Justiţie

Suveica toxică pentru fermieri

Schema prin care o companie de vânzare a chimicalelor se îmbogățește prin clauze abuzive și îngenunchează țăranii prinși la ananghie

Foto: CIJM
Autor: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca
01/07/2019 11317

Mai mulți fermieri riscă să își piardă pământurile după ce ajung victime ale unei inginerii juridice pusă la cale de unul dintre liderii pieței de chimicale din Republica Moldova. Este vorba de un contract ambiguu prin care firma își obligă abuziv clienții să plătească marfa în valută la cursul de peste 26 de lei pentru un euro și 24 de lei pentru un dolar american. Refuzul fermierilor de a plăti sumele exorbitante se soldează inevitabil cu executare silită. Totul pe repede-înainte și netransparent. Această investigație a fost realizată în urma unei semnalări pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.   

Nicolae Spânu, fermier din Dereneu, Călărași, a intrat într-o schemă complexă prin care riscă să îi fie luate pământurile. Totul a început în primăvara lui 2017, în urma unor calamități care i-au distrus culturile. 

Obligat să își semene pământurile, acesta a nimerit la compania Diazchim SRL, un furnizor de talie națională de semințe și chimicale. Încă din start, lui Nicolae Spânu, constrâns de nevoi, i s-a oferit un contract ce ridică multe semne de întrebare. Concret, prețurile pentru semințe și chimicale erau oferite în monedă forte străină – euro și dolar american. Numai că valoarea indicată pentru aceste valute era de 26 de lei pentru un euro și 24 de lei pentru un dolar. 

Sub această clauză din contract care supraevaluează euro și dolarul, documentul Diazchim stipulează totuși că plățile pentru produsele sale se fac în lei la cursul zilei indicat de Banca Națională a Moldovei (BNM). Anume această inginerie juridică aveau să îi dea cea mai mare bătaie de cap fermierului, chiar dacă reprezentanții firmei de chimicale l-au asigurat că nu avea nicio problemă în acest sens. 

Conform contractului din 13 aprilie 2017, cumpărătorul avea obligația să plătească semințele și chimicalele până la 1 noiembrie 2017. „Am acceptat să plătesc produsele la prețul stabilit în conformitate cu rata de schimb stabilită de BNM la data achitării. La 1 noiembrie 2017, rata de schimb a BNM era 20,20 lei pentru un euro și 17,36 de lei pentru un dolar”, a precizat fermierul.  

Proces kafkian

La sfârșitul anului 2017, lucrurile aveau să ia o întorsătură cu totul nefericită pentru fermier. În loc să își salveze munca, Nicolae Spânu s-a trezit în mijlocul unei situații juridice complicate. Mai întâi, a fost obligat să plătească produsele pe care le-a cumpărat la cursurile valutare exagerate impuse de Diazchim, și nu la cursul zilei stabilit de BNM. 

„Conform unei facturi din 25 aprilie 2017, trebuia să plătesc la prețul etalon (majorat) 87.284 de lei, pe când prețul real era de 69.409 lei. Iar pentru factura din 27 aprilie 2017, la prețul stabilit de Diazchim, trebuia să plătesc 55.870 de lei, în timp ce la prețul real 45.164. Vă dați seama că nu puteam să accept să plătesc aceste sume!”, a adăugat fermierul.       

Pe la sfârșitul lunii noiembrie, același an, el a primit o notificare de la Diazchim în limba rusă, fără copie în limba de stat, datată cu 20 noiembrie 2017, în care nu este menționată valoarea sumei pentru plată, ci doar avertizarea că va fi acționat în judecată pentru neplata datoriei.

„Pentru mine, a fost ciudată această notificare, deoarece contractul cu furnizorul prevedea o soluționare amiabilă a oricăror neînțelegeri”, a menționat el.    

Fermierul a devenit astfel parte a unui litigiu cu această firmă, care i-a impus totodată și „soluția salvatoare”, mai exact, o instanță de arbitraj. De acest lucru s-a ocupat Arbitrajul Internaţional de pe lângă Asociația Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova (ALARM). Această instanță s-a constituit într-un mediator al litigiului, lucru prevăzut în contractul mutual. 

Despre soluția de arbitraj, președinta Arbitrajul Internaţional de pe lângă ALARM, Irina Selevestru, declara într-un interviu pentru Capital Market că acest procedeu ar fi unul rapid, care poate ajuta părțile unui litigiu să ajungă mai repede la o soluție. 

Președinta ALARM, Irina Selevestru. Foto: CIJM

„Arbitrajul oferă şansa de a evita formalismul excesiv care sufocă deseori desfăşurarea unui litigiu”, argumenta Selevestru.

Nu de aceeași părere este avocatul fermierului Nicolae Spânu, care semnalează probleme legate de transparența procesului de funcționare a acestei curți.  „Regulamentul de arbitrare poate fi găsit doar pe site-ul ALARM, www.insolv.md, și nu a fost adus la cunoștința pârâtului Nicolae Spânu prin anexare la documentație”, ne-a declarat avocatul Valeri Raicovici. În consecință, juristul spune că al său client nu a știut cine și cum îi mediază litigiul.

De cealaltă parte, într-un interviu pentru Anticoruptie.md, Irina Selevestru, președinta ALARM, a menționat că soluționarea litigiului prin arbitraj este stabilită în contract. 

Pentru persoanele care nu au acces la internet, ne-a spus ea, regulamentul este imprimat și trimis la solicitare. „Avem 40 de dosare pe săptămână… Trimitem în situația în care partea o cere”, se scuză președinta ALARM, având în vedere imposibilitatea instituției de a face față volumului mare de dosare. 

După ce a fost avertizat că va fi acționat în judecată, lucru ce aparent contravine contractului, la 29 decembrie 2017, Diazchim l-a invitat să își numească un arbitru în litigiu. În același document se menționa că, în perioada 25 aprilie–3 octombrie 2017, i-a livrat fermierului produse de uz fitosanitar și semințe în valoare de 247.790 de lei. În afară de asta, fermierul era obligat să plătească o penalitate în mărime de 10 la sută. 

Tocmai în martie 2018, cei de la ALARM au emis pe repede înainte, fără a-l notifica în timp util pe fermier, că au desemnat în locul său un arbitru, iar fermierul a pierdut litigiul „în procedură accelerată”.

La rândul său, fermierul a spus că, la 24 martie 2018, a primit o notificare din partea Secretariatului Arbitrajului la care au fost anexate copia acțiunii arbitrale, a încheierii arbitrale din 19 martie 2018, din care „abia atunci” a înțeles că cererea arbitrală a reclamantului Diazchim a fost pusă pe rol. 

În afara de aceste acte, bărbatul a mai primit o copie de pe avizul poștal de la Diazchim, despre care spune că nu l-a semnat. „Trebuie să spun că eu personal nu am primit pe 29 decembrie 2017 nicio corespondență de la Diazchim, iar semnătura de la rubrica pentru destinatar nu îmi aparține”, a insistat Spânu.     

Metamorfoză unei soluții arbitrale într-un act cu titlu executoriu    

Pentru fermierul Nicolae Spânu, calvarul poveștii sale avea să continue cu și mai multe ambiguități juridice. 

La 23 august 2018, instanța de arbitraj a emis o hotărâre prin care a admis integral cererea Diazchim SRL privind încasarea de la fermierul Nicolae Spânu a datoriei de 247.790 de lei, a unei penalițăți de 66.903, a unei dobânzi de întârziere de 14.212, a taxei de arbitrare de 6.578 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5.000. În total, fermierul trebuia să plătească 340.483 de lei.   

Sediul Diazchim SRL din Strășeni. Foto: CIJM

Conform procedurii de arbitraj, partea care câștigă procesul merge la judecătoria pe raza căreia se află sediul părții care a pierdut litigiul și își ia titlul executoriu. 

Astfel, în decembrie 2018, Diazchim SRL a solicitat Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, să îi fie eliberat un titlu executoriu în conformitate cu decizia pe care a emis-o instanța de arbitraj. Cu alte cuvinte, să-i pună în aplicare rapid „verdictul”. 

La rândul său, Nicolae Spânu se apără cum că furnizorul nu a respectat anumite clauze contractuale.

„Am primit cu întârziere o serie de citații și înștiințări arbitrale și, din această cauză, am fost lipsit de posibilitatea de a participa la dezbaterile arbitrale. Unele înștiințări nu mi-au fost înmânate și au fost semnate în locul meu de persoane neîmputernicite să o facă (...) Am aflat și de un caz în care oficiul poștal din Dereneu a menționat despre refuzul meu de a primi corespondența, fapt ce nu corespunde adevărului și care nu este probat”, susține Nicolae Spânu. 

De altfel, încălcarea citării celeilalte părți este unul dintre temeiurile de desființare a deciziilor arbitrale. „Dacă o parte nu este de acord cu hotărârea, aceasta poate fi desființată de instanța de judecată”, a precizat Irina Selevestru. 

O altă problemă semnalată de avocatul fermierului este că ședințele curții de arbitraj nu sunt publice. 

În privința acestui aspect, președinta Curții, Irina Selevestru, a explicat că regula a fost adoptată pentru a proteja confidențialitatea datelor din dosare. „Acest aspect este prevăzut de Legea cu privire la arbitraj, o practică prezentă în experiența statelor europene. Pentru o companie mare este o problemă dacă apare la o instanță de judecată”, a argumentat ea. 

În cele din urmă, la 1 iunie 2019, Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, a refuzat cererea Diazchim privind eliberarea titlului executoriu și a desființat hotărârea Arbitrajului Internațional, invocând clauze abuzive, care generează îmbogățire fără justă cauză.

„Întrucât hotărârea arbitrală încalcă flagrant principiul legalității, fiind adoptată în baza unor clauze abuzive, nelegitime, care generează, contrar bunelor moravuri, o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, instanța va refuza eliberarea titlului executoriu în baza hotărârii arbitrale în cauză”, se menționează în încheierea instanței.         

Cazuri la indigo

Lista fermierilor care au avut astfel de litigii cu Diazchim continuă și se întinde pe tot teritoriul R. Moldova. De exemplu, în aceeași situație s-a pomenit fermierul Anatoli Șcerbacov din Pocrovca, Dondușeni. 

La 22 iunie 2015, Diazchim a înaintat Arbitrajului Internațional de pe lângă ALARM acțiunea arbitrală prin care a solicitat încasarea de la Șcerbacov a datoriei contractuale de 275.282 de lei, care includea suma de bază 159.922 de lei, dobânda de 18.066, penalitatea de 57.572, diferența de curs de 34.323 și taxa de arbitraj de 5.397 de lei. 

La 23 iunie același an, președintele arbitrajului de pe lângă ALARM a emis o încheiere privind admiterea spre examinare a cererii arbitrale depuse de către reclamant. Iar la 13 iulie 2015, Judecătoria Dondușeni a admis cererea Diazchim privind aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile ale Gospodăriei Țărănești „Anatoli Șcerbacov” în valoare de 275.282 de lei.

La 10 august 2015, fermierul a atacat decizia Judecătoriei Dondușeni, solicitând casarea integrală a încheierii primei instanțe. Acesta și-a argumentat solicitarea prin faptul că Judecătoria Dondușeni a examinat cererea Diazchim în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. 

Totodată, fermierul a mai menționat că a aflat de aplicarea sechestrului prin corespondență abia la 27 iulie 2015, iar despre încheierea instanței a aflat la 6 august 2015. Mai mult, el a declarat că Diazchim a ridicat nejustificat plata pentru serviciile prestate de la 159.000 la 275.282 de lei. Apărarea a considerat că diferența de 116.000 de lei a fost calculată samavolnic, suplimentar la contract, conform cărora a și început calcularea penalităților.

Solicitată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), soția fermierului, Galina Șcerbacov, ne-a declarat că soțul ei a reușit să iasă din această încurcătură, scăpând doar cu plata datoriei și a penalităților și nu atât cât a solicitat firma care vinde chimicale.

Un alt caz este cel al Gospodăriei Țărănești „Petru Furtună” care a reușit să obțină în instanță reducerea datoriei sale față de Diazchim de la 200.346 la 150.000 de lei.  

Irina Selevestru a recunoscut că Arbitrajul Internațional soluționează un număr important de litigii între gospodăriile țărănești și Diazchim. 

Solicitată însă să ne explice în baza cărei prevederi din contract de la capitolul 2 „Prețul și condițiile de plată”, cursul supraevaluat în valută sau cursul la zi al BNM, se arbitrează acest litigiu, președinta Irina Selevestru a amânat un răspuns concret până nu a mai răspuns solicitărilor repetate în scris și telefonic.  

CIJM a expediat o solicitare către Diazchim să explice de ce sunt incluse cele două prevederi în același contract – prețul etalon (exagerat) și cel stabilit în funcție de cursul BNM – și care dintre cele două primează în cazul efectuării plății de către fermier și de ce? Până la publicarea acestui articol, reprezentanții acestei firme nu ne-au răspuns.

Numai că un reporter al Centrului a reușit să contacteze un manager de vânzări al Diazchim, Iurie Bachirov, prezentându-se drept fermier, și a cerut să i se explice cele două articole din contract. 

Managerul de vânzări a încercat să asigure „fermierul” că plata se calculează obligatoriu în funcție de cursul BNM, iar prețul etalon, cel în valută, ar fi de fapt unul „convențional” și să nu își facă griji în privința asta.   

În opinia juristului Sergiu Bozianu, aceste clauze contractuale, în mod vădit, sunt defavorabile și chiar abuzive în raport cu interesul cumpărătorului. 

„Mai simplu spus, vânzătorul evalua la un suprapreț produsul (cu circa 6 lei mai mult decât echivalentul obișnuit). Ulterior, cuantumul obținut era ridicat încă o dată în momentul efectuării calcului de cumpărare a valutei străine”, a observat expertul. 

UPDATE 10 iulie 2019: După publicarea investigației, Compania Diazchim a venit cu o reacție la cele descrise în cadrul investigației. Publicăm mai jos materialele parvenite de la companie.    

Precizăm că materialul a fost publicat în data de 4 iulie 2017, nu 1 iulie 2017, așa cum invocă Diazchim SRL faptul că nu ar fi avut timp să răspundă solicitării, cu toate că anterior am fost constant refuzați atunci când am încercat să-i contactam reprezentanții companiei, inclusiv prin deplasarea la sediul firmei din orașul Strășeni. Chiar și așa, opinia Diazchim SRL furnizată doar după publicarea materialul, nu modifică pe fond cele susținute în articol și nu cauționează schemele invocate de către fermieri în contractele pe care le-au semnat cu acestă firmă. 

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii