult sunt în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Între timp, în comuna Dereneu, raionul Călărași, o parte din săteni luptă
Pacea nu este de genul masculin

Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii este marcată, anual, pe data de 29 mai. Prima misiune ONU de menținere a păcii a fost înființată în anul 1948, când Consiliul de Securitate a autorizat pentru prima dată plasarea unui număr mic de observatori militari ONU în Orientul Mijlociu pentru a forma Organizația Națiunilor Unite de Supraveghere a Armistițiului (UNTSO) care urma să monitorizeze Acordul de armistițiu dintre Israel și vecinii săi arabi. De atunci, peste 2 milioane de femei și bărbați din 125 de țări au servit în peste 70 de operațiuni de menținere a păcii ale ONU, ajutând
Blocul „milei” de la Călărași. De ce profesorii riscă să fie evacuați din apartamentele oferite de stat

Au primit spațiu locativ, dar nu au nicio certitudine că vor deveni proprietari cu acte în regulă. Este lecția amară a opt angajați ai Școlii Profesionale din orașul Călărași, care riscă să se pomenească în stradă, la distanță de nouă ani din momentul în care guvernarea democrată le-a înmânat cu fast cheile de la multrâvnitele apartamente. Profesorii s-au trezit peste noapte „neelegibili” și în imposibilitatea de a-și legaliza casele. Situația lor incertă a fost semnalată de Curtea de Conturi și de finanțatori, care au cerut la unison de la administrația raionului identificarea unei soluții. În timp ce autoritățile locale declară că încă de
„Spălătoria de creieri” a Găgăuziei: cine protejează canalele rusești de propagandă

În Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, operatorii de televiziune prin cablu retransmit nestingherit posturi TV rusești, care difuzează emisiuni politice și știri de propagandă agresivă. Asta, deși din martie 2022, programele ce incită la ură, război și discriminare au fost INTERZISE, mai întâi prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, iar ulterior printr-o lege, votată de Parlament în iunie, anul trecut. Atât distribuitorii tv, cât și funcționarii autonomiei, sfidează reglementările naționale, iar dacă sunt prinși pe picior greșit, invocă „specificul” local. Între timp, locuitorii din UTA Gagauz Yeri sunt zilnic asaltați de propagandiștii Kremlinului, care promovează deschis războiul și supremația rusă din... televizoarele lor de
BAȘCANIADA

La un an de la invazia Ucrainei, locuitorilor autonomiei găgăuze, deși se pronunță clar împotriva oricărei agresiuni, le vine greu să recunoască faptul că agresorul este însăși Federația Rusă. „Lumea rusă” a avut și are încă o influență puternică în regiune, iar majoritatea liderilor de opinie și politici nu-și ascund „legăturile periculoase” cu administrația de la Kremlin. Rusia apare ca un garant al binelui social și al viitorului sigur și în retorica aspiranților la fotoliul de bașcan. Opt la număr și aparent cu viziuni diferite, aceștia sunt pe aceeași undă atunci când e vorba despre relațiile autonomiei cu Federația Rusă. Și
„Matrioștele” propagandei ruse în Republica Moldova: păpuși și păpușari

Peste un miliard de ruble rusești, doar din surse oficiale, sunt cheltuite anual de Federația Rusă pentru activitățile Fundației „Russkii mir”, un veritabil centru de comandă pentru rețeaua de organizații-fiice din toată lumea, inclusiv Republica Moldova. În lista fondatorilor organizației non-profit, susținută din bugetul federal, dar și din donații ținute în secret, se regăsesc personaje dedicate propagandei rusești, dar și funcționari de rang înalt care, la diferite etape, și-au îndeplinit rolul de agenți activi ai intereselor ruse în spațiul moldovenesc. Prin intermediul centrelor de știință și cultură deschise la Comrat, Tiraspol, Bălți, dar și în capitală, „lumea rusă” mimează
TELEVIZIUNILE „CU NOUĂ VIEȚI” ALE PARTIDULUI ȘOR ȘI PSRM

Trei dintre cele șase televiziuni cu licențele suspendate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) pentru lipsa unei informări corecte despre evenimentele naționale, dar și războiul din Ucraina, au migrat pe frecvențele altor posturi tv, cu tot cu echipele lor și, respectiv, cu politica editorială pentru care au fost taxate. Patronii și-au deschis cu mărinimie conturile și au finanțat pe larg promovarea noilor locații și identități, reclame în acest sens fiind publicate chiar pe facturile pentru serviciile comunale. Astfel, NTV Moldova s-a mutat pe EXCLUSIV TV, RTR Moldova – pe Cinema 1, iar TV6 – pe ORIZONT TV. Și portalul
Maternitatea care naște… pierderi: șantaj și epurări de cadre la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”

Administrația uneia dintre cele mai mari maternități din țară taie din orele de muncă ale medicilor pentru a acoperi „gaura neagră” din bugetul instituției, de milioane de lei. Totodată, peste 50 de angajați nu au avut altă alternativă decât să plece în concedii, unii dintre ei chiar din cont propriu. O parte din cei expulzați „din circuit” evită să-și descopere identitatea, deoarece, spun ei, sunt supuși unui pressing continuu și se tem să nu provoace mânia angajatorului. Alții declară că au fost puși pe stop pentru faptul că au făcut parte din echipa fostului manager al instituției, dat afară
RĂZBOIUL DE DUPĂ RĂZBOI: GEORGIA ȘI MOLDOVA

Georgia și Moldova au în comun nu numai ospitalitatea și vinul bun, dar și răni adânci brăzdate în istoria ultimului sfert de veac. Două războaie în Georgia și unul în Moldova, susținute de Federația Rusă, au dezbinat teritorii, au frânt destine omenești, au despărțit familii și au învrăjbit oameni. După războaiele teribile au apărut entități autoproclamate: Abhazia și Osetia de Sud în Georgia și Transnistria în Moldova. Toate trei republici separatiste continuă să fie susținute, prin scheme dubioase de Federația Rusă, dar și prin propagandă și deziformare, o mașinărie puternică, alimentată de la Moscova. O echipă de jurnaliști din Georgia
Zece investigații cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2022

Investigarea schemelor de corupție, delapidare a banilor publici, trafic de influență și încălcarea drepturilor omului au fost prioritățile și pe parcursul anului 2022 pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md. Unele investigații au avut impact, procurorii pornind câteva dosare penale, altele, deși deconspirau scheme și interese private asupra banilor publicii or încălcarea gravă a unor drepturi, au trecut neobservate de autorități. În lipsa reacțiilor din partea organelor de drept, au reacționat cei implicați în scheme, cărora echipa de jurnaliști a îndrăznit să le tulbure liniștea. Unii ne-au acționat în judecată, alții au depus plângeri la poliție, care pe lângă faptul
На чужбине. Истории украинок, бежавших от войны

10,5 млн — столько человек были вынужденно перемещены в пределах Украины или за границу только за месяц после начала полномасштабной войны, развязанной Россией в этой стране 24 февраля 2022 года. По состоянию на ноябрь того же года ООН зафиксировала более 15,8 млн случаев пересечения границ Украины. В ноябре в Европе было зарегистрировано 7,9 млн вынужденных переселенцев из Украины. При этом Молдова приняла самое большое число переселенцев из соседней страны по отношению к собственному населению – 570 тысяч человек, около 80 тысяч из которых остались здесь. Ситуация с украинскими переселенцами в Армении сильно отличается от той, которая сложилась в странах ЕС или
CU MAMA ȘI TATA, LA (NE)EGALITATE

Drepturile egale între femei și bărbați, mai ales în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor, au devenit o piatră de încercare pentru țările post-sovietice. Forțați în mare măsură de partenerii externi să acționeze, legiuitorii din Republica Moldova, Ucraina și Armenia impun reguli bazate pe principii și standarde ale lumii civilizate. Astfel, tații s-au văzut în fața unei provocări noi - concediul de îngrijire a copiilor, pe care și-l pot adjudeca în rând cu mamele. Totuși, din cauza unor stereotipuri adânc implantate, aceste „inovații sociale” nu se bucură de mare popularitate. Dacă în Republica Moldova și Ucraina numărul bărbaților
Femeile rome refugiate din Ucraina, cum sunt discriminate în Moldova

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a primit de la începutul războiului din Ucraina peste jumătate de milion de refugiați din statul vecin. Toți s-au mobilizat să-i ajute pe cei care au fugit din calea războiului. Guvernul, organizațiile neguvernamentale și locuitorii continuă să ofere sprijin, însă bunăvoința nu este la fel pentru toți refugiații din Ucraina, fiind exprimată și o atitudine preconcepută. Investigația noastră a scos la iveală faptul că cele mai discriminate sunt femeile rome, venite în Moldova după declanșarea războiului. Problema acestora este lipsa actelor necesare pentru a pleca mai departe. Nu este clar
Egalitatea de gen în sport: cât de sensibile la gen sunt bugetele școlilor sportive din municipiul Bălți

Sportul nu mai este demult un domeniu practicat doar de bărbați. În ultimii ani, tot mai multe femei s-au ambiționat să obțină performanțe sportive la probe care erau greu de imaginat că se vor feminiza vreodată. Astăzi, e ceva normal să vezi un meci de fotbal excelent între echipele de doamne sau o luptă aprigă între femei pe ringul de box. Totuși promovarea egalității de gen în sportul moldovenesc rămâne o problemă. De exemplu, în lista lotului național pentru anul 2022, la stiluri populare precum înotul, șahul sau fotbalul vedem mai mulți bărbați. Sunt puține fete și în școlile
MINUS ZECE ÎNTR-UN AN

Din an în an, în urma unor decizii tacite, școlile din Republica Moldova rămân tot mai puține. În mare parte motivate de numărul mic de elevi, dar și de optimizarea cheltuielilor, aceste hotărâri nu sunt prea mediatizate, iar o statistică oficială nu există. Se întâmplă și din cauza unor „reacții adverse”, care aproape întotdeauna au apărut, chiar dacă argumentele în favoarea acestei „terapii dure” erau obiective. Subiectul optimizării școlilor a fost folosit de-a lungul timpului ca pretext pentru bătăliile politice, dar și pentru lansarea unor promisiuni electorale populiste. Emblematic este moratoriul din anul 2017 impus de fostul lider PDM,
MAMELE - discriminate la angajare și lăsate în sărăcie la bătrânețe

Egale în drepturi, dar totuși discriminate și umilite atunci când sunt în căutarea unui job sau au ajuns în momentul în care le este calculată pensia. Deși nu este un fenomen generalizat, angajarea rămâne în Republica Moldova un teren plin de abuzuri și obstacole pentru femei. Împovărate și de grija familiei, având copii mici, acestea sunt nevoite să accepte joburi mai puțin plătite doar pentru a-și asigura un minim venit. Greul vine mai ales la vârsta de pre-pensionare, atunci când angajatorii ori renunță la serviciile lor, ori le trec în funcții ierarhic inferioare și, respectiv, cu o retribuire a
Femeia în beretă albastră

„A simțit, cum țeava unei arme i-a atins corpul. A urmărit cu ochii cum mai multe automate au fost îndreptate spre ea și colegii ei în căști albastre. Zeci de automate. Erau înconjurați de o groază de rebeli înarmați. Erau mulți. Foarte mulți. Și tare furioși. Strigau, înjurau, amenințau” - sunt crâmpeie din trăirile unei ofițere din Armata Națională a Moldovei, aflată în misiune de pacificare în trupele ONU. În misiunile internaționale femeile sunt la egal cu bărbarții, dar ca să reușească ele trebuie să fie de două ori mai bune decât colegii lor. Ele trebuie să combată stereotipuri, să
Strigăte, discriminare și sexism în fotbal – abuz sau metodă de a „căli” sportivii

Doi copii - Vasile și Ion, se ceartă pe terenul de fotbal, din cauză că primul a ratat ocazia de a înscrie un gol. Ion îl învinovățește pentru eșec și-l împinge… Andrei plânge din cauză că echipa lui a pierdut meciul, iar antrenorul strigă către el: „Nu plânge, că nu ești muiere”… Ana se antrenează pe teren, băieții din jur râd de ea, îi spun că fotbalul nu este un sport pentru fete și că ea va avea picioarele strâmbe. Sunt cazuri reale care se întâmplă la lecțiile de educație fizică sau la antrenamente, pe terenul de fotbal al liceului,
ZÎMBRENI via CHIȘINĂU: DE CE PRIMARII SE RĂZVRĂTESC ÎMPOTRIVA CONSILIILOR RAIONALE

Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale. Autoritățile publice locale de nivelul I spun că, de fapt, consiliile raionale au devenit un lux în perioada de criză pe care o traversează Republica Moldova și că nici banii nu se împart pe principii tocmai ortodoxe. Nemulțumirea edililor locali izbucnește pe ici-colo în adevărate acte de nesupunere. Șase localități din raionul Ialoveni, de exemplu, vor să iasă din componența raionului și să se alipească municipiului Chișinău. De altă parte, soluțiile rămân pe regim stanby. În timp ce autoritățile declară că evaluează starea de lucruri,
„AFACERI UNSUROASE” CU ULEI DE PALMIER

Folosit inițial în calitate de lubrifiant pentru echipamente industriale, uleiul de palmier a ajuns pe neobservate chiar în capul mesei noastre cea de toate zilele. Secretul acestei popularități fără precedent se ascunde în prețul său mic care, respectiv, micșorează și cheltuielile de producție. Totuși, institute întregi de cercetare au descoperit că uleiul de palmier, în special cel hidrogenat, e pericol real în fiecare îmbucătură, deoarece poate provoca boli cardiovasculare grave și chiar cancer. Unele țări, mai avansate și mai prudente în ceea ce privește sănătatea populației, au limitat drastic utilizarea acestui produs și chiar i-au impus pe producători să
VIDEO // Dreptul la muncă pentru femeile refugiate din Ucraina: între istorii de succes și speranțe ratate

De la declanșarea războiului din Ucraina, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul populației. Majoritatea celor care au găsit refugiu sunt femei și copii. Pentru a se întreține și a-și crește copiii, multe dintre refugiate ar vrea să-și găsească un loc de muncă. Deși autoritățile au adoptat o serie de măsuri menite să asigure accesul la piața forței de muncă, numărul femeilor refugiate care au reușit să se angajeze este destul de mic. Experții afirmă că, de multe ori, dreptul la angajare există doar pe hârtie. De mai bine de două luni, Republica Moldova
„NO ROMA, NO PROBLEMS!?”

Le-au etichetat, bruscat verbal și agresat fizic. Două femei rome acuză polițiștii din Glodeni de abuz și povestesc cum oamenii legii le-ar fi organizat percheziții ilegale la domiciliu, speriindu-le copiii. Comunitatea romă le susține la fiecare etapă, și asta pentru că puțini romi au curajul să înfrunte sistemul și să-și apere drepturile. Deși polițiștii nu-și recunosc vina și spun că femeile au fost agresive, acestea pot bifa prima reușită - Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat în cazul lor elementele de discriminare. Acest caz nu este însă singular, în Republica Moldova anual 1 din
REVOLUȚIA DE GEN

Prăbușirea Uniunii Sovietice, un imperiu cu o construcție ideologică rigidă, a însemnat pentru republicile post-sovietice o veritabilă „gură de aer curat” și, deopotrivă, un start râvnit pentru ca să-și poată construi propriul sistem de valori. Deja suverane, dar conectate mai strâns la principiile lumii deschise, țările din componența fostei uniuni încearcă, de multe ori timid și tardiv, să combată practicile vicioase și stereotipurile din trecut. Nu întotdeauna le reușește însă. Femeile continuă să se confrunte cu dificultăți dacă decid să-și aleagă profesii sau meserii considerate „bărbătești”, iar dacă ajung să lucreze cot la cot cu bărbații, pot vor avea
Femeile şi copiii romi – „forţă de muncă” pentru afacerea cu cerşetori din Odesa

Femeile de etnie romă din Republica Moldova şi copiii lor reprezintă o sursă de cadre pentru organizatorii reţelelor de cerşetori atât din ţară cât şi de peste hotare. Cerşetoare de etnie romă pot fi întâlnite peste tot: în statele UE, precum şi statele postsovietice. O destinaţie preferată a traficanţilor şi celor care practică benevol cerşetoria este Odesa, în special regiunea portuară, unde există un flux continuu de potenţiali donatori. O altă locaţie preferată este renumita piaţă cunoscută ca „kilometrul 7”. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina le-a dat în mare parte planurile peste cap organizatorilor reţelelor de cerşetori în
„Al doilea Cernobîl”

Mașina rusă de război a mutilat deja peste 80 de mii de km pătrați din teritoriul Ucrainei. Grupurile multidisciplinare de monitorizare a stării naturii au semnalat peste 300 de cazuri de ecocid. Crimele împotriva naturii au fost documentate, iar dosarele vor ajunge pe masa tribunalelor internaționale pentru a fi obține despăgubiri. Unele „răni” ale naturii sunt însă practic incurabile, avertizează ecologiștii din întreaga lume. În Bulgaria și România, care au frontieră comună cu Ucraina, Marea Neagră aduce deja la mal mărturii clare ale unei catastrofe ecologice iminente, iar în Republica Moldova, care se află la doar câteva zeci de kilometri
VIDEO// Corupţie pe timp de război: Cum ajung în Moldova ucrainenii care nu vor să lupte pe front

Sute de bărbaţi din Ucraina au reuşit să treacă frontiera cu Republica Moldova şi să scape de o posibilă înrolare pe front. Cei mai mulți au trecut frontiera ilegal, întrucât decretul privind mobilizarea generală în Ucraina, semnat de Volodimir Zelenski, la 25 februarie, interzice bărbaţilor cu vărsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Echipa Anticoruptie.md a reușit să documenteze mai multe cazuri în care cetățeni ucraineni spun că au plătit bani grei pentru a reuși să iasă din țară. Sunt câteva scheme prin care poți să „ieși cu acte în regulă”, acum, pe timp de război, din Ucraina.
Războiul informațional în Moldova: agenți și modus operandi al Kremlinului

● Canalele platformei nemoderate Telegram au devenit laboratoare de știri false pentru posturile media tradiționale controlate de forțele pro-Kremlin ● Noua componență a Consiliului Audiovizualului nu are o politică coerentă pentru a contraca activitatea nelicențiată a Sputnik Moldova pe teritoriul a trei state – Republica Moldova, Ucraina și România Moldova este de departe unul dintre cele mai vulnerabile state din spațiul fost sovietic la propaganda rusă, fapt semnalat frecvent în rapoartele internaționale ale Freedom House și alte centre de analiză care urmăresc acest fenomen. Propaganda se face masiv în media tradiționale – televiziuni, ziare și site-uri web – și, mai nou, pe rețelele
VIDEO/ Agenții poluării

Râul Bîc, care traversează capitala, este puternic poluat de mai mulți afaceriști care fac bani în preajma apei. Din controale efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, 21 de întreprinderi au primit indicații obligatorii de construcție a stațiilor de preepurare. Deșeurile care plutesc de-a lungul albiei râului provoacă deseori un miros urât care se face simțit în mai multe sectoare ale Chișinăului. Cei vinovați scapă ușor de oamenii legii și revin la afacerile lor de pe Bîc. Poluarea râului Bîc nu se rezumă doar la flora și fauna râului care au de suferit, ci ne influențează direct și indirect sănătatea fiecăruia. Deversările
REPORTAJ// Provocările unei sarcini cu gemeni în pandemie, între bucurii, frică, speranță și incertitudini

Elena Crihan din Chișinău este însărcinată pentru prima oară și în curând urmează să aducă pe lume doi băieți gemeni. A ales să devină mamă în pandemie, într-o perioadă plină de restricții și incertitudine. Elena a trecut prin Covid, a făcut față complicațiilor pe care le-a provocat infecția, dar și-a păstrat optimismul, energia și pofta de viață. Am amânat de câteva ori interviul pe care îl stabilisem cu Elena Crihan. Prima oară mă anunțase că are febră și urmează să facă un test la Covid. Ulterior, am aflat că a ieșit pozitiv. A doua încercare a fost după ce a
Reportaj// O mamă singură, patru copii și un telefon cu ecranul spart: povestea educației online în pandemie dintr-un sat al Moldovei

La mai puțin de 20 de kilometri de pretinsa frontieră cu regiunea separatistă transnistreană, în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, o mamă singură își crește cei patru copii. Toți cinci locuiesc cu chirie în cele două camere ale anexei unei case vechi, acoperită cu tablă, de pe una din ulițele desfundate ale satului. Chiar dacă le este greu, cu toții țin curtea și casa curate. Înauntru, în camera de zi, pe tapetul alb-negru scorojit se plimbă ca prin vis toate capitalele lumii pe care toți cei patru copiii le-ar putea vizita într-o zi. Este o familie monoparentală, dar Natalia Bîrcă,
Video // Șapte scenarii de învățare pe timp de criză sanitară, sau cum s-a descurcat școala în noua normalitate Covid-19

Pandemia de coronavirus a dat peste cap procesul de studii al elevilor și studenților. Instituțiile de învățământ au fost puse în situația să se adapteze din mers pentru a face față condițiilor dificile. Liceul Spiru Haret din Chișinău este un caz fericit. Dotarea tehnică a instituției a permis elevilor să studieze fără probleme, inclusiv de la distanță. Foto: CIJM Instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal au avut de ales, la începutul anului curent de studii, unul dintre cele șapte scenarii propuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Primul scenariu presupune prezența fizică la școală a tuturor elevilor și poate fi aplicat în
REPORTAJ VIDEO// Necesitatea imunizării la copii pe timp de pandemie

Bolile infecțioase nu cunosc frontiere. Pandemia de Convid-19 a reconfirmat acest adevăr. Dreptul la o sănătate protejată pentru mulți copii este asigurat de imunizarea contra unor boli grave, care începe chiar din primele luni după naștere. În Republica Moldova, toți copiii sunt asigurați de stat cu vaccinuri de calitate, verificate de UNICEF, prin Programul național de imunizare, iar medicii dau asigurări părinților indeciși, că chiar și pe timp de pandemie, imunizarea se face în condiții de siguranță. „Imunizarea este un proces foarte important în creșterea sănătoasă a generației tinere și a copilașilor din motivul că protejează de o multitudine de
REPORTAJ// Vigilență dublă în pandemie: și la frontieră de stat și acasă cu familia

Victoria Sinighin-Starasciuc este una dintre polițistele de frontieră care verifică veridicitatea actelor de călătorie și autorizează trecerea frontierei de stat a persoanelor și a mijloacelor de transport la Punctul de trecere Sculeni. Activează de zece ani în sistem și educă împreună cu soțul Ion două fetițe. Familia a trecut peste numeroase încercări din cauza pandemiei. Frica de infectare face parte din rutină, dar cu respectarea regulilor antiepidemice familia reușește să facă față necontenitelor schimbări. Soțul Victoriei, Ion, este și el polițist de frontieră, iar actualmente e profesor la Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei din Ungheni. Pentru că pandemia a
REPORTAJ// Strigătul de ajutor al părinților elevilor cu deficiențe de auz în pandemia de COVID-19: „Copiii noștri au dreptul să învețe”

Incluziunea socială și dezinstituționalizarea elevilor cu nevoi speciale presupune ca toți școlarii să locuiască și să studieze într-un mediu comun, unde să le fie respectate drepturile. În acest sens, au fost închise școlile speciale de nivel regional. Copiii care studiau în aceste instituții rezidențiale învață acum în școlile generale din satele și orașele de baștină. Acomodarea a fost anevoioasă, deoarece a coincis cu perioada pandemică. Măsurile de distanțare socială impuse din cauza pandemiei Covid-19 au perturbat sistemele de educație din întreaga lume: începând cu primăvara anului 2020, școlile generale au fost închise în 189 de țări, elevii continuând să învețe
Romii nimănui

Maria (prenume schimbat), 27 de ani, este cetățeană a Moldovei care locuiește în Batumi, Georgia. Tânăra spune că este blocată în orașul de pe malul Mării Negre, la hotarul cu Turcia, din cauză că nu are documente de identitate pentru fiul ei de nouă ani. „Plătim 400 de lari [150 de dolari] pentru chirie. Am vândut tot din casă – mașină de spălat, pat… Totul!... Am vândut tot ca să îi pot cumpăra de mâncare copilului meu. Frigiderul este gol”, spune ea despre problemele cu care confruntă. Pandemia de coronavirus i-a complicat și mai mult situația din cauza că nu poate să
REPORTAJ // Bullying-ul și cicatricele emoționale adânci pe care le poate lăsa asupra copiilor

Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Situația în cauză preocupă din ce în ce mai mult atât părinții și profesorii, precum și psihologii. Toți aceștia caută împreună soluții pentru a opri și a ridica nivelul de conștientizare asupra acestui fenomen care poate să lase cicatrici emoționale adânci încă de la nivelul copilăriei și care poate să modeleze ulterior comportamentul copilului ajuns la maturitate. Odată cu tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de „cyberbullying”, care definește hărțuirea online. „În prima jumătate a anului 2020,
Reportaj multimedia // Persoanele cu deficiențe de auz, lipsite de informare în pandemie

Informarea în pandemie a fost și este încă mai degrabă o îndeletnicire sisifică pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Mai ales că statul nu asigură pe deplin informarea tuturor cetățenilor, astfel sunt lezate drepturile a cel puțin 5.000 de persoane, conform datelor Asociației Surzilor. Într-o asemenea situație se află și Olga Soltan, care face parte din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire din Republica Moldova. Pliantele din troleibuze și știrile difuzate la Moldova 1 și TVR Moldova, care au și translator mimico-gestual, dar și pagina de facebook/web a Asociației Surzilor se numără printre sursele
REPORTAJ // Când a devenit Google Classroom mai popular printre copii decât de-a v-ați ascunselea

La lumina unei veioze în formă de glob, înconjurată de cărți și caiete, Paula, o copilă de 11 ani din Chișinău, își face temele. Nu întocmai pe cele pe care le-am primit cu toții, ci pe cele pe care copila le-a primit online, pe platforma Google Classroom, de la profesorii săi. Pisica Foxy îi ține companie aproape zilnic, urmărind curioasă fiecare mișcare de stilou. În spatele Paulei, sora ei, Anișoara, care are șase ani, exersează concentrată o piesă la sintetizator. Este noua lor rutină, adaptată la condițiile impuse de pandemie, spune Aliona, mama celor două fete. Pisica Foxy îi
DEȘEURILE MEDICALE DE LA TRATAMENTUL CU COVID-19: Ce se întâmplă cu ele la Spitalul Clinic din Bălți

Pandemia de coronavirus a pus la grea încercare întreg sistemul sanitar și a generat mai multe probleme în sistemul medical, care, de ani buni, este afectat puternic de corupție. Bugetele de milioane ale spitalelor raionale constituie și acum bani râvniți pentru companiile dubioase. Un grup de activiști de la Bălți a încercat să vadă cum sunt depozitate și eliminate deșeurile medicale, în special cele de la departamentele de boli infecțioase, care rămân sursa de infecție în masă cu coronavirus. De la începutul anului 2020, moldovenii au aflat despre faptul că COVID-19 este extrem de contagios, iar măsurile preventive stabilite de Comisia Excepțională prevăd
VIDEO // DOCTORII ÎN PANDEMIE: CINE LE APĂRĂ DREPTURILE?

Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care s-au îmbolnăvit, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt printre sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical. Odată ce pandemia
Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova

●‌ Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul. ●‌ Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice. ●‌ Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei. Un stol de lebede albe înoată liniștite pe apa extrem de cristalină a Nistrului, în dreptul localității Naslavcea, la hotar cu Ucraina. În această zonă, Nistrul arată mai degrabă ca un lac mare și neclintit. Este ora prânzului, pe celălalt mal, un cuplu de grăniceri ucraineni, în costume de camuflaj, fac rondul obișnuit pe sub coasta unui deal. Cu
VIDEO // CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM după reforma Guvernului Filip

O reformă, începută în 2016, de Guvernul condus de Pavel Filip, a distructat Inspectoratul Muncii, lăsând necercetare zeci de accidente de muncă în ultimii doi ani. În noiembrie 2020, Parlamentul a întors o parte din competențe Inspectoratului Muncii. Refacerea rețelei de inspectori ai muncii distructată de reforma gândită în cabinete va fi anevoiasă, va dura în timp și încă nu se știe când va fi pe deplin funcțională. Costurile reformei se măsoară deja în vieți omenești. Urmăriți la această temă un documentar video realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Fundația „Friedrich
Pandemia crește numărul de cazuri de violență în familie. Ce soluții au autoritățile

Criza pandemică declanșată de COVID-19 vine nu doar cu restricții de ordin social și economic, dar și cu o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie. Regimul de carantină, izolarea și îndemnul „Stai acasă!” devin adevărate capcane pentru multe femei, care rămân singure în fața agresorului. Ionuț, Lenuța și Anișoara (nume schimbate pentru a asigura protecția anonimatului) sunt trei copii dintr-o familie social-vulnerabilă din centrul țării, pentru care perioada de pandemie a coincis cu un adevărat calvar prin care au fost nevoiți să treacă. Cei trei minori trăiau cu mama lor, în condiții precare. Fiind mai tot timpul în stare de ebrietate, trecând
DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile

Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Zilnic statisticile oficiale abundă de cazuri de îmbolnăviri printre angajații sistemului sanitar. Ultimele date, la șapte luni de pandemie, arată că circa
Moldova/Transnistria: Politicile unilaterale provoacă discordie în Zona de Securitate

O investigație marca BIRN dezvăluie modul în care legile transnistrene de urgență, impuse sub pretextul sănătății publice, au pus în pericol sănătatea a mii de oameni, restricționându-le accesul la medicamente și servicii medicale. La 17 martie, când Europa intra în izolare, comuna Molovata Nouă din estul Moldovei s-a pomenit rupt de lume de intervenția unor forțe militare necunoscute. Acestea au apărut aparent peste noapte, instalând un punct de control pe singurul drum care leagă localitatea de orașele din apropiere și de capitala Moldovei, Chișinău. Vestea l-a prins pe primarul Oleg Gazea în biroul său în timp ce supraveghea pregătirile pentru pandemie,
Copiii abuzați: cine le asigură dreptul la justiție prietenoasă?

Pentru copiii bătuți sau violați calea spre dreptate trece prin mai multe proceduri deloc ușoare. Însoțiți de părinți sau reprezentanți legali, ei sunt nevoiți să bată pragurile a cel puțin 4-5 instituții diferite și să povestească de nenumărate ori drama prin care au trecut. Specialiștii cu care interacționează nu sunt de fiecare dată pregătiți să lucreze cu copiii în așa fel încât să nu îi retraumatizeze, iar camerele de audiere nu corespund standardelor în domeniu. Situația se va schimba radical după ce în Republică Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistență integrată a copiilor victime sau martori
Persoanele cu dizabilități: Acces (ne)îngrădit la transport public

Sute de persoane dependente de scaunul rulant sunt nevoite să apeleze la servicii de taxi atunci când trebuie să se deplaseze la distanțe mai mari de casă, de exemplu atunci când merg la medic. Transportul public încă nu este adaptat la necesitățile acestor persoane, asta deși mai multe acte normative în vigoare îi obligă pe transportatori să creeze condiții pentru toate categoriile de călători. Servicii de taxi achitate din pensia de dizabilitate Olga Cebotari. Foto: ea.md Olga Cebotari are 47 de ani și locuiește într-un sat din raionul Drochia. Femeia suferă de dizabilități locomotorii, la fel ca și cei trei frați pe
MATERNITATEA

Decizia femeilor cu dizabilități de a deveni mame este, de multe ori, neacceptată de societate, dar și de medici. Stigma merge mână în mână cu problemele care apar din cauza că nu toate maternitățile sunt adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Unele femei sunt îndemnate să se ferească de o posibilă sarcină, iar altele se confruntă cu situații că sunt impuse să avorteze. În timp ce ministerul de resort dă asigurări că situația e sub control, experții spun că medicii nu au pregătirea necesară pentru a interacționa cu această categorie de paciente. Maria Malcoci Maria Malcoci, o femeie cu dizabilități
Mitul calității apei din Nistru. Beneficiarii poluării

● Nistrul este foarte poluat și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor; conține droguri, pesticide, preparate farmaceutice și substanțe chimice. ● Autoritățile ucrainene și cele moldovenești nu efectuează constant controale privind calitatea apei râului. ● Stația de Epurare a SA Apă-Canal Chișinău este cel mai mare focar de poluare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova. ● Corupția și managementul defectuos afectează semnificativ calitatea apei râului în ambele țări. Un pensionar de 67 de ani, Vasili, stă deja de trei ore pe o insulă mică, în mijlocul râului Nistru, lângă Moghiliov–Podolsk, Ucraina. În stânga sa, este malul ucrainean, iar în dreapta – teritoriul Moldovei. Bazinul Nistrului
DREPTUL LA VOT

Perioada electorală este o provocare pentru persoanele utilizatoare de un scaun rulant, pentru cele cu deficiențe locomotorii, dizabilități intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz. Amplasate în grădinițe, școli, primării sau spitale, cele mai multe secții de votare din Moldova nu sunt adaptate necesităților tuturor alegătorilor. Clădirile, de cele mai multe ori, nu au rampe de acces, lift, pavaj tactil sau trepte vopsite în culori contrastante, așa cum prevede legea. Autoritățile se angajează înainte de fiecare scrutin să asigure dreptul la vot tuturor persoanelor, dar de fiecare dată sute de persoane rămân în afara procesului electoral. Experimentul Pentru a înțelege cât sunt
Condamnați la închisoare, fără drept la sănătate

Odată ce ajung în închisorile din Republica Moldova, cei mai mulți deținuți sunt privați nu doar de libertate, dar și de dreptul la servicii medicale. Astfel, unii își pierd sănătatea și chiar viața între pereții închisorilor. Asta deoarece majoritatea penitenciarelor din țara noastră nu dispun de medici, iar internarea în spitale se face doar în cazurile extrem de grave. În timp ce experții afirmă că în raport cu aceste persoane se admit încălcări grave, reprezentanții sistemului penitenciar spun că deținuții au parte de tratament în condiții bune. Cu stoma în spital Vlad Antonișen este singurul copil al unei familii de
VENDETA ROMILOR

Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul. Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin
În așteptarea unui scaun rulant

Sute de persoane cu dizabilităţi aşteaptă luni sau chiar ani în şir un scaun rulant de care au nevoie ca să se poată deplasa. Deși cadrul normativ garantează fiecărei persoane cu dizabilitate locomotorie dreptul la un scaun rulant o dată la patru ani, autoritățile responsabilie nu alocă finanţare nici pentru jumătate din necesităţi. Salvarea vine din partea unor organizaţii de caritate care aduc scaune la mâna a doua sau donează piese de schimb pentru asamblare, însă acestea, în cele mai multe cazuri, nu corespund parametrilor tehnici și necesităților persoanei. Cine poate beneficia de scaune rulante? Foto: CIJM Regulamentului cu privire la modul
Presa pro-moscovită din Republica Moldova

Favorizarea televiziunilor rusești în dauna celor din România, a influențat negativ de-a lungul anilor politica internă și procesele democratice din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au manifestat o deschiderea totală, din anii 90 până în prezent, față de presa de la Moscova, pe care au admis-o pe piața informațională din Republica Moldova în calitate de investitor dominant, menținând, astfel, populația în zona de influența a politicilor promovate de Federația Rusă. Presa finanțată din Rusia, pe căi nebuloase, promovează, prin programe vădit propagandistice și manipulatorii, o retorică ostilă față de Uniunea Europeană și NATO și o optică trunchiată asupra evenimentelor din
VIDEO// Statul care își ucide cetățenii

Două accidente grave, soldate cu șapte morți, au tras linia dintre ani: în noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Toți cei șapte se aflau la muncă. Alte 16 persoane și-au pierdut viața la locul de muncă, în ultimele cinci luni, iar câteva zeci de angajați au fost accidentați grav. Niciunul dintre cazuri nu a fost cercetat sub aspectul accidentelor
VIDEO // „Made in Moldova”

Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim extrem de mic. Însă eticheta „Made in Moldova” nu înseamă întotdeauna și muncă decentă: în unele fabrici din Republica Moldova angajații, în cea mai mare parte femei, sunt plătiți cu salarii mizere, iar condițiile de muncă sunt departe de standardele țărilor dezvoltate. Opt ore de muncă pe zi pentru un salariu lunar de doar 2.500 de lei Silvia Statnic.
În „buzunarul” cui a ajuns postul de televiziune Vocea Basarabiei?

Postul de televiziune Vocea Basarabiei ar putea reapărea pe piaţa media din Republica Moldova. Relansarea canalului este precedată de cesionarea licenţei de la Canal X SRL, fondată de administratorul Caravita, (firmă despre care procurorii spun că ar fi fost implicată în fraudele bancare) către o companie creată în 2017 şi administrată de o persoană care se ocupă de chestiuni organizatorice şi la Noroc TV. Acest post a ajuns încă la sfârşitul anului 2016 în proprietatea consilierului lui Iurie Topală, director general al Căii Ferate din Moldova. Între timp, 12 ex-angajaţi de la Vocea Basarabiei s-au judecat cu fosta administraţie a postului de televiziune,
Proprietarii site-urilor de ştiri şi interesele pe care le promovează

Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraților, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM. Şi unii, şi
Video // Parcurile din Chişinău, sub lama intereselor

În ultimii ani, terenurile din parcurile Capitalei sau cele din imediata apropiere sunt la mare căutare. În unele zone verzi din Chişinău au fost înălţate hoteluri, restaurante sau blocuri de locuinţe. Au tăiat copaci şi au intrat cu buldozere şi macarale ca să facă loc noilor imobile. Cum ajung terenurile publice pe mâini private? Care sunt schemele puse în aplicare? De ce admit autorităţile ciopârţirea parcurilor? Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au depistat zeci de cazuri şi vi le prezintă doar pe câteva dintre acestea. Schema pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în mai multe cazuri funcţionează
Moldova aruncă în mormânt organe care ar putea salva vieți

În timp ce sute de moldoveni dependenți de dializă așteaptă o șansă la viață, din neglijență și nepăsare, contrar obligației pe care o au instituțiile medicale cu secții ori centre de dializă de a introduce pacienți cu insuficiență renală în „Registrul pacienților dializați” și ulterior în lista de așteptare pentru transplant de rinichi, donatorii aflați în moarte cerebrală sunt deconectați de la aparate și înmormântați cu tot cu organe. Constantin era unul dintre bolnavii cu insuficiență renală cronică. Și-a petrecut aproape 30 de ani din viață prin centre de dializă. A suportat inclusiv un transplant de rinichi cu mulți ani
Corupție și ilegalități la acordarea gradelor de dizabilitate în UTA Găgăuzia

Cu fiecare an, gradul de dizabilitate este tot mai greu de obținut sau confirmat fără dare de mită. Sumele pe care le achită oamenii variază între 100 și 300 de dolari, potrivit unor date neoficiale. Cu toate acestea, atât medicii, cât și pacienții preferă să nu vorbească despre practicile care predomină în cadrul instituțiilor medicale responsabile de determinarea dizabilității și capacității de muncă. Chiar și fără un rinichi se poate munci... Maria N. (numele a fost schimbat), o femeie de 50 de ani din Comrat, a rămas fără un rinichi. A suportat două intervenții chirurgicale după care și-a revenit cu greu. Medicii i-au recomandat
Copii cu dizabilităţi riscă să rămână fără un centru de reabilitare

Mai mulţi copii cu nevoi speciale, beneficiari ai Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială „Cultum” din localitatea Stăuceni, ar putea să rămână fără asistenţa gratuită de care au avut parte până acum. Motivul este conflictul dintre conducerea „Cultum” şi agape e.V., o organizaţie finanţatoare din Germania, care vrea să devină coproprietar al clădirii în care activează centrul. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupţiei de un grup de părinţi, ai căror copii beneficiază de serviciile centrului. Edificiul este pus sub sechestru încă din vara anului trecut, iar directoarea „Cultum”, Ala Fodor, riscă să fie condamnată la ani grei de puşcărie sub acuzația de escrocherie.
Video // Afacere ilegală cu nunţi şi cumetrii la complexul muzeal Orheiul Vechi

Pe teritoriul Complexului muzeal Orheiul Vechi, aflat sub protecţia specială a statului, alături de sala unde sunt expuse vestigiile descoperite de arheologi, de mai bine de trei ani se joacă nunţi şi cumetrii. Beneficiarul afacerii este vicedirectoarea Complexului, Lilia Colţa, care până în luna martie 2016 a deţinut funcţia de director. Pe de altă parte, oficialii de la Ministerul Culturii se spală pe mâini şi spun că nu au avut pârghii să intervină. Sala unde sunt organizate petrecerile este chiar în aceeaşi clădire şi are uşă comună cu sala de expoziţii, construită din banii donaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Mai
Copii puși față în față cu agresorul pentru că nu mai au 14 ani

Copiii care au fost bătuți sau violați nu mai beneficiază de audiere în condiții prietenoase după ce ating vârsta de 14 ani, deși legea conține o prevedere în acest sens. De multe ori ei sunt puși față în față cu abuzatorul, fiind nevoiți să povestească în detalii calvarul prin care au trecut. „Este o experiență care îi poate traumatiza pe viață”, spun psihologii. De cealaltă parte, procurorii cred că adolescenții ar putea fi audiați în camere special amenajate cel mult până la 16 ani, făcând trimitere la experiența altor țări. „Toți se uitau la mine și așteptau să le povestesc...” poză-simbol
Istoria a două piese de patrimoniu dispărute fără urmă și a unui dosar penal fără vinovați

Arheologii din Moldova încearcă de mai mulţi ani să găsească două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă. Istoricii cred că vestigiile - două falere de argint poleite cu aur - au fost vândute pe piața neagră cu bani grei. Între timp, fostul președinte al cooperativei de producție din Tvardița, singura persoană acuzată în cadrul dosarului penal pornit acum câțiva ani, a scăpat nevinovat. Nu este însă singurul caz. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu s-au strecurat peste hotare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții Ministerului Culturii au propus un nou
Bisericile din Moldova și Ucraina - business de succes

Din lăcaș sfânt, în afacere de succes. Sute de biserici ortodoxe din Republica Moldova și Ucraina au devenit adevărate surse de profit pentru preoți. Din banii obținuți de la enoriași unii slujitori ai bisericii reușesc să-și înalțe case luxoase, să-și cumpere automobile scumpe și să trăiască pe picior larg. Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului
Cum "forțează" ucrainenii poarta spre Vest falsificând pașapoartele Republicii Moldova

Criza economică din Moldova și Ucraina ce persistă de mulți ani pe de o parte, și salariile pe care le oferă piața europeană pe de alta, i-au făcut pe mulți să ia calea străinătății. Pentru moldovenii care și-au redobândit cetățenia României, iar mai apoi au beneficiat de regimul liberalizat de vize, poarta spre Vest a fost deschisă. Ucrainenii recurg însă la diferite scheme pentru a obține pașapoartele Republicii Moldova ce i-ar ajuta să ajungă în UE. Atâta timp cât este cerere, “ofertele” sunt pe măsură. Unii recurg la falsificarea documentelor din arhive care să certifice originea basarabeană a solicitanților. Alții au contrafăcut pașapoarte
Scaune rulante de pomană pentru copiii din Moldova

În timp ce autoritățile se laudă cu progrese în educația incluzivă, pentru sute de copii dependenți de scaunul rulant școala rămâne un vis neîmplinit. Majoritatea nu dispun de cărucioare cu care să poată ieși din casă. Statul, cel care ar trebui să îi ajute în primul rând, a lăsat această problemă în grija unor organizații de caritate sau religioase. VIDEO: Elena Moldoveanu, Marin Bogonovschi Moldova nu produce și nici nu cumpăra scaune rulante. În bugetul de stat nu sunt prevăzute, de ani buni, mijloace în acest scop. Persoanele cu dizabilități sunt lăsate la discreția donatorilor străini. Și dacă scaunele pentru maturi
Dosarul țevilor furate și cuscra din Parlament

Un tânăr din raionul Cahul riscă să stea opt ani după gratii pentru că s-a încumetat să ia de pe câmp niște țevi de irigații ruginite, scoase din pământ de un consilier. Deși sunt probă la dosar, conductele sunt păstrate pe terenul alesului local, motivând că acestea sunt ale Primăriei. De partea cealaltă, Agenția „Apele-Moldovei” pretinde că țevile îi aparțin și numai întreprinderea avea dreptul să le scoată. În satul Cucoara însă sute de metri de conducte de apă s-au „evaporat” de parcă nici nu au fost sub pământ, spune administratorul de atunci al întreprinderii. El susține că s-a
Cum a ajuns un bărbat să fie condamnat la nouă ani de închisoare pentru un teren cu viţă-de-vie

Un teren pe care a fost plantată viţă-de-vie a devenit mărul discordiei pentru doi cumetri din satul Heleşteni, raionul Nisporeni. Unul a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Chişinău la nouă ani de închisoare cu executare pentru delapidarea averii străine, deşi prima instanţă l-a achitat. Recent Poliţia din Nisporeni l-a anunţat în urmărire generală. Celălalt aşteaptă decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie pentru a intra în posesia lotului. Fiecare pretinde că este parte vătămată şi se acuză reciproc de acţiuni de corupţie. Afanasie Izbaş, condamnat recent de magistraţii Curţii de Apel Chişinău, povesteşte că s-a înţeles în 2004 cu un cumătru
Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA

Acum două săptămâni, într-o conferinţă de presă, mai mulţi reprezentanţi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” (DA) au anunţat despre edificarea unei noi forţe politice. Anunţul a fost făcut de Andrei Năstase, aşa-numitul preşedinte al Consiliului Marii Adunări Naţionale, ales în cadrul protestelor din ultimele luni. Alături de Năstase, de organizarea viitorului partid ar urma să se ocupe alţi şase reprezentanţi ai Platformei DA: Valentin Dolganiuc, Stanislav Pavlovschi, Alexandru Cozer, Inga Grigoriu, Liviu Vovc şi Dinu Plângău. O investigație a Ziarului de Gardă, semnată de Victor Moșneag și Anatolie Eșanu, scoate la iveală averea şi afacerile pe care le au
O femeie se bate de 30 de ani cu sistemul, ca să îşi facă dreptate după un accident de muncă

Avea 21 de ani când s-a produs tragedia care i-a marcat viaţa. Exact cu 31 de ani în urmă. Natalia Dîru muncea la fabrica de vin din satul Bozieni, raionul Hînceşti. O substanţă periculoasă i-a nimerit în ochi şi de atunci şi-a pierdut aproape de tot capacitatea de muncă. A dat în judecată întreprinderea la care lucra, s-a plâns pe judecători că sunt corupţi, iar acum vede o singură cale unde şi-ar putea găsi liniştea – la CEDO. „Accidentul de la fabrică mi-a îngropat viitorul” Foto: CIJM Natalia spune că nu va renunţa niciodată să lupte cu cei care au lăsat-o aproape
20 de ani pe întuneric sau cum sunt discriminate mamele necăsătorite

Ecaterina Ciurea, din satul Tohatin, suburbie a municipiului Chişinău, locuieşte de 20 de ani împreună cu tatăl pensionar şi cele trei fiice ale sale într-o casă gata să se prăbușească, fără curent electric. În 1995, în urma alunecărilor de teren din apropiere, autoritățile locale au constatat că locuința este avariată, fiind radiată din Registul bunurilor imobile. Aleșii locali nu i-au oferit însă o alternativă. Ecaterina Ciurea a crescut singură trei fete. Cea mai mică are acum 15 ani. Fetele Ecaterinei au crescut pe întuneric, într-o casă gata să se prăbușească. De-a lungul anilor, și-au făcut temele la lumina opaiţului.
Momeală în avocatură. Cum a fost trasă pe sfoară breasla

Circa 300 de apărători au fost traşi pe sfoară de niște persoane care, pretinzând că reprezentantă o firmă, le-au promis că-i includ în aşa-numita carte de onoare a avocaţilor, în schimbul a câteva mii de lei de fiecare. Alături de fosta şi actuala conducere a Uniunii Avocaţilor, în paginile albumului au ajuns şi persoane controversate, ceea ce a nemulţumit breasla. Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii. În timp ce autorul schemei este căutat de Poliţie, şefii de la Uniune neagă orice implicare. Cartea de onoare a avocaţilor, tipărită în luna iulie 2015, include numele a 300 de apărători din
„Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”

O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice. Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe,
Ministerul Educaţiei, ameninţat cu judecata după evaluarea externă a facultăţilor de Drept

După ce au fost anunţaţi că ar urma să rămână fără Facultatea de Drept, reprezentanţii Institutului Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi ameninţă Ministerul Educaţiei cu un proces de judecată, acuzând instituţia de ilegalităţi şi lipsă de transparenţă. De cealaltă parte, autorităţile susţin că evaluarea s-a desfăşurat conform unei metodologii aprobate de comun acord cu instituţiile supuse verificărilor. În decembrie 2013, Ministerul Educaţiei anunţa că cele 17 facultăţi de Drept ale instituţiilor superioare de învăţământ din ţară vor fi evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Instituţia de peste Prut a fost selectată printr-o
Femeile violate, singure împotriva sistemului şi a agresorilor

Victimele violurilor, în mare parte femeile, se pomenesc adesea singure nu doar în faţa agresorilor, ci şi a sistemului care ar trebui să le asigure protecţie. Descurajate, multe renunţă să-şi caute dreptatea, de teama dispreţului societăţii, dar şi din cauza anchetelor dubioase efectuate în baza unor noţiuni discriminatorii, incluse în normele legale de care se conduc poliţiştii şi procurorii. Prea puţine luptă până-n pânzele albe, iar cele care decid să mergă până la capăt sunt târâte cu anii prin instanţe unde povestesc iar şi iar cum le-au fost „jefuite” corpurile. Silite fie de agresori, fie de propria frică, o
Ignorați de stat după ce nu mai au bani pentru polițele de asigurare

Sistemul de asigurări în medicină a devenit obligatoriu acum 10 ani. Deși a fost instituit pentru a garanta cetăţenilor acces echitabil la asistenţa medicală, acesta încă nu şi-a demonstrat pe deplin eficienţa. Cazul lui Vladimir Duplinschi (50 de ani), şomerul băgat la închisoare după ce s-a opus sistemului şi a refuzat să plătească amenda pentru că nu şi-a cumpărat poliţa medicală, i-a făcut pe mulţi să tragă o singură concluzie: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este o instituţie care strânge bani, dar nu oferă nici drepturi egale, nici calitatea serviciilor pe care oamenii sunt obligaţi să le achite.
Industria tutunului face bani pe sănătatea oamenilor

Noua lege antitutun, document ce urmează a fi aprobat astăzi de legiuitorii moldoveni, vine să impună reguli drastice pentru producătorii și importatorii de produse din tutun. Publicitatea și fumatul în spațiile publice vor fi interzise în totalitate, iar pachetele de ţigări vor conține mesaje privind riscurile fumatului pe cel puțin 75 la sută din suprafață. De asemenea, ar urma să fie interzise culorile aprinse și caracteristicile lights, slim, superslim, mild care creează falsa impresie că unele țigări sunt mai puțin dăunătoare. Şi amenzile pentru nerespectare acestor prevederi vor fi usturătoare. Astfel, Moldova speră să se ralieze ţărilor, care, după
Secretul de la “Moldsilva”

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a constatat că un funcţionar din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, fiind concomitent şi membru al comisiei de licitaţie, a dat în arendă un teren forestier unei rude. Conducerea „Moldsilva” refuză să furnizeze informaţii despre concursul de atribuire a terenului, invocând faptul că informaţia respectivă ar conţine date cu caracter personal. Experţii susţin însă că directorul „Moldsilva” ascunde informaţia publică, iar aceste date trebuiau să fie publicate pe pagina web a instituţiei. La mijlocul lunii decembrie 2013, auditorii Curţii de Conturi au prezentat într-un raport public mai multe deficienţe depistate în gestionarea fondului forestier de către Agenţia
Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament

Asta pare a fi reţeta succesului pusă în aplicare de fraţii Andrei şi Victor Toacă, în aparenţă nişte tineri de afaceri obişnuiţi, care au reuşit să arendeze zeci de hectare de pădure şi să-şi ridice vile la marginea Chişinăului. În realitate, aceştia sunt doar un paravan pentru funcţionarii de rang înalt şi pentru deputaţii din Legislativ. Chiar sub nasul autorităţilor şi cu dosare pe masa Procuraturii, unii şmecheri îşi ridică ilegal vile în pădure. La Durleşti, dinspre şoseaua Balcani, de dimineaţă până seara târziu, muncitorii lucrează de zor la acoperişul unei cabane imense. Oficial, lucrările au fost stopate în luna
Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări

Dacă credeaţi că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înşelaţi. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist şi s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chişinău. Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ţinut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, ministri, deputaţi, funcţionari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din
Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești

În Moldova, pădurile se vând ca-n codru. Chiar în coasta Chişinăului, în locul copacilor răsar vile de lux, şi asta cu girul autorităţilor. Formal, afaceriştii obţin fâşii forestiere pentru dezvoltarea turismului, dar, de fapt, schema este folosită pentru a face bani frumoşi. Debandada din codrii Moldovei nu are limite. Neregulile au început din momentul în care familia Voronin a avut ambiţia de a pune mâna pe mii de hectare de pădure și pentru care a fost făcută special o lege, în 2008. Portița legislativă spre fondul forestier al statului a trezit apetitul pentru astfel de proprietăţi şi altor demnitari şi
Avocatul copilului sau al firmelor de adopţii? Tamara Plămădeală, suspectată că a promovat înfierea cu încălcări a unui băieţel moldovean în Italia

Un băieţel suspectat că ar fi infectat cu HIV/SIDA urma să fie înfiat de un cuplu din Italia. Deşi avea la bază doar o bănuială, diagnosticul a fost utilizat ca paravan pentru adopţia peste hotare, promovată de Tamara Plămădeală, avocatul copilului. Protagonistul acestei istorii, Vlăduţ (nume schimbat), nu are decât trei ani şi e prea mic ca să înţeleagă ce lupte înverşunate s-au dat pentru soarta lui. Băiatul din nordul ţării figurează într-un proces de judecată pe care avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului l-a intentat împotriva Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ombudsmanul acuză autorităţile că tărăgănează adopţia lui

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii

CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?

după Reforma Guvernului Filip