Social

Avocatul copilului sau al firmelor de adopţii? Tamara Plămădeală, suspectată că a promovat înfierea cu încălcări a unui băieţel moldovean în Italia

Tamara Plămădeală. Foto: europalibera.org
Autor: Natalia Porubin
22/03/2013 1884

Un băieţel suspectat că ar fi infectat cu HIV/SIDA urma să fie înfiat de un cuplu din Italia. Deşi avea la bază doar o bănuială, diagnosticul a fost utilizat ca paravan pentru adopţia peste hotare, promovată de Tamara Plămădeală, avocatul copilului.

Protagonistul acestei istorii, Vlăduţ (nume schimbat), nu are decât trei ani şi e prea mic ca să înţeleagă ce lupte înverşunate s-au dat pentru soarta lui. Băiatul din nordul ţării figurează într-un proces de judecată pe care avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului l-a intentat împotriva Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ombudsmanul acuză autorităţile că tărăgănează adopţia lui de către o familie din Italia. Argumentul de bază este că micuţul ar suferi de o boală incurabilă, pe care ar fi moştenit-o de la mama sa. Anume datorită acestui diagnostic dosarul copilului a fost prezentat direct pentru adopţie internaţională. În mod normal, copiii din Republica Moldova nu pot fi propuşi spre adopţie în străinătate decât după ce sunt epuizate toate posibilităţile de a le găsi o familie în ţară. „Copilul putea fi înfiat imediat după naştere, încă în 2010. Dacă urma tratamentul peste hotare, el evita pericolul să dezvolte o boală pe viaţă“, susţine Tamara Plămădeală. „Ultima testare clinică, efectuată pe 25 ianuarie 2013, nu a confirmat diagnosticul invocat de avocatul parlamentar“, răspunde Viorica Dumbrăveanu, şefa Direcţiei protecţiei familiei şi copilului din cadrul ministerului.

Propus în grabă

Se pare însă că aceasta nu e singura încălcare comisă în acest caz. Potrivit autorităţilor, băiatul a fost propus spre adopţie internaţională înainte de a fi dobândit statutul de copil adoptabil. „Este eligibil pentru adopţia naţională doar din februarie 2011, când a devenit irevocabilă hotărârea instanţei privind lipsirea mamei sale de drepturile părinteşti. Conform legii, abia peste doi ani, adică în februarie 2013, el urma să fie inclus în listele pentru adopţiile internaţionale“, precizează Viorica Dumbrăveanu. Autorităţile locale afirmă însă că au acţionat corect. „Pentru că mama nu s-a interesat de copil pe parcursul a şase luni, a fost perfectat un act de abandon, iar ţinând cont că era suspectat de o maladie incurabilă, el a fost propus spre adopţie internaţională“, explică Tatiana Ciorbă, specialist principal în protecţia drepturilor copilului de la Direcţia asistenţă socială a municipiului Bălţi. Chiar dacă în acest dosar nu ar fi existat atâtea semne de întrebare, adopţia oricum nu putea avea loc. Asta deoarece cuplul italian a depus cu întârziere cererea de încuviinţare a adopţiei. S-a întâmplat pe 31 ianuarie 2011, în timp ce cu o zi mai devreme, pe 30 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Legea privind statutul juridic al adopţiei. Toate dosarele prezentate după această dată urmau să fie examinate în noile condiţii ale legii.

Putea avea deja părinţi în ţară

Dacă nu era suspectat că ar fi purtător HIV, copilul ar fi fost deja înfiat în ţară. „Un cuplu de la Ungheni şi-a exprimat dorinţa să-l adopte, chiar şi cu acest presupus virus“, povesteşte Tamara Ciorbă. Primul lucru pe care l-au făcut cei doi a fost să discute cu medicul din localitatea lor, pentru a vedea dacă pot miza pe discreţia lui. Au renunţat însă după ce li s-a spus că, mai devreme sau mai târziu, lumea va afla despre boală, iar copilul nu va fi acceptat de comunitate. „Cei care trebuiau să confirme sau să infirme diagnosticul sunt medicii, dar pentru că bănuiala nu a fost exclusă, copilul a fost propus spre adopţie internaţională“, se justifică funcţionara. Lucrurile s-au clarificat abia după intervenţia Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Potrivit Protocolului naţional privind îngrijirea şi tratamentul HIV, diagnosticul copilului născut de o femeie infectată poate fi exclus până la împlinirea vârstei de 19 luni. În cazul lui Vlăduţ, presupunerile au fost înlăturate abia cu un an mai târziu. Nu este clar de ce avocatul parlamentar, care are toate pârghiile, nu a solicitat efectuarea unei expertize ca să aducă lumină în acest caz. „A depăşit atribuţiile de serviciu“ În ultimele luni, Tamara Plămădeală a apărut de mai multe ori în ipostaza de susţinător al agenţiilor specializate în adopţiile internaţionale. În timp ce avocata afirmă că acordă acest suport absolut dezinteresat, există voci care susţin că ea îşi depăşeşte atribuţiile de serviciu acţionând în interesul acestor firme. „Îmi pare rău că doamna Plămădeală, în calitate de avocat al copilului, ia partea unei entităţi. Din punctul meu de vedere, ea trebuie să fie de fiecare dată doar de partea copilului şi să nu poată fi influenţată nici de guvern, nici de vreo instituţie. Singura ei Biblie trebuie să fie Convenţia ONU privind drepturile copilului“, comentează Mariana Ianachevici, director executiv al organizaţiei „Ave Copiii“.

În Italia, pe banii firmelor

În octombrie 2012, Tamara Plămădeală urma să facă o vizită în Italia. Surse sub protecţia anonimatului ne-au comunicat că deplasarea trebuia să fie plătită de familiile unor italieni care au adoptat copii din Moldova. Însoţită de doi jurnalişti de la postul public de televiziune, ea urma să viziteze 7-10 familii şi să facă un reportaj de promovare a adopţiilor internaţionale. Avocatul copilului a făcut un demers în acest sens pe numele Danielei Bacchetta, vicepreşedintele Comisiei pentru Adopţii Internaţionale din Italia. Vizita nu a mai avut loc, deoarece partea italiană şi-a dat acordul doar pentru o discuţie la sediul organizaţiei, accesul în familii fiind interzis. Tamara Plămădeală nu neagă că urma să plece în Italia pe banii unor firme de adopţii. Ea spune că atunci când a adresat solicitarea încă nu avea bani pentru deplasare şi că resursele urmau să fie identificate abia după ce ar fi obţinut acordul. „Şi dacă aceşti bani ar fi venit de la o familie italiană, care e problema?“, ne-a întrebat avocatul copilului.

Şi-a luat copilul în deplasare

Într-una din deplasările peste hotare din 2011, Tamara Plămădeală l-a luat şi pe unul din cei trei copii ai săi. Este vorba despre o vizită de studiu la Stockholm, Suedia, efectuată în perioada 17-21 octombrie 2011. Fiul Tamarei Plămădeală a fost inclus în lista de participanţi ca membru al Consiliului Consultativ al Copiilor, creat pe lângă Centrul pentru Drepturile Omului. În realitate, băiatul atinsese deja majoratul, deci nu mai era un copil. În timp ce femeia şi-a dus odrasla în excursie, unii membri activi ai consiliului au rămas acasă. „Nu văd nicio problemă, atâta timp cât deplasarea a fost finanţată de un donator străin. Era altceva dacă era plătită din banii publici! Pot şi eu o dată în patru ani să am grijă şi de copilul meu“, spune zâmbind avocatul tuturor copiilor. În acelaşi timp, ea recunoaşte că feciorul său nu a fost niciodată membru al Consiliului Copiilor, ci doar a participat la câteva adunări.

A învăţat într-o universitate-fantomă

Profesionalismul Tamarei Plămădeală a fost pus la îndoială şi anterior. Ex-deputata Valentina Cuşnir a spus de mai multe ori de la microfonul Parlamentului că avocatul parlamentar nu are studiile necesare şi că ar fi obţinut prin fraude diploma de licenţă. În biografia Tamarei Plămădeală de pe site-ul Centrului pentru Drepturile Omului este indicat că ea are studii superioare juridice. A absolvit Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), însă până a obţine diploma de licenţă a trecut prin trei universităţi. Şi-a început traseul universitar într-o instituţie-fantomă din România – „Omega-Lux“, aceeaşi în care a învăţat şi judecătoarea Liuba Brânză, despre care anterior a scris Centrul de Investigatii Jurnalistice.

Într-un răspuns oferit Centrului Anticorupţie de către Ministerul Educaţiei de peste Prut se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu“.

Tamara Plămădeală a fost înmatriculată la „Omega-Lux“ pe 1 octombrie 1993, iar doi ani mai târziu, la 22 decembrie 1995, s-a transferat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. După alţi doi ani, la 13 septembrie 1997, este exmatriculată din proprie dorinţă din anul III, iar după două săptămâni este deja studentă în anul IV (!) la Facultatea de Drept a ULIM. Ombudsmanul ne-a spus că-şi aminteşte vag de perioada în care a învăţat la Bucureşti: „De la USM a fos selectat un grup de tineri dintre cei care nu au trecut concursul. Ni s-a propus ca alternativă să mergem la o universitate privată din Bucureşti. Era foarte greu de învăţat pentru că multe noţiuni nici nu le puteam înţelege şi chiar după prima sesiune m-am transferat la USM. După ce am învăţat doi ani acolo, am trecut la ULIM“.

Nu s-a lepădat de PPCD

Tamara Plămădeală a ajuns în funcţia de avocat al copilului în anul 2008, la propunerea Partidului Popular Creştin-Democrat. Chiar dacă formaţiunea nu a mai intrat în Parlament după alegerile din 2009, ea a reuşit să-şi păstreze funcţia, în ciuda mai multor critici. Deşi conform statutului nu are dreptul la activitate politică, a continuat să susţină PPCD-ul. Bunăoară, în campania electorală din 2009 a donat 7.500 de lei pentru PPCD, sumă echivalentă cu un salariu mediu lunar. „Partidul m-a promovat în funcţie şi trebuie să am toată stima şi respectul. Ne sunăm şi acum uneori cu domnul Iurie Roşca, de exemplu, la zilele de naştere“, explică avocatul parlamentar. Mandatul Tamarei Plămădeală expiră în luna octombrie.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii