Justiţie

Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi

Foto: nationalisti.ro
Autor: Viorica Manole
12/12/2012 1931

Majoritatea judecătorilor care au fost nevoiţi să plece din sistem în ultimii ani după ce s-au compromis şi-au găsit refugiu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor a refuzat să le acorde licenţă, însă i-a acceptat după ce foştii judecători se adresau în instanţă. La tranferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie inițiativă.

Aureliu Colenco

Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care a renunţat la mantia de judecător după ce au fost desfiinţate instanţele specializate, a decis şi el să se facă avocat. La 17 septembrie 2012 însă Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor i-a respins cererea, argumentând că nu are o reputaţie ireproşabilă, iar comportamentul şi activitatea sa în funcţia de judecător „sunt incompatibile cu normele Codului Deontologic al Avocatului”.

Uniunea Avocaţilor a fost informată că refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, însă deocamdată nu a primit o citaţie la proces. Timp de o săptămână nu am reuşit să-l găsim la telefon pe fostul magistrat ca să confirmăm informaţia. Preşedintele Uniunii, Gheorghe Amihalachioaie, nu exclude că acesta va obţine câştig de cauză și că astfel va primi licenţă, la fel cum s-a întâmplat şi cu alţi judecători.

Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. Numele lui a apărut şi în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chişinău, iar legalitatea afacerii a fost verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre ultimele decizii luate de Colenco şi care l-a determinat pe premierul Filat să vorbească despre “un nou atac raider” a fost cea emisă în decembrie 2011 prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească firmei “Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea şi a remis dosarul la rejudecare.

Sergiu Crutco

Sergiu Crutco, fost judecător de instrucţie la Judecătoria Centru din Chișinău, care în aprilie 2009 a eliberat mandate de arest în Comisariatul General de Poliție, a depus şi el cerere pentru a deveni avocat. Pentru că i-a fost respinsă, a depus o plângere în judecată și a obținut câștig de cauză. Astăzi, Sergiu Crutco ne-a declarat: „Nu sunt avocat. Mi-am suspendat activitatea și nu știu dacă o voi relua. Mă odihnesc”. Faptul că fostul magistrat nu profesează în prezent avocatura este confirmat și de președintele Uniunii Avocaților. Sergiu Crutco a fost numit judecător în 2007, iar în 2010 Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de a-l confirma în funcţie până la pensionare după limita de vârstă, invocând faptul că a încălcat grav Constituția și Codul de Procedură Penală atunci când a judecat mai mulți participanți la protestele din 7 aprilie în Comisariatul General de Poliție.

Mihai Drosu

Un alt judecător de instrucţie rămas fără funcție tot din cauza momentului 7 aprilie, Mihai Drosu, a avut însă mai puţin noroc. Prin hotărârea din 12 ianuarie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-l propună în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, invocând mai multe abateri disciplinare, inclusiv faptul că a eliberat 15 mandate de arest în aprilie 2009 în sediul Comisariatului General de Poliţie. A doua zi, Mihai Drosu a depus cerere de demisie, iar preşedintele interimar i-a acceptat-o. Ulterior, la 16 decembrie 2010 Curtea de Apel Chişinău a invocat această hotărâre a CSM când a dat câştig de cauză Baroului Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţă. CA a indicat că „admiterea în profesia de avocat ar afecta grav imaginea publică a întregului corp de avocaţi, fapt ce nu este permis de preambulul deontologic al avocaţilor din Republca Moldova, deoarece activând în calitate de judecător a comis numeroase încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Mihai Drosu a declarat atunci că hotărârea CSM a fost luată cu depăşirea vădită a atribuţiilor şi că nici nu bănuia că aceasta îl va împiedica să obţină licenţă de avocat, de aceea nu a contestat-o imediat. Fostul magistrat a cerut Curţii Supreme de Justiţie să anuleze hotărârea CSM însă aceasta a decis, în aprilie 2011, că termenul pentru contestare a expirat, aşa că a lăsat în vigoare hotărârea Curţii de Apel, care a devenit astfel irevocabilă.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Mihai Drosu a declarat că nu renunță și că a depus o cerere la CEDO.

Igor Vornicescu

Magistratul Igor Vornicescu de la Judecătoria sectorului Râşcani şi-a pierdut funcţia din cauză că a lipsit de la serviciu nemotivat timp de două săptămâni, în luna august 2012, iar Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că certificatul medical pe care l-a prezentat precum că ar fi fost la tratament în oraşul Bender a fost fals. CSM a cerut eliberarea lui din funcţie. Totuşi, pentru că şi magistratul a depus cerere de demisie, CSM a acceptat-o, aşa că Vornicescu a părăsit sistemul judecătoresc onorabil. La mijlocul lunii noiembrie el a obţinut licenţă de avocat. Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, fostul magistrat a declarat că nu s-a ajuns la judecată pentru a-şi obţine licenţa, aşa că se pregăteşte să-şi înceapă activitatea.

În realitate pârghii există, în practică – nu”

În timp ce preşedintele Uniunii Avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie, spune că membrii Comisiei de Licenţiere nu le-ar acorda licenţă dacă nu ar fi obligaţi de instanţele de judecată, unul dintre membrii CSM, Dumitru Visterniceanu, are o altă părere. „Structurile în care merg mai departe să se angajeze foştii judecători nu sunt lipsite de dreptul de a aduna informaţii despre comportamentul persoanei la ultimul loc de muncă şi să motiveze refuzul cum se cuvine”, spune Dumitru Visterniceanu, care este judecător la Curtea Supremă, dar detașat la CSM. Potrivit lui, instanţele de judecată nu ar obliga Comisia de Licențiere să acorde licenţă dacă deciziile de respingere ar fi motivate temeinic. „Veriga slabă a tututor litigiilor, din orice domeniu, legate de eliberarea din funcţie din vina administraţiei este motivarea deciziei. De cele mai multe ori practic nici nu se motivează. Şi o asemenea scăpare îi este convenabilă celui căruia i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, pentru că el câştigă apoi procesul în judecată”, spune Dumitru Visterniceanu.

De cealaltă parte, Gheorghe Amihalachioaie spune că, dimpotrivă, instanțele nu motivează hotărârile prin care obligă Uniunea să elibereze licențe. „Pot să vă arăt o hotărâre pronunţată în iunie 2012 de către Curtea de Apel Chişinău în privinţa admiterii în profesia de avocat a unei foste judecătoare din sectorul Râşcani. Ea a plecat din sistemul judecătoresc în 2002 după ce a comis abateri grave şi până la 1 ianuarie 2012 presta servicii juridice pe bază de procură. Acum însă, când licenţa de avocat este obligatorie pentru a reprezenta o parte în proces, a depus cerere la noi. Curtea de Apel ne-a obligat să o primim fără să spună niciun cuvânt despre abaterile disciplinare pentru care ea a fost scoasă din sistemul judecătoresc”, a spus Gheorghe Amihalachioaie.

”Pârghii pentru ca judecătorii care au avut un comportament necorespunzător să nu fie admiși în avocatură în realitate există, însă în practică – nu, spune avocatul Victor Panțâru. La noi se întâmplă așa – fostul magistrat se duce la Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, acolo primește refuz și merge în instanța de judecată. Instanța trebuie să se pronunțe pe încălcări de procedură și nu pe fondul cauzei. Pentru că fondul cauzei îl decide Comisia de Licențiere. Reiese că facem avocați prin judecători”.

Art. 10 din Legea cu privire la avocatură prevede că profesia de avocat poate fi exercitată de o persoană „care se bucură de o reputaţie ireproşabilă”. Potrivit legii, o persoană care „a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public” şi cea al cărui comportament sau activitate sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului nu pot fi admise în avocatură.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuția la sporirea transparenței și eficienței activității CSM din RM” implementat de Centrul de Resurse Juridice și finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii