Social

Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești

Foto: Vilele din pădurea Durleşti
Autor: Olga Ceaglei, Valentina Basiul
18/11/2013 4013

În Moldova, pădurile se vând ca-n codru. Chiar în coasta Chişinăului, în locul copacilor răsar vile de lux, şi asta cu girul autorităţilor. Formal, afaceriştii obţin fâşii forestiere pentru dezvoltarea turismului, dar, de fapt, schema este folosită pentru a face bani frumoşi.

Debandada din codrii Moldovei nu are limite. Neregulile au început din momentul în care familia Voronin a avut ambiţia de a pune mâna pe mii de hectare de pădure și pentru care a fost făcută special o lege, în 2008. Portița legislativă spre fondul forestier al statului a trezit apetitul pentru astfel de proprietăţi şi altor demnitari şi oameni de afaceri. În esență, legea permite arendarea pădurii, gestionată de Moldsilva, în mod haotic și fără ca vreo autoritate publică să monitorizeze ce se întâmplă ulterior cu averea statului.

Unii însă nu s-au mulţumit doar să arendeze, fie în scop de recreere sau pentru vânătoare. Iar de la o vreme, printre copaci, răsar ca ciupercile vile de lux. Fiind la mare căutare zonele ecologice de la periferiile Capitalei, băieții deștepți au înțeles că mult mai profitabilă ar fi o afacere imobiliară, decât una turistică.

Pădurea de la Durleşti, împărţită pe bucăţele

La doar doi kilometri de Chişinău, chiar lângă cimitrul din oraşul Durleşti, pădurea, altădată proprietate publică, se vinde ca pâinea caldă cu mii de euro, pe bucăţi, ca teren de construcţii. Totul a început printr-o hotărâre de Guvern adoptată în noiembrie 2007 şi semnată de prim-ministrul de atunci Vasile Tarlev şi contrasemnată de ministrul Agriculturii Anatolie Gorodenco, care au permis schimbul unei porţiuni de pădure de la Durleşti, din fondul forestier, cu un teren proaspăt împădurit cu salcâmi din satul Trifeşti, raionul Rezina. În schemă figurează fostul agent de pază Iurie Avădănii, care l-a păzit pe Vasile Tarlev, Dumitru Braghiş şi Mircea Snegur, un fost şef de direcţie de la Procuratura Generală, Mihai Potoran, şeful întreprinderii silvice din Străşeni, Eugeniu Nazaria, dar şi un ales local de la Durleşti, Mihail Bendas.

Sub paravanul dezvoltării turismului

Hotărârea nr. 1298 din  27.11.2007 permitea: „schimbul a 0,9876 hectare de terenuri împădurite, proprietate a societăţii cu răspundere limitată Dimai-Com, din extravilanul s. Trifeşti, raionul Rezina, cu 0,8 hectare de terenuri, proprietate publică a statului, din fondul silvic al Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Chişinău, situate în extravilanul or. Durleşti, mun. Chişinău“. Acelaşi document permitea aceleaşi firme să schimbe destinaţiei a altor 0,2 hectare de pădure, din imediata vecinătate, unde ar fi trebuit să fie construită o bază de odihnă. Primul lot ar fi trebuit să rămână pădure, doar că privată. 

După jumătate de an, mai exact pe 11 iunie 2008, este semnat contractul de schimb dintre compania Dimai-Com şi Moldsilva, iar firma devine propriatară cu acte în regulă a aproape un hectar de pădure în Durlești, pe care o segmentează în 20 de parcele şi le propune spre vânzare ca terenuri de construcţie. La rândul său, statul s-a ales cu o fâșie de teren agricol pe care abia apucaseră să se prindă puieți de salcâm.

Pădurea de la Durleşti, schimbată pe acest câmp cu mărăcini

Printre proprietari, un consielier PLDM din Durlești

Primele două vile din pădurea de la Durlești au fost construite în 2012 de Mihail Bendas, un om de afaceri care a devenit în vara lui 2011 consilier local din partea PLDM la Durleşti. Alesul a fost împuşcat acum doi ani în curtea casei sale, dar a scăpat cu viaţă, ca prin minune.

Unul dintre loturile pe care Bendas a construit o casă de 144,8 metri pătrați are o suprafață de  0,0596 ha și a fost cumpărat la doar două luni după ce Dimai-Com a intrat în posesia pădurii. Vila este construită din piatră albă și are o terasă din lemn masiv cu vedere spre pădure.

Proprietatea consilierului PLDM

În luna aprilie 2013, alesul a vândut-o soţilor Oleg şi Tatiana Inculeţ, care au achiziţionat casa printr-un contract de ipotecă, în valoare de 1.462.500 lei.

Acelaşi Bendas cumpară în august 2008 de la firma Dimai-Com un alt lot din pădurea de la Durleşti cu suprafaţa de 0,0397 ha pe care construieşte o altă casă de 78,7 metri pătraţi, pe care o vinde în februarie 2012 soţiilor Vasile şi Tamara Aghenie din Călăraşi. Pe Vasile Aghenie îl regăsim în lista consilierilor locali ai oraşului Călăraşi din partea Partidului Democrat, tot el este vicepreşedinte al Organizaţiei teritoriale Călăraşi a PDM.

Bendas este singurul proprietar care a construit deja vilele din pădure și a apucat și să le vândă. Potrivit Codului silvic, în pădure se permite construirea unor construcții ușor demontabile, dar această restricție se aplică arendașilor de pădure, nu și celor care au devenit proprietari cu acte în regulă, deși în mod dubios. Astfel, casele construite de ei în pădure sunt bine ancorate. Pe de altă parte, „edificarea unor construcţii capitale în fondul forestier contrazice direct principiul protecţiei fondului forestier“, sunt de părere membrii Comisiei de anchetă pentru verificarea gestionării fondului forestier.

Opt ari de pădure se vind cu 40.000 de euro

Din cele şase parcele pe care le-a cumpărat în pădure, Mihail Bendas a văndut patru şi a rămas cu două, care au o suprafaţă totală de opt ari. L-am sunat pe consilierul PLDM şi am încercat să cumpărăm şi noi loc de casă în pădure. „Eu nu mai vând. Am avut, dar le-am vândut“, ne-a spus alesul local, adăugând că poate vreun baiat de-al lui ar vrea să vândă și ne-a sugerat să vorbim cu Ion. Fiul alesului local ne-a spus că ar vinde 0,08 ha cu 40.000 de euro. Ulterior, Bendas a mărturisit jurnaliştilor că a cumpărat terenurile de la Dimai-Com mult mai ieftin.

Nu ţine minte de la cine a cumpărat

„Un prieten, nu-mi amintesc cine, mi-a propus să cumpăr teren în pădure. Sunt om de afaceri și sunt atent cu astfel de lucruri, dar, știți cum e, în țara noastră totul se face cu bani. M-am sfătuit cu experții și băieții mi-au garantat că n-o să am probleme. Aveam niște ruble, că-s om de afaceri cunoscut. Am zis să le construiesc celor doi băieți ai mei câte o casă. Dar ei nu vor să stea în Moldova că țara asta nu are niciun viitor și le-au vândut“, ne spune alesul local.

Vilele din pădurea Durleşti

Lupul paznic la oi

Printre proprietarii de pădure din Durlești se numără Eugeniu Nazaria, directorul Întreprinderii de Stat Silvocinegetica Străşeni, pe care nu l-a pus în gardă că terenul de construcţii pe care îl cumpără e în pădure. Lotul lui e chiar între cele două vile ridicate de consilierul durleștean.

Numele lui Nazaria a figurat într-o investigaţie a „Ziarului de Gardă“, fiind filmat cu camera ascunsă în timp ce reporterul încerca să aranjeze arendarea unui lot de pădure. Cel care trebuie să protejeze fondul forestier, vindea ca-n codru proprietatea statului. Dacă nu va vinde parcela din pădure cu cateva zeci de mii de euro, angajatul Moldsilva își va construi, probabil, o casă în pădure. Deși l-am sunat într-o sâmbătă, Eugeniu Nazaria ne-a zis că nu poate vorbi pentru că e într-o ședință. Ulterior nu a mai răspuns la telefon.

Construcţii răsărite ca ciupercile în pădure, care ar trebui să fie uşor demontabile

Firma cu pile la Guvern

Societatea cu răspundere limitată, Dimai-Com, cea care a reuşit să schimpe o pădure de salcâmi abia sădită la 80 kilometri de Chişinău, într-un sat uitat de lume, cu una veritabilă în coasta Capitalei, a fost fondată în 2000. Două dintre cele trei fondatoare sunt bugetare: una este bibliotecară la Liceul „Miguel de Cervantes“ (Valentina Avădănii), şi cea de-a doua este profesoară de desen la Liceul „Ion Creangă“ (Ala Verdeş), ambele instituţii din Chişinău. Administratoare este bibliotecara Valentina Avădănii (50 ani), soţia fostului SPP-ist Iurie Avădănii, care l-a păzit pe Vasile Tarlev, Dumitru Braghiş, Dumitru Moţpan şi pe primul preşedinte Mircea Snegur.

Singura afacere a Dimai-Com este creşterea peştilor în iazul de la Trifeşti, Rezina. Anul trecut firma a avut venituri de 19.000 de lei, în timp ce pentru arenda iazului compania achită primăriei 20.000 de lei pe an. „Soţii Avădănii vin des pe aici. Chiar ieri l-am întâlnit pe Iurie. Valentina stă aici mai mult vara. Iurie e săritor la nevoie. Nu demult m-a dus cu maşina până la Balţi, de unde trebuia să iau nişte ajutoare umanitare. Uneori ne mai ajută cu ce poate“, povesteşte Constantin Bodurin, primarul satului Trifeşti.

Arendaşii sunt alţii decât fondatorii SRL-ului

Fostul primar, Ion Botezat, îi laudă şi mai mult pe arendaşii iazului. „Au făcut iazul din nou, au întărit dambele, au amenajat o zonă verde şi au pus pe picioare o adevărată gospodărie piscicolă. Până să vină ei, zona era devastată după o inundaţie“, spune fostul primar. „Prin 2000 căutam să dăm în arendă iazul unor oameni gospodari. Au venit la mine fostul meu discipol, Mihai Potoran, eu îi zic Mihăiţă, care e din Gordineşti, ca şi mine, Iurie Avădănii şi Mihai Diacenco. Le-am dat iazul, că era sărăcie şi aveam restanţe la salarii de 18 luni. Din câte ştiu ţin iazul câte un an fiecare, prin rotaţie. N-am niciun cuvânt de rău să zic despre ei“, continuă şirul laudelor Botezat.

Primarul satului Trifeşti, Constantin Budurin

Cum să faci din câteva mii de lei milioane

Firma nu s-a limitat doar la creşterea şi comercializarea peştelui. Având trecere la Guvern, proprietarii şi-au dat seama că pot face milioane peste noapte. Au pus ochiul pe pădurea din Durleşti. Între timp au şi găsit moneda de schimb. Lângă iazul de la Trifeşti, prin 2007, pe terenurilor cotaşilor s-a decis plantarea unei păduri. Nucari trebuiau să fie, dar peste ani, au crescut salcâmi. Un hectar din pădurea abia plantată a ajuns în proprietatea Dimai-Com, care la scurt timp a schimbat-o pe cea de la Durleşti.

Am găsit-o pe administratoarea firmei nu la sediul firmei, dar la biblioteca Liceului „Miguel de Cervantes“. La telefonul din oficiul SRL-ului nu răspunde nimeni, iar uşa e mereu închisă.

„Da, am cumpărat pământ de la o doamnă, iar de plantarea pădurii s-a ocupat ocolul silvic. Noi am plătit puieţii“, a spus Valentina Avădănii, administratoarea firmei. Fiind întrebată de ce au vândut pădurea de la Durleşti şi de ce nu au construit baza de odihnă, aşa cum prevedea hotărârea de Guvern, femeia a răspus că nu au avut suficiente resurse financiare. Administratoarea nu a vrut însă să explice cum a reuşit să convingă Cabinetul de Miniştri să adopte o hotărâtre care îi favoriza. Vădit iritată de întrebările noastre, Valentina Avădănii a închis telefonul.

Cealaltă fondatoare a firmei, Ala Verdeş, a negat că ar avea legătură cu Dimai-Com. „E o glumă de prost gust. Azi nu e 1 aprilie“, ne-a spus profesoara, adăugând că poate cineva i-a folosit datele personale. Mihail Potoran, un alt arendaş al iazului, care nu figurează oficial printre fondatorii firmei, n-a vrut să ne confirme sau să infirme că ar avea legătură cu Dimai-Com, scuzându-se că este ocupat. Fostului şef de direcţie de la Procuratura Generală i s-a schimbat vocea când a auzit că-l întrebăm despre iaz. Ulterior nu a răspuns la apelurile noastre.

Din 2008, niciunui funcţionar sau instituţie de stat nu i-a păsat că în pădure răsar case de locuit. „Nu putem interveni pentru că e proprietate privată. Aşa s-a stabilit prin hotărâre de Guvern. De schimbarea destinaţiei terenului şi de executarea deciziei Executivului se ocupă organul public local”, susţine Valeriu Maştaler, şeful Ocolului Silvic Durleşti. Întrebat cine ar trebui să vegheze respectarea hotărârii de Guvern când e vorba de păduri, şeful ocolului silvic răspunde: „Doar Guvernul poate anula o hotărâre emisă de Guvern”.

Mulţi oameni de afaceri ar putea fi invidioşi pe administratorii firmei Dimai-Com, care au reuşit performanţa ca din investiţii de câteve mii de lei să scoată câteva milioane. Au cumpărat un hectar de teren agricol cu nu ma mult de 5.000 de lei şi a mai cheltuit alte câteva mii pentru puieţi, dar astăzi cele 20 de parcele ar putea fi vândute cu circa 4 milioane de euro.

Schemă încercată și de alții

Case în pădure. Aici ar fi trebuit să se afle o bază de odihnă

Afaceriştii implicaţi în cazul Durleşti nu sunt singurii care s-au gândit la această schemă. Anul trecut, un grup de politicieni şi oameni de afaceri au încercat prin aceeaşi metodă să intre în posesia unor suprafeţe importante de pădure lângă Chişinău. Proiectul de hotărâre a Guvernului, propus de directorul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Anatolie Ghilaş, care este naşul fostului premier Vlad Filat, prevede schimbul a  peste 250 de hectare de terenuri agricole, din satul Copciac, raionul Ştefan Vodă (acoperite cu vegetaţie forestieră), proprietate privată, cu circa 87 de hectare de pădure, proprietate publică a statului, amplasate în extravilanul satului Ruseştii Noi şi satului Sociteni, raionul Ialoveni, or. Durleşti şi satul Buţeni, raionul Hînceşti.

Printre solicitanţi se numără fiul lui Marcel Răducanu, ministrului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Gicu, soţia ministrului Sănătaţii Andrei Usatîi, Alexandra, precum şi nevasta lui Constanti Cuiumju, directorului Chişinău-Gaz, Olga.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii