Justiţie

RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Cum (NU) au fost pedepsiți polițiștii torționari, judecătorii și procurorii

ЦЖРМ
Autor: Корнелия Козонак, Джульетта Савицки
08/04/2019 7529

În zilele de 7-8 aprilie 2009, când mii de tineri au ieșit în stradă pentru a protesta față de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, iar forțele de ordine au fost mobilizate să reprime mulțimea care protesta pașnic, sute de tineri au fost reținuți cu forța și duși prin comisariatele de poliție, unde au fost umiliți și torturați. Zeci de procurori și judecători au mers în comisariatele de poliție și i-au judecat pe tinerii maltratați, pentru dezordine în masă sau huliganism, fără să ia atitudine față de atrocitățile comise de polițiști. La zece ani de la evenimentele din aprilie 2009, constatăm că mai multe dosare au fost clasate sau suspendate și adevărul nu s-a mai aflat. Niciun reprezentant al Justiției și forțelor de ordine nu a ajuns după gratii. Mai mult, majoritatea a fost promovată pe scară profesională.    

Niciun dosar pentru inacțiunile forțelor de ordine în cazul devastării clădirilor Parlamentului și a Președinției

Cei mai mulți dintre polițiștii care au reținut și torturat tinerii participanți la protestul antiguvernamental din 6-7 aprilie 2009 nu numai că nu au ajuns să fie trași la răspundere penală pentru atrocitățile pe care le-au comis, dar au reușit să avanseze în cariera profesională.

La fel, nici unul dintre conducătorii forțelor de menținere a ordinii publice nu au fost trași la răspundere pentru acțiune sau inacțiune în cazul devastarii clădirilor Parlamentului și Președinției. În timpul protestelor din aprilie 2009, polițiștii nu au intervenit în forță, chiar dacă se devastau clădirile principalelor instituții ale statului.  Comisia de anchetă privind evenimentele din 7 aprilie, condusă de deputatul Vitalie Nagacevschi, menționează de mai multe ori că numărul polițiștilor era numeric mai mare decât cel al persoanelor violente. La fel, în raport se menționează tranșant că forțele de menținere a ordinii publice nu au asigurat protecția clădirilor devastate, iar în câteva momente în care au izbucnit incendii la etaje superioare, clădirile se aflau controlul structurilor de forță.  

Foto: CIJM

   

Poliția a intervenit în forță pe 7 aprilie, după ora 23. La acel moment, în Piața Marii Adunări Naționale, conform datelor oficiale, indicate și în raportul Comisiei de anchetă, se aflau 50-60 de tineri pașnici și 20-30 de persoane care manifestau un comportament violent. Numărul polițiștilor care se aflau în piață la acel moment era de 200-300 (!), se indica în raportul vizat. Iată un pasaj descris în raport: ”Din imaginile filmate de camera de suraveghere de pe clădirea Guvernului se observă foarte clar că acţiunile colaboratorilor de poliţie erau foarte violente şi disproporţionale cu situaţia ce le-a determinat. Tinerii, care se aflau în PMAN şi în proximitate au fost adunaţi în centrul pieţii, culcaţi la pământ şi bătuţi cu bestialitate de către poliţişti în uniformă, dar şi în civil. În pofida faptului că persoanele reţinute nu opuneau nici un fel de rezistenţă, cei care ar fi trebuit să le asigure integritatea şi securitatea, aplicau lovituri fără milă”.

Ulterior tinerii sunt încărcaţi în caroseria unei camionete. Din imagini se vede că persoanele reţinute şi bătute sunt încărcate în caroserie ca nişte saci. Văzând că nu încap toţi în caroserie, tinerii au fost descărcaţi şi îmbarcaţi într-un microbuz apărut instantaneu. Printre persoanele reţinute se distinge o fată, care, de asemenea este bătută de către poliţişti. O singură persoană reţinută, care, după aplicarea loviturilor, nu dă semne de viaţă, este încărcată într-o maşină de model Niva şi dusă într-o direcţie necunoscută. Reieşind din toate informaţiile de care dispun membrii Comisiei de anchetă, se poate presupune că această persoană este regretatul Boboc”, se mai arată în raportul comisiei parlamentare.

Nici o zi la închisoare

Generalii Botnari și Papuc. Foto: Captură Jurnal TV

Printre polițiștii care au dat și îndeplinit ordine în timpul protestelor și după se numără: ministrul de atunci al Internelor,Gheorghe Papuc, și Vladimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chișinău, judecați în cadrul unui dosar penal pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc.

În 2015, Gheorghe Papuc a fost condamnat de către Curtea de Apel Chișinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „7 aprilie”. Fostul oficial a fost lăsat să plece din sala de judecată și probabil, chiar din țară. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Ambii au fost însă absolviți de pedeapsă în 2016, prin decizia Curții Supreme de Justiție. Ulterior, Papuc a fost ales  în calitate de preşedinte al Consiliului Băncii Sociale, una dintre cele trei bănci devalizate, urmare a furtului unui milliard de dolari, cu complicitatea lui Ilan Șor. După lichidarea băncii, Papuc devine partener de afaceri cu fosta deputată comunistă şi actuala consilieră socialistă, Svetlana Popa, despre care în mai multe investigaţii jurnalistice s-a scris că ar fi implicată în afaceri ilegale cu terenuri.

Vladimir Botnari conduce în prezent Departmentului securitate în cadrul Companiei Moldtelecom.   

Valentin Zubic. Foto: sports.md

Valentin Zubic, ex-viceministru la Interne, care a coordonat intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, la fel ca și alți complici a fost absolvit de pedeapsă. În martie 2011, procurorii i-au înaintat învinuirea, dar,  peste doi ani, magistraţii de la Judecătoria sectorului Centru au anulat ordonanţa de punere sub învinuire. Aceasta, chiar dacă, în cadrul audierilor, mai mulți comisari de poliție au declarat procurorilor că în zilel de 7-8 aprilie au primit ordine să rețină tinerii protestatari anume de la Valentin Zubic. Înregistrări video dovedesc că fostul viceministru de Interne în seara de 7 aprilie se afla în Piața Marii Adunări Naționale împreună cu mai mulți șefi de la MAI. Numele lui Zubic apare menționat de multe ori în raportul Comisiei de anchetă a evenimentelor din 7 aprilie.

Acum Valentin Zubic este administratorul  companiei de pază Argus-S, una dintre firmele fondate de off-shore-ul olandez Otiv Prime Services B.V., afiliat lui Vlad Plahotniuc.   

Alexandru Jizdan. Foto: tribuna.md

Actualul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, în 2009 era șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI, servicii care s-au ocupat de reținerea tinerilor protestatari. Mai mulți polițiști cercetați penal au declarat în cadrul anchetelor că au primit indicații de la Jizdan. El însă nu a figurat în niciunul dintre dosarele de la 7 aprilie, dar a fost decorat de ministrul Papuc pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie.

Fost șef al Direcției de Combatere a Crimei Organizate din cadrul MAI, Alexandru Pânzari, a fost judecat penal pentru că a acceptat conștient mărturii false într-un dosar în cadrul căruia au fost reținuți frații Stepuleac, fiind acuzați că au participat la protestele violente din fața Parlamentului de pe 7 aprilie 2009. În toamna anului 2016, Curtea de Apel Chișinău l-a achitat pe polițist. În pofida dosarului penal, Alexandru Pânzari a fost avansat pe scară profesională. În octombrie 2015, a fost promovat în postul de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, iar pe 30 martie 2016 a fost numit șef al Inspectoratului General de Poliție.

Se pare că eşecul colaboratorilor de poliţie de a menţine ordinea publică pe parcursul zilei de 7 aprilie 2009 sau mai bine zis lăsarea acestora „sub pietre, în fum şi foc..” fără posibilitatea de a riposta, a fost „recompensată” pron oferirea posibilităţii de a reţine arbitrar şi a maltrata orice persoane „suspectate de participare în dezordini”, se menționează în raportul Comisiei parlamentare de acnhetă.

Numărul real al persoanelor reținute rămâne necunoscut  

Polițiștii au reținut persoane atât în noaptea de 7 spre 8 aprilie, cât și pe parcursul zilelor de 8-12 aprilie 2009.  Numărul real al persoanelor reținute nu este cunoscut nici la zece ani de la evenimentele triste. Ministerul de Interne a operat cu cifra de 206 persoane, despre care spunea că ”au fost reţinute administrativ şi documentate oficial, dintre care 29 - amendate şi 91 arestate administrativ, iar .în aspect penal au fost arestate 117 persoane”. Procuratura Generală indica într-o scrisoare oficială adresată lui Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei de stat, semnată de ex-primadjunctul Procurorului General, Vasile Pascari, că ”au fost  reţinute pe cauze penale 120 de persoane şi 128 persoane - în ordine administrativă, iar 182 persoane au fost reţinute în cauzele penale – pentru participare la tulburările în masă din 07.04.2009.

Primăria municipiului Chişinău a prezentat presei o bază de date cu numele a 328 de persoane reținute și maltratate în comisariatele de poliție. Organizația neguvernamentală Institutul pentru Drepturile Omului a operat cu o bază de date în care erau 467 de persoane, iar un grup de avocați susținuți de Fundația Soros-Moldvoa a documentat 674 de persoane de persoane, reținute de poliție.

Foto: CIJM

Comisia de anchetă, condusă de Vitalie Nagacevschi, a indicat un număr de aproximativ 700 de persoane reținute de polițiști, după evenimentele din 7 aprilie 2009. În raportul comisiei se arată că multe persoane nu au fost incluse în registrele comisariatelor de poliție, unele dintre ele fiind eliberate, fără a fi documentate, deși toate au fost maltratate. ”Comisia de anchetă reţine faptul că anumite discrepanţe vădite apar în registrele CGP Chişinău, în care numărul de ordine a persoanelor aduse la comisariat este rectificat pe 6 pagini, în sensul micşorării acestuia cu aproximativ 300 de persoane”, se menționează în raportul citat.

Comisia de anchetă a mai stabilit că 64 de persoane reținute la Chișinău au fost transportate, fără motiv obiectiv, la comisariatele de poliție din Drochia, Vulcănești și Taraclia. „Distribuirea” persoanelor, sancţionate administrativ, pentru ispăşirea pedepsei în izolatoarele comisariatelor de poliţie din R.Moldova, s-a făcut aleatoriu de către colaboratorii direcţiei poliţiei judecătoreşti a MAI la indicaţia viceministrului V. Zubic”, se menționează în raportul comisiei.     

Polițiștii torționari

După evenimentele din aprilie 2009, procurorii au pornit 102 de dosare penale împotriva polițiștilor care au torturat protestatarii reținuți.

Petru Corduneanu. Foto: ZdG.md

Unul dintre polițiștii care au torturat tinerii arestați în aprilie 2009 este fostul vicecomisar al Capitalei, Petru Corduneanu, actualmente parlamentar pe listele socialiștilor și apropiat al lui Igor Dodon.  La 7 aprilie, Corduneanu a fost surprins de camerele video cum lovea cu picioarele în tinerii trântiți în Piața Marii Adunări Naționale, printre care era și Boboc, care a fost omorât. Mai mulți tineri au declarat că au fost bătuți de Corduneanu, dar procurorii nu au luat în calcul mărturile victimelor. Petru Corduneanu, şi adjunctul său Dumitru Rusu, au fost acuzaţi că au bătut-o pe ex-deputata Valentina Cuşnir, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. În 2016, ambii au  fost absolviţi de pedeapsă. Între timp, Corduneanu s-a oblăduit sub protecția socialiștilor, chiar a președintelui Dodon, pe care l-a însoțit în unul din pelerinajele de pe muntele Athos.

Sergiu Cociorva. Foto: ZdG.md

Unul dintre torționari, Sergiu Cociorvă, era în aprilie 2009 şef-adjunct al Departamentului serviciilor operative, în grad de colonel. El a fost acuzat public de mai multe ori că a fost implicat în maltratarea tinerilor în comisariate. În 2010, Cociorvă a fost  promovat la funcția de comisar de poliție al municipiului Chișinău. Aceasta, în pofida faptului că peste 500 de persoane au semnat o petiţie împotriva promovării acestuia. La câteva luni de la numire el şi-a prezentat demisia, dar a fost repus în funcţie la scurt timp. În 2015, şeful statului Nicolae Timofti a refuzat să semneze un decret privind avansarea în gradul de general a lui Sergiu Cociorva. Peste un an, el s-a pensionat, retrăgându-se din structurile MAI.

Și Ruslan Saachian, vizat în dosarele Mătăsaru și altele, a rămas să lucreze în poliție, iar din mai 2016 se află la conducerea Inspectoratului de Poliţie Ciocana al Capitalei. În acești zece ani Saachian, la moment în grad de colonel, a fost  suspendat din funcţie de mai multe ori pentru diferite infracţiuni de serviciu. Colonelul  a luptat mult ca să rămână în funcţie. S-a adresat chiar şi la Consiliul Antidiscriminare, pe motiv că ar fi fost discriminat pe criterii etnice, el fiind de naţionalitate armean. Şi a câştigat cazul.

După numirea la conducerea poliției din sectorul Ciocana, fotoliul de șef al lui Saachian a rămas neclintit, în pofida faptului că mai mulți subalterni de ai săi au fost reținuți și condamnați pentru corupere pasivă sau trafic de droguri. Colonelul a fost lăsat în pace și după  cazul lui Andrei Brăguță, tânărul care a decedat în condiții suspecte în august 2017 într-un penitenciar, după ce a fost bătut într-un izolator al Poliției. Brăguță a fost adus inițial la Inspectoratul de Poliție de la Ciocana, unde i-au fost legate mâinile, i-a fost pus un căluș în gură, iar tatălui său nu i s-a permis să-i dea medicamente pentru boala mintală de care suferea tânărul, reținut pentru o presupusă încălcare a regulamentului rutier.

Nu am putut identifica cu ce se ocupă la moment Dumitru Rusu, care s-a pensionat.  

Igor Pîntea, avansat la șefia Penitenciarului nr.13  

Cel mai curios este cazul lui Igor Pîntea, învinuit în dosarul Mătăsaru. Statutul de învinuit nu l-a împedicat pe Pîntea să avanseze de la gradul de căpitan până la cel de locotenet-colonel, iar în octombrie 2016 sa fie numit șef al Penitenciarului nr.13 din Chișinău.

Octavian Sîrbu. Captură

În calitate de șef al Penitenciarului nr.13, Pîntea a ajuns în atenția presei pentru că a impus restricții pentru avocații care își vizitează clienții aflați în detenție preventivă. Apărătorii au fost nevoiți să recurgă la la acțiuni de protest în câteva cazuri în care clienții lor au fost maltratați în penitenciar. Pîntea însă nu s-a  conformat nici cerințelor avocatului poporului, care a cerut să le permită apărătorilor să-și viziteze clienții. În cazul omului de afaceri Veaceslav Platon, avocații au putut să se întâlnească cu el abia la o lună după ce acesta ar fi  fost bătut în celulă. În ultimii zece ani presa a scris despre mai multe cazuri de rele tratamente în penitecnciarul nr.13.

A avansat în carieră și cel de al doilea învinuit pentr tortură în dosarul Mătăsaru, Octavian Sîrbu. Acesta este șef de secție în cadrul Inspectoratului Național de Investigații. Sîrbu s-a remarcat la reținerea fostului prieten al lui Constantin Țuțu,  Oleg Prutean, alias Borman, învinuit de trafic de droguri în proporții deosebit de mari. Prutean se afla la cumpărături într-un supermaket, când de el s-a apropiar Sîrbu și i-a tras un pumn în figură. Acest moment poate fi urmărit într-o înregistrare video difuzată de Poliție. Atunci au intervenit ceilalți polițilti care l-au încătușat pe Prutean.

Singurul condamnat pentru execes de putere în dosarul Mătăsaru este Ghenadie Floreac, fost șef al filialei din Bălți a Inspectoratului Național de Investigații. Floreac s-a pensionat cu puțin timp înainte ca sentința de condamnare cu suspendare să devină definitivă.

Radu Starinschi,  ofițer superior în securitatea internă a Centrului Național Anticorupție   

Și Radu Starinschi, după ce a fost achitat, a revenit în Poliție, iar din 2016 este angajat al Centrului Național Anticorupție La moment deține funcția de ofițer superior de investigații în secția Securitate internă a CNA.

Radu Starinschi. Foto: realitatea.md

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au urmărit de la 2009 dosarele în care au fost vizați polițiștii torționari, între care Ion Perju, singurul condamnat în dosarul Boboc, dar lăsat să plece nestingherit din țară, Iacob Gumeniță, achitat într-un proces lung. Ultimul este singurul polițist care as rămas șomer după procesul, care a fost în atenția opiniei publice. Printre cei care au figurat în dosarele penale au mai fost colonelul Grigore Cojocaru, șeful detașamentului cu destinație specială ”Fulger”, care a intervenit în mulțime de mai multe ori, inclusiv la reținerea tinerilor protestatari în nopatea de 7 spre 8 aprilie, rețineri care s-au făcut cu aplicarea forței. Dosarul în care figura numele său s-a pierdut prin sertarele procurorilor, fără să fi avut finalitate. Fostul polițisti activează în prezent  în sfera afacerilor.        

Procurorii care nu au răspuns în fața legii

Dacă unii polițiști au figurat într-o măsură oarecare în dosarele privind tortura din comisariatele de poliție, procurorii, care cerut arestarea tinerilor și au asistat la judecarea tinerilor bătuți în comisaritate, fără să le apere drepturile, nu au ajuns să răspundă în fața legii. Mai mult, ei au fost cei care au cercetat dosarele polițiștilor, clasându-le pe cele mai multe sau trecându-le pe linie moartă.

În zilele de 8-12 aprilie 2009, procurorii au făcut 148 de demersuri către judecători pentru eliberarea mandatelor de arest în cazul tinerilor reținuți de poliție. Dintre acestea 130 au fost exdaminate de judecători în comisariatele de poliție. Majoritatea demersurilor au fost semnate de procurorii Igor Popa de la Procuratura Generală și Iurie Ghervas, de la Procuratura Buiucani.

”După discursul şefului statului V.Voronin din 15 aprilie 2009, prin care s-a „solicitat amnistierea” tuturor tinerilor reţinuţi şi arestaţi, procurorii, chiar dacă nu au înţeles modalitatea şi legalitatea aplicării „amnistierii”, aceasta fiind o prerogativă a Parlamentului, totuşi, au decis „să se răzgîndească” subit în privinţa necesităţii menţinerii sub arest a persoanelor, pe 16 şi 17 aprilie 2009,  înaintând demersuri către judecători, prin care solicitau fie anularea măsurii preventive a arestului, fie înlocuirea arestului cu alte măsurii preventive, neprivative de libertate”, se menționează în raportul Comisiei de anchetă.     

Procurorul Igor Popa a chemat judecătorii să judece în comisariate şi să elibereze mandate de arestare

Igor Popa este procurorul care a instrument dosarul penal şi a condus ancheta în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Igor Popa. Sursa CIJM

Printr-o ordonanţă semnată de Vasile Pascari, fost adjunct al procurorului general de atunci, Valeriu Gurbulea, la 8 aprilie 2009, a fost format un grup de urmărire penală constituit din 72 de procurori şi 114 ofiţeri de urmărire penală. Şef al grupului a fost numit Igor Popa, pe atunci șef al secției Exercitare a urmăririi penale pe cazuri excepționale.

În timpul lucrului acestui grup de anchetă, au fost comise mai multe ilegalități, menționate și în rapoartele comisiilor care au evaluat acțiunile autorităților la evenimentele din 7 aprilie. Torturarea tinerilor a continuat timp de o săptămână după proteste. Unii dintre tineri au povestit că au fost plimbați dintr-un comisariat în altul, ca să treacă timpul și să dispară urmele torturii. Celor reținuți nu li s-a permis să sune rudelor sau să apeleze un avocat. Procurorii au pornit dosarele penale împotriva lideruilor opoziției parlamentare, a unor activiști, toate ulterior clasate, din lipsă de probe. Guvernarea comunistă, cu ajutorul grupului lui Popa, instaurase teroarea în Chişinău. Studenţii erau scoşi de la ore, vânaţi prin cămine sau acostaţi în stradă.

Comisia parlamentară de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009,  menționa în raportul său că  Igor Popa a fost cel care a chemat judecătorii să judece în comisariate şi să elibereze mandate de arestare în 69 de cazuri.

Unul din cele mai rezonante dosare pornite sub supravegherea procurorului Igor Popa a fost renumitul „dosar al jumărilor”, intentat pe numele activistului Anatol  Mătăsaru. În iulie 2009, când Curtea de Apel l-a eliberat pe Mătăsaru după aproape trei luni de arest, i-a fost deschis un alt dosar. Mătăsaru a fost reținut în biroul procurorului Popa, la o oră după ce a fost eliberat de Curtea de Apel. Activistul era învinuit, că i-ar fi furat unui tânăr un borcan cu jumări şi un ceas, marca Frank Muller. Activistul ulterior a fost achitat, din  lipsă de probe, iar statul i-a achitat despăgubiri de 40 mi de lei.

Mai mult, Igor Popa a dosit probele video privind asasinarea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie. “Dacă avea aceste imagini, înseamnă că le-a ascuns şi a tergiversat anchetarea cazului. Aici e vorba de încălcarea legii şi cred că ar trebui de tras la răspundere penală pentru asta”, menţiona liberalul Mihai Ghimpu încă în 2010, pe când era preşedinte interimar al ţării.

Sub presiunea opiniei publice, procurorul Igor Popa a recunoscut în 2010 că a fost impus de guvernarea de atunci să întreprindă mai multe acțiuni controversate, dar nu s-a considerat vinovat. “Pentru ce să răspund? Am fost doar un soldat!”, răspundea Popa când era întrebat despre 7 aprilie.

Ilegalităţile comise de către Igor Popa şi lipsa de acţiune a conducerii Procuraturii Generale au condus la o reacţie dură din partea societăţii. Sub presiune publică, în martie 2010, Igor Popa renunţă „din motive personale” la funcţia de şef al secţiei exercitare a urmăririi penale pe cazuri excepţionale, rămânând în calitate de procuror de rând. Peste doi ani, Igor Popa este numit șef al Procuraturii sectorului Râșcani al Capitalei. Și în această funcție, Igor Popa reușește să se remarce. El declanşează o adevărată vânătoare de activişti incomozi puterii, intentând  dosare penale pentru huliganism mai multor activişti: lui Anatol Mătăsaru care a organizat un protest în faţa Procuraturii Genrale în 2013,  actorului Sergiu Voloc,  pentru că a tras câţiva pumni într-o uşă de la Curtea Supremă de Justiţie,  avocatului Vitalie Ţaulean, pentru că a cerut pe un ton mai dur explicaţii de la un procuror,  fostului deputat comunist, Grigore Petrenco, pentru un protest în faţa sediului Procuraturii Generale și altele.

În decembrie 2015, după pensionarea lui Ion Diacov, Igor Popa a fost numit procuror interimar al municipiului Chişinău. Diacov declara atunci că Popa va fi numit  în funcţia respectivă, iar concursul public va fi unul de formă. În martie 2016, Igor Popa obţine cele mai mari note la concursul de promovare pentru funcția de  procuror al municipiului Chișinău. Un an mai târziu, Igor Popa este promovat  în funcția de procuror general-adjunct.

Eduard Harunjen și dosarele 7 aprilie

Eduard Harunjen. Foto: ZdG.md

Și actualul procuror general, Eduard Harunjen, s-a remarcat în dosarele ”7 aprilie 2009”. El a fost acuzat  că ar fi nimicit dosarul penal pornit pe faptul decesului lui Ion Țîbuleac, unul dintre tinerii decedați în condiții misterioase urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. În 2010, pe numele lui  Harunjen și a altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară pe acest caz, fiind recunoscut vinovat de Colegiul disciplinar de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Harunjen a contestat hotărârea adopată, iar Consiliul Superior al Procurorilor, condus pe atunci de Iurie Garaba, a anulat decizia Colegiului disciplinar. Când a ajuns procuror general, Harunjen l-a numit pe Garaba în funcție de vice-procuror general.

După evenimentele din aprilie 2009, Eduard Harunjen a avut o carieră fulminantă. În perioada 2013-2015, el a deținut funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, apoi a fost avansat în funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar din martie 2016 a asigurat interimatul funcției de procuror general. La 8 decembrie 2016, prin decretul şefului statului, a fost numit procuror general.

Unii procurori, care s-au remarcat în aprilie 2009, se regăsesc acum în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale PCCOCS. Unul din aceștea este Sergiu Roșu, care a ”investigat” dosarul jumărilor. Tot Roșu a fost cel care a instrumentat dosarul penal intentat pe numele jurnalistei Natalia Morari.

La finele anului 2012, Sergiu Roșu a ajuns ținta unui scandal mediatic, fiind surprins împreună cu procurorul Lilian Cociu și doi oameni de afaceri în compania unor prostituate, dintre care una minoră. Toți se aflau într-un apartament de pe strada Docuceaev din Chișinău, când în jurul orei 02.30, trei indivizi, printre care şi Davitean David Karlen, cetăţean al Armeniei şi al R. Moldova, fostul cumnat al kilerului Vitalie Proca, au pătruns cu un pistol de model CZ și i-au deposedat de telefoanele mobile.

Un alt procuror care a instrumentat dosare pe numele protestatarilor din aprilie 2009 este Alexandru Caraman. Ulterior, el a gestionat dosarul lui Iacob Gumeniță. Caraman  a lucrat până în martie 2018 în cadrul PCCOCS, după care a fost transferat în Procuratura municipiului Chișinău.

Alexandru Caraman. Foto: magistrat.md

Fostul procuror al municipiului Chișinău, Ion Diacov, susține că procurorii care nu au cercetat corect infracțiunile din perioada 7-12 aprilie 2009 trebuiau să fie trași la răspundere: ”Adevărul despre evenimentele din 7 aprilie a fost, în mare măsură, mușamalizat. S-au făcut multe dosare pentru public, pentru cererea spectatorului. I-au pus în judecată și pe polițiști, și pe protestatari. Adevărul este că nu se știe cine a fost inițiatorul, cine a dat foc la clădire, cine a bătut oamenii. De ce atunci când există mii de fotografii și înregistrări video cu claritate excelentă, de ce nu sunt trași la răspundere cei responsabili? Am ridicat dosarul „7 aprilie" și am depistat mai multe încălcări. A trebuit de intentat dosar penal față de procurorii care au lucrat cu dosarul „7 aprilie", a declarat fostul procuror.

(In)Justiția din comisariate: doar trei magistrați scoși din sistem  

După măcelul din noaptea de 8 aprilie 2009 din Piața Marii Adunări Naționale și vânătoarea de tineri din Chișinău, șase judecători de instrucție au urmat ordinul procurorului Igor Popa și s-au dus să judece tinerii direct în comisariate, ignorând independența și deontologia impusă de mandatul de magistrat. A fost pentru prima data în istoria Republicii Moldova când procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către Poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie. Maghistrații au examinat contravenţiile administrative şi demersurile procurorilor de aplicare a măsurii preventive a arestului pentru care persoanele au fost aduse la comisariatele de poliţie în perioada 7-12 aprilie 2009.   

Magistrați au luat deciziile în  3-5 minute, fără să le pese că tinerii erau însângerați, plini de vânătîi, iar unii aproape că nu se puteau ține pe picioare. Toți magistrații au declarat ulterior Comisiei de anchetă că tinerii pe care i-au judecat nu au prezentat semne de violență. 

Demersurile procurorilor la examinarea mandatelor de arest au fost examinate în incinta comisariatelor de poliţie de către judecătorii: Ghenadie Morozan, Anatolie Galben de la Jjudecătoria sectorului Râşcani, Mihai Drosu, Dorin Popovici și  Mihai Diaconu, de la Judecătoria sectorului Buiucani şi Sergiu Crutco, de la Judecătoria sectorului Centru.

Ulterior, la presiunea societății civile, trei dntre aceștia, numiți de presă ”judecătorii din iad”: Dorin Popovici, Mihai  Drosu și Sergiu Crutco au fost eliminați din sistem.

Magistratul Dorin Popovici: hotărâri xeroxate

Primul care a rămas fără mandat a fost judecătorul Dorin Popovici, judecător la Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei. El a examinat în incinta Comisariatului de Poliţie 42 de dosare, dintre care 32 de dosare administrative şi 10 demersuri de aplicare a măsurilor de reprimare. Comisia de anchetă a stabilit că Dorin Popovici a xeroxat textul unui process verbal al ședinței de judecată, lăsând loc pentru numele bănuitului, apărătorului și al procurorului,  după care, la următoarele includea doar numele partuicipanților la proces, fără a ține cont de situația reală din timpul procesului. 

Dorin Popovici. Rețele de socializare

Popovici  a fost demascat de către surorile Radu, care au povestit presei cu lux de amănunte despre procesul de judecată in comisariat. În octombrie 2009, Oxana Radu împreună cu alte persoane care au avut de suferit de pe urma activităţii fostului judecător, a expediat o plângere în adresa Coniliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a reclamat acţiunile ilegale ale lui Dorin Popovici, cel care a trimis-o în arest administrativ, chiar dacă ea avea acasă un copil de 10 ani.

Dorin Popovici a declarat Comisiei de anchetă că a judecat tinerii în comisariatele de poliție, având acordul președintelui CSM, Ion Muruianu, care, însă nu a fuigurat în dosarul  ”7aprilie”.    

La scurt timp după ce a fost demis, Dorin Popovici a ajuns să lucreze la Victoriabank, în Direcţia creditare. După ce a pierdut procesul de judecată, prin care a încercat să revină în sistem, Dorin Popovici s-a retras din viața publică.

Magistratul Sergiu Crutco

Sergiu Crutco a fost  judecător de instrucţie în Judecătoria Centru din Chișinău până în 2010, când Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de a-l confirma în funcţie până la pensionare după limita de vârstă, invocând faptul că a încălcat grav Constituția și Codul de Procedură Penală atunci când a judecat în Comisariatul de Poliție Centru.

În decembrie 2011, Crutco obține licență de avocat, care a fost suspendată în iulie 2012. Timp de trei ani Crutco activează în diferite funcții în sistemul penitenciar, iar începând cu 4 aprilie 2016 este angajat în calitate de procuror în procuratura Călărași.

În 2018, Crutco a fost demis din organele procuraturii după ce ce o femeie s-a plâns la Partidul Democrat că acesta i-ar fi fabricat un dosar penal, îngrădindu-i accesul la casa părintească.

”Pentru că nu ne găseam dreptatea în justiție, ne-am adresat la Partidul Democrat. Deputatul Alexandru Bannicov s-a implicat, a vorbit la Procuratura Generală și procurorul Sergiu Crutco  din Călărași a fost demis”, ne-a declarat Ecaterina Meleca. 

Judecătorul Mihail Drosu

Judecătorul Mihai Drosu, care în 2009 activa la Judecătoria sectorului Râșcani, la fel, nu a rămas în sistem și nici nu a reușit să ajungă în avocatură. Prin Hotărârea din 12 ianuarie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-l promoveze în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, invocând mai multe abateri disciplinare, inclusiv faptul că a eliberat 15 mandate de arestare în aprilie 2009 în sediul Comisariatului General de Poliţie. A doua zi, Mihai Drosu a depus cerere de demisie, iar preşedintele interimar i-a acceptat-o. Ulterior, la 16 decembrie 2010, Curtea de Apel Chişinău a invocat această hotărâre a CSM când a dat câştig de cauză Baroului Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţă. Curtea de Apel a indicat că „admiterea în profesia de avocat ar afecta grav imaginea publică a întregului corp de avocaţi, fapt ce nu este permis de preambulul deontologic al avocaţilor din Republca Moldova, deoarece activând în calitate de judecător a comis numeroase încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Spre deosebire de colegii lor, ceilalți trei judecători, care au rămas în sistem, au reușit să-și facă o carieră frumoasă.

Magistratul Anatol Galben, promovat la Consiliul Superior al Magistraturii

Anatol Galben, în 2009 judecător în sectorul Râșcani al Capitalei, a judecat tineri în comisariatele de poliție. Deși a fost sancționat disciplinar, aceasta nu l-a împiedicat să avanseze în carieră.  

La finele anului 2017, Anatolie Galben devine membru al CSM, fiind propus și votat de breaslă. În iulie 2018, Galben a fost numit membru al Comisiei de Etică de pe lângă CSM, comisie care emite recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. La sfârșitul lunii iulie 2018, Anatolie Galben a câștigat concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu votul colegilor săi din CSM, iar la 19 septembrie 2018, Igor Dodon a semnat decretul privind promovarea lui Galben la Curtea de Apel Chișinău.

Pe numele lui Anatol Galben au fost depuse mai multe plângeri în ultimii zece ani. Bunăoară, activistul Anatol Mătăsaru, s-a plans la CSM pe faptul că acesta i-a aplicat direct în comisariat mandat de arestare pe un termen de 30 de zile, fără să țină cont că era însângerat, cu vânătăi pe față și cu hainele rupte. CSM a  constatat abaterile disciplinare comise de Galben, însă acesta nu a fost pedepsit deoarece a intervenit termenul de prescripție. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”.

Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată din nou aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său.

În 2015, Anatolie Galben a fost protagonistul unei ample anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice despre judecătorii respinși de la promovare de șeful statului, pe motiv că ar avea probleme de integritate. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie 2014, membrii CSM au înaintat repetat candidatura lui Galben, iar șeful statului a fost nevoit, conform procedurii, să o accepte.

Magistratul Ghenadie Morozan

Faptul că a judecat tinerii în comisariate nu i-au afectat cariera lui Ghenadie Morozan. În 2009 el activa în Judecătoria sectorului Râșcani. Magistratul a examinat 18 demersuri de a aplica mandate de arestare în cazul tinerilor maltratați. Timpul în care a luat decizii este de 6-9 minute. Cel mai mare interval de examinare a cazului a fost de 72 de minute, în cazul unui vorbitor de limba rusă, căruia i-a fost asigurat interpret.

În 2015, magistratul a fost promovat și numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Până la prpomovare, Morozan a mai fost implicat în câteva scandaluri. În octombrie 2012, acesta a semnat o încheiere prin care a anulat ordonanţa emisă de Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, prin care dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe marginea omorului din Codrii Orheiului, în care a fost implicat ex-deputatul PDM, Constantin Ţuţu. Pântea anulase ordonanţa unor procurori care decideau să nu-l învinuiască pe Ţuţu de omor, ci de huliganism. Doar că, Morozan a anulat decizia acestuia, astfel că dosarul a ajuns în judecată fără ca Ţuţu să fie judecat pentru omor.

Presa a scris că Ghenadie Morozan este cumnat cu Vladimir Plahotniuc. Fratele magistratului, Eduard Morozan, este căsătorit cu Vera Morozan (Plahotniuc), sora liderului PDM.

Magistratul Mihail Diaconu 

Mihail Diaconu era în 2009 magistrat la Judecătoria Buiucani, actualmente fiind judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu aspirații la Curtea Supremă de Justiție. El, ca și colegii săi, a judecat tineri bătuți în comisariatele de poliție. El a satisfacut, în comisariate, toate cele 9 demersuri ale procurorilor de a aplica arestul tinerilor participanți la protest. Timpul mediu în care a pronunțat hotărârile a fost de 19 minute. Cel mai mic interval de examinare a fost de 0 minute (1 caz), iar cel mai mare – de 30 de minute (1 caz), în rest fiind de 20 de minute.

În 2013, după ce a susținut teza de doctor în drept, Diaconu a început lupta pentru promovare în funcție. În februarie 2014, a fost promovat la Curtea de Apel, dar   decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la avansare, pentru o scurtă perioadă.  

După 7 aprilie 2009, numele lui Diaconu a mai figurat și în alte scandaluri, cum ar fi  cazul companiei de IT, SRL Ritlabs, care exportă produsele sale sub propria marcă, pentru că ar fi aplicat abuziv  sechestru pe conturile întreprinderii.

La 15 iulie 2015, doi pensionari din Chișinău  s-au adresat Centrului Național Anticorupție cu o plângere, în care au solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului Diaconu, pentru că i-ar fi lăsat fără casă și teren. Oamenii au depus nenumărate sesizări la CNA, Procuratură, SIS și CSM, dar nimeni nu a investigat faptele invocate.

După ce a ajuns la Curtea de Apel Chișinău, Mihail Diaconu s-a înscris în competiția pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Despre dosarele victimelor din 7 aprilie 2009 și parcursul celor care au gestionat protestele citiți în materialul RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Zece ani de injustiție

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii