Justiţie

„SÂNGELE NOU” DIN PROCURATURĂ ȘI VECHILE „PĂCATE”

Autor: Viorica Mija
13/08/2022 10634

Treisprezece candidați la funcția de procuror din rândul absolvenților Institutului Național al Justiției (INJ) au fost propuși procurorului general interimar pentru numirea în calitate de procurori în cadrul procuraturilor teritoriale. În același timp, după demisii pe bandă rulantă în 2021, pe parcursul primei jumătăți a anului 2022, sistemul a rămas fără încă 24 de procurori. Tot în perioada de referință, doar un procuror și-a recuperat mantia.

Cei treisprezece noi procurori au fost desemnați învingători în cadrul concursului pentru suplinirea unor funcții vacante de procuror. La începutul lunii august, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au evaluat prestația profesională a candidaţilor și le-au dat drum verde pentru activitatea în cadrul procuraturilor teritoriale. Procuratura Taraclia și Ceadîr-Lunga vor rămâne deocamdată cu o penurie de cadre, deoarece niciunui absolvent INJ nu i s-a părut atractivă oferta de a reprezenta garantul legii în sudul țării.  

În conformitate cu regulile stabilite de lege, actul de investire în funcție a procurorilor este ordinul Procurorului General, în baza căruia se reglementează raporturile juridice de muncă și se calculează vechimea în activitate. Mandatul de procuror are statutul funcție de demnitate publică, iar conform prevederilor constituționale, numirea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. După numirea în funcție, procurorii depun jurământul și prezintă Autorității Naționale de Integritate declarația de venit și interese personale, care sunt condiții obligatorii aferente statutului profesional.

DEMISII PE BANDĂ RULANTĂ ÎN 2021 ȘI ACELAȘI TREND ÎN CREȘTERE ÎN 2022

În toamna anului 2021 s-au numărat... procurorii, zeci de demisii fiind înregistrate într-o singură lună. La 5 octombrie, Procurartura Generală a rămas fără șef, după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție și reținut. Acesta este cercetat penal pe cinci capete de acuzare, și anume abuz de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, iarăși abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Unele păcate, potrivit acuzatorilor,  i s-ar trage din perioada în care deținea funcția de deputat, altele din vremurile în care ocupa fotoliul de procuror general.

Reținerea sa a provocat un alt val de demisii, instituția fiind practic decapitată după ce au depus cerere de plecare adjuncții lui Stoianoglo.

Înainte ca el însuși să fie demis, Alexandru Stoianoglo l-a scos din sistem pe șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.  Din 7 octombrie, Adrian Bordianu, cel care asigura funcția de șef interimar al Procuratura Anticorupție, a fost înlăturat din fruntea instituției printr-un ordin semnat de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

La 13 octombrie, șeful Procuraturii pentru Combaterea Crimininalității Organizate și Cauze Speciale Ion Caracuian a demisionat din funcția de conducere și a plecat definitive din sistem. Ion Caracuian a fost urmat şi de fostul şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, Sergiu Gavajuc.

În luna noiembrie, Șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițchi, și-a dat demisia din funcția de procuror, iar informația a fost confirmată de serviciul de presă a Procuraturii Generale.

Levițchi a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău pe 19 iunie 2020, prin Ordinul Procurorului general Alexandr Stoianoglo. Vasile Levițchi a asigurat interimatul funcției de procuror șef al Procuraturii Anticorupție în perioada iunie 2020 - octombrie 2021.

Prin intermediul portalului vreauinfo.md, am solicitat date despre plecările din sistem în prima jumătate a anului 2022. Din informația prezentată aflăm că 24 de procurori și-au luat rămas bun de la funcție, din varia motive.

Anatolie Munteanu, fost avocat parlamentar și procuror, este primul în lista celor „retrași” de bună voie, dar siliți de circumstanțe, din sistem. Potrivit unor surse, este un apropiat al lui Alexandr Stoianoglo și a obținut funcții cheie în stat în perioada guvernării democrate. Acesta a depus cerere de demisie după ce Stoianoglo a fost suspendat și i s-au început problemele cu justiția. În repetate rânduri, activitatea lui Munteanu a fost criticată, inclusiv în ceea ce privește inacțiunile sale în dosarul „7 aprilie” și ignorarea drepturilor tinerilor maltratați în comisariate.

În 2020, Munteanu a câștigat concursul pentru funcția de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Între 29 martie 2016 și 20 mai 2016, Anatolie Munteanu a deținut funcția de procuror și șef-interimar al Secției asistență juridică internațională și integrare europeană Procuratura Generală. Din 2017 până în iulie 2019, Anatolie Munteanu a fost secretar de stat la Ministerului Justiției, deși mandatul era de cinci ani.

În listă îl regăsim și pe procurorul la Procuratura Chișinău Marcel Șaban. Deși a activat în funcție doar trei ani și jumătate, a reușit să ajungă în vizor din cauza unor legături mai speciale cu fosul deputat PDM, Constantin Țuțu. Șaban a fost secretarul ex-deputatului certat cu legea.

Anticoruptie.md a documentat îmbogățirea vertiginoasă a lui Marcel Şaban. Fiind angajat în Procuratura municipiului Chişinău în 2018, deja în 2020, procurorul şi-a cumpărat un apartament cu 975.000 lei şi un garaj cu 90.000 lei, În acelaşi an procurorul s-a ales şi cu un automobil de model BMW, care i-ar fi fost oferit pentru a se folosi gratuit. Şaban a mai raportat şi o donaţie de 70 de mii de lei, precum şi un credit de 910.000 lei. 

S-a retras englezește și recordmanul donațiilor, Vladislav Cojocaru, ex-procuror-şef al Procuraturii raionului Ialoveni. Momentan, averea impresionantă a lui Cojocaru este verificată de inspectorii de integritate.

Decizia de a verifica averea fostului șef al Procuraturii Ialoveni a fost luată în urma examinării unei sesizări potrivit căreia Vladislav Cojocaru „ar fi primit donatii peste 1,7 milioane de lei in perioada 2017-2022. Totodată, se semnaleazâ că deține în proprietate 44 de terenuri cu o suprafatâ de circa 25 hectare și bunuri imobile cu o suprafață de circa 330 metri pătrați.

Inspectorii de integritate au stabilit că Vladislav Cojocaru a depus consecutiv mai multe declarații  de avere și interese personale/declarații cu privire la venituri și proprietate pentru perioada 2013-2022, ultima declarație – la eliberarea din funcție. Inspectorul de integritate a atestat declararea de donații exorbitante obținute de la rude și o listă impresionantă de bunuri pe care le are în proprietate și care urmează să fie obiectul verificării.

Vladislav Cojocaru a fost investigat și de reporterii CIJM, care au numărat „nenumăratele” sale bunuri. Astfel, în 2021, procurorul  deținea în proprietate o casă de locuit pe care a primit-o moştenire în 2015. Cu patru ani mai înainte familia procurorului a mai primit moştenire încă un imobil, cu suprafaţa de 117,5 metri pătraţi. În 2015, familia Cojacaru devine co-proprietară a unei cote de 40,7 a unui alt imobil, cu suprafaţa de 126,7 metri pătraţi.

Tot în lista celor care „au pus cruce” pe carieră îl regăsim pe Igor Serbinov, fost șef al Direcției judiciare a Procuraturii Generale. În perioada 2007-2016, a deținut funcția de procuror general adjunct. În noiembrie 2016, a candidat, alături de Eduard Harunjen și Viorel Morari, pentru funcția de procuror general.

Anticoruptie.md a scris că Igor Serbinov deține în proprietate, din decembrie 2000, o casă de locuit cu suprafața de 175,4 metri pătrați, care l-ar fi costat 355,3 mii de lei. În 2017, averea imobiliară a lui Serbinov s-a mărit cu un apartament de 119,6 metri pătrați, care l-a costat 723,2 mii de lei, și un loc pentru parcare, evaluat la 5.500 de euro. Procurorul conduce un BMW 730D din 2007, procurat în 2014 și care ar valora 180 de mii de lei.

 

DOI PROCURORI DEMIȘI ÎN URMA ANCHETELOR CENTRULUI DE INVESTIGAȚII JURNALISTICE

Și procurorul „la cuțite” cu legea Igor Popa, fostul adjunct al procurorului-şef, al Procuraturii municipiului Chișinău, şef al Oficiului Ciocana a părăsit sistemul după 22 de ani de carieră. Igor Popa a fost reţinut pe 9 noiembrie 2021, pe numele lui fiind intentat şi un dosar penal pentru îmbogăţire ilicită. Procuratura Anticorupţie a pornit dosarul penal pe numele său în baza unei investigaţii jurnalistice realizată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Igor Popa a fost subiectul mai multor analize ale CIJM. În perioada guvernării comuniste, el a fost învinuit că a fabricat dosare la comandă şi că a dispus judecarea tinerilor protestatari în comisariatele de poliţie.

Atunci când puterea a fost preluată de PDM și președintele acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc, procurorul Igor Popa a fost avansat în funcţia de procuror general adjunct.

Un alt erou al anchetelor jurnalistice ale CIJM, procurorul Ruslan Popov, care a deţinut funcţia de procuror general adjunct, a fost demis nu doar din funcţie, dar şi din sistem. Un ordin în acest sens a fost semnat la sfârșitul lunii martie, de către procurorul general interimar, Dumitru Robu. Ruslan Popov este cercetat într-un dosar de îmbogățire ilicită în urma dezvăluirilor făcute de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Eliminarea lui Popov din sistem s-a făcut cu acordul Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) care a luat act de demersul procurorului general interimar, Dumitru Robu, după ce Ruslan Popov  nu a acceptat nicio funcţie din cele propuse.

Popov a fost reținut de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii Serviciului de Informații și Securitate în octombrie 2021, fiind suspectat de îmbogăţire ilicită.  Procurorii au efectuat percheziţii la domiciliul de lux al procurorului din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni, despre care Anticoruptie.md a scris de mai multe ori.

Dosarul penal pornit pe numele procurorului are la bază câteva anchete jurnalistice realizate de echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice în 2020 despre averea și afacerea procurorului din Mileştii Mici, înregistrată pe numele tatălui său, un pensionar trecut de 70 de ani.

După publicarea primei anchete jurnalistice privind averea și afacerea procurorului Ruslan Popov, ex-apărătorul a acționat în judecată  Centrul de Investigații Jurnalistice pentru că i-ar fi lezat onoarea și demnitatea. Procesul de judecată este pe rol la prima instanță. Ruslan Popov pledează nevinovat.

 

SINGURUL RE/VENIT ÎN SISTEM ÎN PRIMA JUMĂTATE A LUI 2022

Fostul șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Dorin Compan, este singurul procuror care a revenit în domeniul procuraturii în urma unei decizii judecătorești după ce fusese demis de procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo.

El a solicitat în instanță anularea ordinului lui Alexandr Stoianoglo prin care s-a dispus eliberarea sa din funcție și a obținut câștig de cauză.

Solicitat de reporterul Anticoruptie.md, Dorin Compan s-a arătat mulțumit că a revenit în calitate de „procuror de rând” în Procuratura Anticorupție.

„Sunt gata să lupt cu corupții și mi-au fost deja repartizate dosare. Cred că în curând veți auzi”, a declarat Dorin Compan pentru Anticoruptie.md.

Dorin Compan a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv cel care îl viza pe fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama, pe fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi, dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic.

Dorin Compan și-a început activitatea în Procuratura Anticorupție în 2007, iar la 7 februarie 2020 a părăsit sistemul din proprie inițiativă. După demisia lui Nicolae Chitoroagă de la șefia PCCOCS, în iulie 2019, Compan a exercitat funcția de șef adjunct al instituției, iar începând cu septembrie același an, a exercitat funcția de șef interimar al PCCOCS.

În decembrie 2019, în contextul verificărilor la Procuratura Anticorupție și PCCOCS, Compan a revenit în funcția de procuror anticorupție.

 

BACKGROUND: PLECARE SAU EVADARE!?

Unii procurori și judecători fug din cauza deficitului de integritate, declară ministrul Justiției Sergiu Litvinenco. Oficialul a menționat, în repetate rânduri, că plecarea din sistem nu-i scutește pe oamenii legii de răspunderea penală pentru ilegalitățile pe care le-au admis în procesul decizional.

„Plecarea prin demisie a judecătorilor cu deficit de integritate este un semnal clar că reforma justiţiei este percepută ca autentică și iremediabilă. Evident, cei care au încălcat legea trebuie să răspundă indiferent de ieşirea din sistem, or demisiile nicidecum nu înseamnă „amnistiere”. Dar, cel puţin, nu-şi vor agrava situaţia”

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii