Justiţie

AFACEREA „APARTAMENTE PENTRU PROCURORI”

sau cum familii cu copii sunt aruncate în stradă și moștenitorii lăsați fără drepturi

Colaj Anticoruptie.md
Autor: Julieta Savițchi
14/07/2019 11866

Pretind apartamente de la stat, chiar dacă au unde locui. Peste 270 de procurori din cei 350 care activează la moment în Chişinău au obţinut în instanţă dreptul la o locuinţă „de serviciu”. Pentru că fondul de locuințe libere din Capitală s-ar fi epuizat, unii oameni ai legii recurg la diferite scheme ca să obţină un apartament gratuit. În unele cazuri în spatele acestor acţuni stau persoane care riscă să ajungă în stradă fiind scoase forţat din apartamentele râvnite de procurori. Investigația a fost pornită în baza unor sesizări pe Harta Corupției de pe portalului Centrului de Investigații Jurnalistice Anticoruptie.md. 

Familie scoasă în stradă pentru o procuroră de la PCCOCS

Familia Florea are doi copii minori şi riscă să ajungă în stradă, iar apartamentul în care locuieşte de 17 ani, să ajungă în proprietatea Tatianei Timofti –Rusanovscaia, procuroră în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Crimei Ogranizate și Cazuri Speciale (PCCOCS). La 21 februarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a decis evacuarea forțată a familiei Florea din apartamentul de pe strada Teilor nr.11 și radierea de la evidență, fără acordarea altui spațiu locativ. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției de către familia Florea.

Apartamentul respectiv a fost oferit de municipalitate cu mulți ani în urmă lui Surdu Ion, o persoană cu dizabilități locomotorii. În 2001, Surdu l-a lăsat pe Eugen Florea cu care se cunoștea din copilărie să locuiască la el și să îi poarte de grijă. Între timp, Eugen și-a întemeiat o familie în care s-au născut doi copii. Familia Florea locuia în apartamentul lui Ion Surdu, aveau grijă de el, achita cheltuielile pentru întreținere. Cu acordul lui Surdu membrilor familiei Florea le-au fost perfectate vize de reședință pe adresa respectivă, afirmă cei doi soţi.

POZA: Famillia Florea

Ion Surdu a decedat în 2013. La  12 mai 2015, Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugen Florea cu privire la evacuarea acestuia şi a copiilor săi minori fără acordarea altui spaţiu locativ şi obligarea radierii de la evidenţă. În februarie 2018, cererea a fost respinsă de către Judecătoria Chișinău, ca peste un an să fie admisă de către Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.

Precizăm că toate cererile depuse în instanță împotriva familiei Florea au fost semnate în calitate de intervenient accesoriu de către procurora Timofti–Rusanovscaia,  care urmează să devină propretara apartamentului de pe strada Teilor nr.11. Interesele acuzatoarei au fost reprezentate în instanță de către avocatul Petru Coșleț. "Deși familia intervenientului accesoriu Timofti-Rusanovscaia Tatiana trebuia să fie
asigurată cu spațiu locativ în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău din 26.11.2007, până în prezent nu este asigurată, inclusiv din motivul că apartamentul respectiv de pe strada Teilor este ocupat ilegal de o altă familie”, a declarat avocatul Coșleț în ședința de judecată.

La baza pretențiilor procurorei Timofti-Rusanovscai stă o decizie a Curții Supreme de Justiție, prin care municipalitatea este obligată s-o asigure cu locuință de serviciu. În 2016,  acuzatoarea a solicitat de la administrația publică locală suma de 42 mii 164 de euro, echivalentul prețului de piaţă al unui apartament cu trei camere. La data de 8 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție i-a respins cererea prin care solicita obligarea municipalității să îi achite suma de peste 42 de mii de euro.

La momentul când a solicitat locuinţă de serviciu procurora Timofti –Rusanovscaia era proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri pătrați. Soțul ei primește, în 2009, moștenire un apartament pe strada Sarmisegetuza din Chișinău. Câțiva ani mai târziu, în 2012, Tatiana Rusanovscaia se alege cu un lot de 7 ari în sectorul de vile „Lira” din localitatea Sângera, pentru care a fost perfectat un contract de donație. 

POZĂ: Lotul pomicol de la Sângera

Procurora raportează în ultima Declarație de avere și două automobile, o Șkoda Octavia și un Volkswagen Passat, ambele produse în 2006. Pentru ultimul automobil, achiziționat în 2018, procurora susține că a plătit doar 10 mii de lei.

Gheorghina Drumea, avocata familiei Florea, se arată nedumerită de insistența pe care o manifestă TatianaTimofti-Rusanovscaia de a intra în posesia apartamentului de pe strada Teilor, lăsând pe drumuri o familie cu doi copii. Apărătoarea crede că Timofti-Rusanovscaia ar face presiuni asupra municipalității, iar cererile de chemare în judecată depuse de către Primărie împotriva familiei Florea ar fi scrise de avocatul angajat de procuroră. 

La 26 iunie 2018, Judecătoria Chișinău a dat câștig de cauză familiei Florea, însă Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe. Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel privind evacuarea forțată a familiei Florea.

Tatiana Timofti-Rusanovscaia ne-a declarat că nu are la moment unde locui. Cu puțin timp înainte procurora a încercat să evite să ne răspundă la întrebări, negând că se numește Tatiana Timofti-Rusanovscaia. 

                                                                      

Procuror Anticorupție cu locuință de la un fost lider interlop

După o schemă similară s-a pricopsit cu un apartament și procurorul Anticorupție Vitalie Codreanu. În martie 2009, omul legii a depus o cerere la Primăria Chișinău privind asigurarea cu spațiu locativ. Peste 10 zile municipalitatea i-a răspuns lui Codreanu că nu dispune de spațiu locativ. La rândul său, procurorul s-a adresat cu o plângere în instanță, iar în aprilie 2009, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria Chișinău să-i ofere spațiu locativ.

În toamna anului 2013, procurorul Codreanu s-a adresat din nou în judecată. De data aceasta, el solicita ca apartamentul nr.123 de pe strada Grădinilor 60 să fie trecut în proprietatea statului, pe motiv că fosta proprietară, Maria Railean, a decedat în 1994 și că nu există moștenitori.

În aceeași cerere, procurorul a solicitat instanței să oblige municipalitatea să-i elibereze ordin de repartiție pentru locuința respectivă. Iar pentru a evita „imposibilitatea executării judecătorești”, Codreanu a solicitat aplicarea sechestrului asupra imobilului. 

Fostul magistrat de la Judecătoria Chișinău, Oleg Melniciuc, a admis demersul privind aplicarea sechestrului, iar ulterior și cererea lui Codreanu de a-i fi repartizat apartamentul de pe strada Grădinilor. La 27 mai 2015, Vitalie Codreanu a câștigat definitiv la Curtea Supremă de Justiție dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.123.

Ulterior, decizia instanței ajunge pe masa viceprimarului Nistor Grozavu care a semnat ordinul de repartiție a locuinţei pe numele lui Codreanu. Omul legii nu s-a oprit  aici și, la începutul anului 2016, privatizează apartamentul de pe strada Grădinilor cu  doar 1098 de lei.

Deși schema părea să fie una ideală, ulterior s-a dovedit că locuința respectivă are moștenitori de drept. Maria Railean a fost căsătorită cu Mihail Railean, alias Mişa Moldovan, un cunoscut lider interlop din anii 90. După decesul Mariei, Mihail Railean, moștenitorul imobilului, se recăsătorește cu o tânără pe nume Olga Gorobeț, care îi naște doi fii, Alexandru și Anatol. În 1999, Railean este ucis, iar tânăra văduvă rămâne moștenitoare. Cei doi copii ai cuplului locuiesc în prezent într-un alt apartament din același bloc, pe care Mihail Railean l-a procurat cu puțin timp înainte de a fi ucis și l-a scris pe numele fiului Alexandru. Apartamentul 123 era oferit în chirie și urma să-i revină lui Anatol la atingerea majoratului.

POZA: Frații Railean

Familia credea că actele pe imobil sunt în regulă și se află la președintele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.82, care administrează blocul de pe strada Grădinilor nr.60. Tatiana Toporov, președinta CCL nr.82  ne-a comunicat că i-a eliberat în 2015 lui Codreanu un certificat privind locatarii din apartamentul nr.123. „S-a prezentat drept angajat al Direcției locativ-comunale a Primăriei Chișinău. Familia locuia în celălalt apartament, iar la moment în apartamentul nr.123 nu erau chiriași, aşa că am scris că la moment nu locuiește nimeni acolo. Nu am scris că locuința este fără proprietar. Oricum, mi s-a părut stranie această solicitare și am anunțat-o pe Olga să fie atentă. Dar probabil nu a luat în serios”, ne-a comunicat Tatiana Toporov.

Svetlana Gorobeț, mama Olgăi Railean, susține că fiica sa nu a plătit mai mulți ani pentru serviciile comunale și se acumulaseră datorii mari, despre care a fost informată de către președinta CCL nr.82. „Am vândut o garsonieră de pe strada Muncești și, în 2015, am achitat datoriile pentru această locuinţă. Acum stau la nepoți”, ne-a comunicat Svetlana Gorobeț.

Familia Railean nu a știut că a rămas fără casă până când procurorul a „evacuat” persoana care stătea acolo cu chirie și a schimbat lacătul. În august 2016, Alexandru și Olga Railean s-au adresat în instanță cu cererea de a fi revizuită hotărârea prin care au fost deposedați de imobil. Recurenții au prezentat mai multe documente confirmatoare că apartamentul le aparține și că nu l-au cedat nimănui.

Maria Istrati, avocata familiei Railean, spune că procurorul se bazează pe o eroare din registrul cadastral, în care Maria Railean, decedată în 1994, a fost înregistrată în 2004 ca unic proprietar al imobilului.  „Este straniu ca o persoană să fie declarată proprietar de imobil la 10 ani de la deces. Există documente confirmatoare că Olga a fost căsătorită legal cu Mihail Railean, că a locuit acolo mulți ani, sunt certificatele de naștere ale copiilor, că au locuit în acest apartament. Cei care au condus cooperativa nr.82 trebuie să explice dispariția unor documente. Acum luptăm pentru anularea unor acte administrative și pentru recunoașterea fraților Alexandru și Anatol Railean drept moștenitori legali”, ne-a declarat apărătoarea. 

De aproape patru ani dosarul respectv bate pasul pe loc. Mai mulți judecători au invocat diferite pretexte pentru fi înlăturați de la examinarea acestei cauze.

În aprilie 2018, frații Railean au depus o plângere penală la Procuratura Generală și au solicitat să fie investigat modul în care au fost deposedați de locuința ajunsă în proprietatea unui procuror Anticorupție. Procurorul Viorel Radețchi a motivat refuzul de examinare a plângerii pe motiv că aceasta  „poartă un caracter declarativ, fără a avea un suport probatoriu”. Cazul respectiv a ajuns și în atenția Inspecției procurorilor, care nu a constatat ilegalități în acțiunile procurorului Codreanu.

În declarația de avere pentru anul 2018, procurorul Codreanu susține că a intrat în posesia apartamentului de 49.1 metri pătrați, estimat la 324,3 mii lei, în martie 2015, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Oficial, procurorul Codreanu deține jumătate din locuință, cealaltă parte fiind înregistrată pe numele soției sale, Elena Codreanu.

Potrivit Declarației de avere, omul legii mai deține o cotă parte de 25 la sută dintr-un apartament de 72,7 metri pătrați din Chișinău, începând cu anul 1998. Deci, atunci când a solicitat apartament de la stat, procurorul avea un loc de trai. În timp ce lupta pentru apartament de serviciu, în 2013, acesta și-a procurat două automobile, un  Nissan Patrol, pentru care a achitat 10500 de euro, și un Hyundai i20, care l-a costat 7200 de euro.

Solicitat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Vitalie Codreanu a refuzat să facă declarații, acuzându-ne că nu cunoaștem nuanțele juridice și că a făcut deja declarații pentru alte instituţii media. Avocatul lui Codreanu susține că clientul său deține probe suficiente că apartamentul nr.60 îi aparține. Apărătorul a acuzat familia Railean că a făcut scandal fără motiv.

Procurorul Igor Popa și casa avocatului mareșalului Antonescu

Igor Popa, adjunctul procurorului general, a folosit anterior o schemă similară pentru a intra în posesia unui imobil amplasat chiar în curtea Primăriei municipiului Chișinău.

Imobilul de pe strada Vlaicu Pârcălab nr.57, anterior strada Regina Maria nr.45, a fost procurat în 1938 de către avocatul Titus Stoica, unul din apărătorii mareşalului Antonescu, executat în 1946. La data de 1 iunie 1940 , avocatul Stoica a fost înrolat la Curtea Marţială din Galaţi. Avocatul nu a mai putut reveni la casa din Chișinău. Imobilul și celelalte bunuri din Chișinău ale familiei Stoica au fost naționalizate în 1946.

 Titus Stoica a decedat în 1983, la București. La data de 27 mai 2005, văduva sa, Maria Stoica, originară dintr-un sat din raionul Nisporeni, a depus la Chișinău o cerere în judecată, cerând reabilitarea soțului și retrocedarea averii rămase. Dosarul civil ajunge în gestiunea judecătorului Ștefan Nița din Chișinău, care respinge cererea Mariei Stoica pe motiv că nu a fost achitată taxa de stat. Amintim că, potrivit Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, astfel de  litigii se examinează fără taxă de stat. Ștefan Nița i-a spus reclamantei, pe atunci în vârstă de 84 de ani, că după achitarea taxei de stat poate să depună o nouă cerere în judecată.  În noiembrie 2005, Maria Stoica revine la Chișinău, și după ce achită taxa de stat, depune o nouă cerere în judecată. Însă imobilul nu se ma afla în gestiunea Primăriei. Vasile Ursu, primarul interimar al Chișinăului din perioada respectivă, a emis la 20 iunie 2005 o dispoziție prin care apartamentul nr. 8 din casa  care i-a aparținut soțului ei i-a fost repartizat procurorului Igor Popa, pe atunci şef-adjunct al secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, iar apartamentul nr.9, judecătorului Ștefan Nița. Ultimul se mai căpătuiește și cu apartamentul vecin, care nu aparținuse familiei Stoica și, în scurt timp, reușește să privatizeze ambele imobile, cu suprafaţa totală de 79,3 mii de metri pătrați, cu doar 639 lei. Igor Popa și-a privatizat apartamentul de serviciu, care avea suprafața de 42 de metri pătrați, cu 336 de lei. Ulterior, atât magistratul, cât și procurorul, au înstrăinat imobilele din curtea Primăriei. Clădirile au fost demolate, iar la moment, pe terenul care aparține unei societăți comerciale, este un șantier de construcții.

POZĂ: Șantierul din ograda Primăriei Chișinău, în locul imobilelor avocatului Stoica

Maria Stoica a insistat în instanță, însă a pierdut în cele din urmă procesul. Peste câțiva ani femeia a decedat, iar urmașii săi nu au mai dorit să se confrunte cu justiția moldovenească.

Potrivit Declarației de avere semnate de procurorul Igor Popa  la 29 martie 2019, acesta locuiește într-un apartament cu suprafața de 60,5 metri pătrați, care nu-i aparține, dar i-a fost transmis pentru a se folosi gratuit de el.

Precizăm că apartamentul de pe strada Vlaicu Pîrcălab a fost schimbat cu un apartament de pe bd. Dacia din Chiținău, în martie 2006. Ulterior, procutorul vinde imobilul și procură în 2013 un apartament de 129 metri pătrați pe strada Onisifor Ghibu. În octombrie 2016, cuplul Igor și Ala Popa divorțează, iar în martie 2018 fostul cuplu Popa vinde apartamentul de pe strada Onisifor Ghibu, astfel adjunctul procurorului general, la 13 ani după ce a primit apartament de serviciu, a rămas din nou fără locuință. Solicitat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Igor Popa a refuzat să facă declarații, menționând că nu ar trebui să ne intereseze cum a obținut locuință de serviciu de la stat. 

Un singur procuror eliminat din sistem pentru că a evacuat o femeie din locuința oferită de municipalitate

Ion Mazur este singurul procuror care a fost eliminat din Procuratură pentru că a evacuat forțat o persoană care locuia în apartamentul oferit de Primăria municipiului Chișinău. La fel ca și mulți alții colegi de ai săi, Mazur s-a adresat în instanță, iar prin hotărârea Curţii de Apel  Chişinău din 15 februarie 2008, Consiliul Municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde procurorului Mazur şi familiei sale spaţiu locativ. Ulterior, Primăria Chișinău i-a eliberat lui Mazur două bonuri de repartiţie pentru două garsoniere, una de 30 de metri pătrați și alta de 9 metri pătrați.

 În locuința de 9 metri pătrați locuia o femeie, dar procurorul a evacuat-o forțat și a instalat altă ușă. Ulterior, omul legii a privatizat locuințele, le-a vândut și a procurat un apartament mai spațios.

Patru ani mai târziu, în primăvara anului 2012, Ion Mazur este suspendat din funcție, iar pe numele său și al soției sale a fost pornit un dosar penal pentru abuz. Dosarul a fost pe rol în instanță timp de cinci ani, ca în cele din urmă soții Mazur să fie achitați definitiv, iar procurorul să fie repus în funcție.

Ion Mazur s-a regăsit în avocatură. Fostul procuror susține că în timp ce activa în Procuratura Generală, Valeriu Zubco i-a dat mai multe indicații privind pornirea unor dosare penale pe criterii politice. Mazur susține că nu s-a conformat indicațiilor din care motiv a început să fie hărțuit. Mai întâi i-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, iar apoi s-a ales și cu dosar penal. În cele din urmă fostul procuror a fost achitat definitiv. "Aveam salariu de 1600 de lei, soția era însărcinată. Eram pus în situația de a supraviețui. Instanța a constat că sunt niște raporturi civile. Licența de avocat am obținut-o cu mare greu, după ce am fost achitat definitiv”, ne-a declarat Mazur.

Funcționar la Primăria Chișinău: “Nu există spații locative libere”

Ion Burdiumov, șeful Direcției locativ-comunale a Primăriei Chișinău, susține că municipalitatea nu dispune de spații locative libere pentru locuințe de serviciu. “Am sute de titluri executorii. Doar din partea procurorilor există 270 de titluri executorii. Mă aflu în funcția respectivă de un an și nu am dat la nimeni apartament de serviciu”, ne-a declarat funcționarul.

Poziția Procuraturii Generale: “Procurorii nu mai au dreptul la locuințe de serviciu”

Andrei Pascari, procuror cu misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale, ne-a comunicat că după modificarea Legii cu privire la Procuratură în 2016 procurorii nu mai au dreptul la locuințe de serviciu, iar cei care dețin titluri executorii au câștigat procesele de judecată până ca noua lege să intre în vigoare. Potrivit lui Pascari, ultima data procurorilor din Chișinău le-au fost oferite apartamente de serviciu în 2005, apoi municipalitatea a refuzat pe motiv că nu dispune de spațiu locativ, iar acuzatorii au început să se adreseze în instanță și să câștige. ”În Republica Moldova sunt 700 de procurori, dintre care jumătate activează în Chișinău. Problema cea mare este în Capitală. Este responsabilitatea fiecărui procuror cum a intrat în posesia locuinței de serviciu”, a precizat Pascari.

Reprezentantul Procuraturii Generale a amintit despre cele două blocuri de pe străzile Nicolae Sulac și Melestiu din Capitală în care 360 de procurori au avut posibilitatea să-și procure locuințe la mai puțin de jumătate de preț, însă susține că nici așa nu a fost rezolvată problema. ”Nu am putut să-i identificăm pe toți procurorii care dețineau titluri executorii pentru a primi locuințe de serviciu. Totodată, începând cu anul 2012 s-a schimbat 50 la sută din efectivul procurorilor. Mulți din colegii noștri au plecat având deja semnat un contract de investiții pentru apartament la preț redus”, a explicat situația Andrei Pascari.

Expert: ”Sunt consecințele unui sistem capturat”

Lilia Caraşciuc, director Transparensy International-Moldova, consider că situația respectivă reprezintă o problemă de sistem. “Este vorba de un sistem captutat, în care își găsesc loc toate abuzurile comise de cei care în primul rând sunt obligați să respecte legea”, a comentat Caraşciuc.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii