Justiţie

STUDIU DE CAZ Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii

Autor: Cornelia Cozonac
20/10/2021 50649

O anchetă jurnalistică despre cum a recurs un procuror cunoscut și controversat la un divorț fictiv pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură s-a transformat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, autoarea anchetei și un activist civic, într-o luptă de câțiva ani cu instituțiile de stat și cu soția procurorului pentru a ne apăra drepturile. Soția procurorului, avocată de profesie, ne-a hărțuit la propriu chiar de la primele documentări pe care le-am făcut. A scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, ne-a acționat în judecată. Unele instituții au dat curs plângerilor soției procurorului la etapa când abia documentam cazul. Altele au pornit procese penale și chiar dosare penale. Am scris zeci de explicații, am pierdut timp prin ședințe la Poliție și în instanțele de judecată. 

Lucrul la ancheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată în iulie 2020, a început la sfârșitul anului 2018. Reportera Centrului de Investigații Jurnalistice, Julieta Savițchi, și activistul Anatol Mătăsaru au demarat documentările pentru o anchetă, având supoziția că șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, nu ar fi declarat imobile dintr-un cartier rezidențial din centrul Chișinăului unde locuia cu familia sa, dar și alte proprietăți scrise pe numele soției, avocata Ala Popa. 

Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, fost procuror general adjunct în perioada guvernării PDM și șef de secție în perioada guvernării comuniste, a ajuns în vizorul presei după evenimentele din 7-8 aprilie 2009, când a chemat judecătorii să judece în comisariatele de poliție tinerii protestatari, torturați de polițiști. Despre aceasta se menționează expres în raportul Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. Procurorul Popa a mai fost vizat în alte anchete ale Centrului de Investigații Jurnalistice.   

Reporterii aflaseră că cei doi au divorțat, iar reacția unui fost procuror pe o rețea de socializare, care se arată mirat că procurorul Popa a divorțat, menționând că îl știe de bun familist și că tocmai zburase într-un avion cu familia procurorului spre o destinație turistică și nimic nu dădea de înțeles că aceștia ar fi în proces de divorț, le-a alimentat reporterilor supoziția că ceva nu este în regulă cu acest divorț.

Așa au început documentarea în Registrul bunurilor imobile – Cadastru, cu care Centrul de Investigații Jurnalistice are semnat un contract pentru accesarea informațiilor din această bază de date și pentru care lunar este achitată o sumă de peste 1.000 de lei.  

Ca să documenteze subiectul, reporterii au utilizat mai multe metode, inclusiv observația personală. În decurs de câteva luni, în mai multe zile au mers la cartierul rezidențial din strada Bernardazzi, ca să documenteze și să îl surprindă pe procurorul Popa. A trebuit să se dea drept potențiali cumpărători care caută un apartament în blocul respectiv sau să se deghizeze în gunoieri ca să afle mai multe detalii pentru investigație, după care au mers deja deschis și au filmat, prezentându-se ca jurnaliști.             

Ping-pong cu Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal  

La scurt timp după ce am făcut primele verificări la Cadastru privind proprietățile procurorului Popa și ale fostei sale soții, pe adresa Centrului de Investigații Jurnalistice a venit o plângere de la avocata Ala Popa în care ne cerea să îi explicăm cu ce scop i-am verificat proprietățile de la Cadastru. I-am explicat că suntem jurnaliști și ne facem munca, documentăm la anchete jurnalistice.

În decembrie 2019, la adresa Centrului de Investigații Jurnalistice parvine o somație de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în care ni se cere să explicăm cu ce scop am verificat datele despre imobilele deținute de Ala Popa. Explicăm că ne facem munca, documentăm la o anchetă în care verificăm supozițiile că o persoană care deține o funcție publică nu ar fi declarat proprietățile pe care le folosește. 

Confirmăm deținerea accesului la Registrul de evidență a accesărilor datelor cu caracter personal, stocate în resursele informaționale automatizate, precum și la Registrul bunurilor imobile, fapt ce a contribuit la identificarea utilizatorului autorizat, a scopului și a temeiului legal de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Explicația pe care am expediat-o la începutul lunii ianuarie 2020 precum că verificarea în diferite baze de date face parte din procesul de documentare la o investigație jurnalistică și, de fapt, este parte a muncii jurnalistului, și că, potrivit legislației, jurnaliștii nu sunt obligați să explice temeiul accesării unor baze de date cu informație publică, nu a fost suficientă pentru CNPDCP.

În aceeași lună, la 30 ianuarie, CNPDCP ne trimite o nouă somație, scrisă pe câteva pagini, prin care ni se cere să facem din nou dovada că accesarea datelor de la Cadastru au fost utilizate în scop jurnalistic și să prezentăm materialul jurnalistic publicat. Mai mult, ni se cere, între altele, să prezentăm, pe suport de hârtie, „copia autentificată în modul corespunzător a înscrierilor din Registrul de evidență a accesărilor datelor cu caracter personal stocate în Registrul bunurilor imobile”.

Greu de înțeles ce vrea instituția, dar explicăm repetat Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în ce constă munca jurnalistică și că verificarea unor date nu presupune publicarea unui material jurnalistic imediat a doua zi. Procesul de documentare la o investigație jurnalistică poate să dureze luni și chiar ani până se finalizează cu publicarea unui text.

Explicăm și că verificarea unor date nu presupune neapărat și publicarea unui material jurnalistic. Supozițiile de la care pornim o investigație jurnalistică ar putea să nu se adeverească și atunci nu publicăm materialul jurnalistic, dar ca să ne convingem de asta, trebuie să facem o documentare, să verificăm datele respective din câteva surse. 

Le mai spunem că accesarea datelor cadastrale este realizată în format electronic din Registrul Bunurilor Imobile care este ținut de către operatorul de date - Agenția Servicii Publice, iar cerința de a ține evidența accesărilor pe suport de hârtie este una ilegală. Or, nicio lege/act normativ din Republica Moldova nu prevede obligația către o instituție de presă și/sau altă persoană fizică sau juridică de a ține evidența accesărilor din registre pe suport de hârtie.

Admitem că CNPDCP o fi încurcat o instituție de presă cu organele de poliție sau procuratură, care, probabil, sunt obligate de lege să țină această evidență pe suport de hârtie. Sau admitem că reprezentanții CNPDCP, care se ocupau de cazul nostru, nici nu au făcut documentări la Cadastru și nu știu că poți deschide baza de date și vedea cui aparțin unele sau alte proprietăți, iar pentru documentare descarci extrasul privind proprietatea. Accesările se contabilizează în Registrul bunurilor imobile la ASP. Ca să prezentăm explicațiile de rigoare a trebuit să lecturăm legile, sa aducem argumente plauzibile. 

„Jurnaliștii au încălcat legea” 

Cu toate acestea, la 24 martie 2020, Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal emite o decizie în care constată că jurnaliștii din cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice au încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal și Codul Deontologic al Jurnalistului atunci când au făcut verificări la Cadastru. 

Decizia este înșiruită pe 18 pagini (!). CNPDCP constată că jurnaliștii nu au făcut dovada că verificarea datelor despre proprietățile Alei Popa s-a făcut cu scop jurnalistic, deoarece nu a fost publicată „nici investigație, nici alt material jurnalistic”. Instituția mai cere, în aceeași decizie, Consiliului de Presă să ia atitudine, să cerceteze cazul și să informeze toată mass-media despre problema identificată în cazul respectiv: Documentul integral este mai jos:  

    

Centrul de Investigații Jurnalistice a calificat decizia Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal drept un precedent periculos pentru libertatea presei, iar acțiunile avocatei Ala Popa – o încercare de a-i hărțui pe jurnaliști și a-i reduce la tăcere.   

Amintim că în acea perioadă, reporterii CIJM avansaseră în documentarea anchetei. Obținuseră mai multe confirmări că procurorul Popa locuiește cu familia în blocul din cartierul rezidențial din strada Bernardazzi.

Au reușit să documenteze că el vine seara cu mașina de serviciu, pe care o ține pe parcarea blocului. La fel, se reușise și documentarea veniturilor avocatei Ala Popa care erau destul de modeste, dar cu toate acestea ea a procurat imediat după pronunțarea divorțului două apartamente în cartierul rezidențial, unde prețurile sunt dintre cele mai mari în Chișinău și mai multe bunuri imobile. Deci, se pare, interesul avocatei nu era altceva decât să ne intimideze și să ne facă să renunțăm la investigație.         

Constatările juristului: De ce decizia CNPDCP este nefondată și contrară legii  

 

Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, a calificat decizia CNPDCP drept una contrar legii. Iată cum explică juristul: „Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal reprezintă o autoritate publică în a cărei sarcini și responsabilități intră asigurarea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Așadar, această instituție publică reprezintă un organ de control, care dispune de măsuri coercitive și de sancționare.

În ultima perioadă, mai multe instituții publice, inclusiv CNPDCP, apreciază eronat scopul Legii nr. 133/2011 ca fiind de a proteja datele, ceea ce în înțelesul majorității instituțiilor vizate ar fi egal nu doar cu păstrarea confidențialității, dar asigurarea în mod special a intangibilității. Așadar, lupta grea se dă asupra asigurării interdicțiilor de accesare și utilizare a datelor, existând un concept promovat destul de insistent, precum că datele cu caracter personal nu trebuie oferite nimănui, trebuie păstrate cu grijă, iar în caz că cineva va dori să le acceseze, va trebui să aducă un volum exorbitant de explicații și referințe legale, însă care nu-i va garanta în mod efectiv accesul la aceste date.

Tratarea eronată a cerințelor legale prevăzute de Legea nr. 133/2011 dă bătăi de cap nu doar jurnaliștilor, dar și în mare parte autorităților și instituțiilor publice dar și companiilor din domeniul privat. În ultima perioadă, tot mai des, chiar decizia în cauză este un exemplu elocvent când se face exces de zel și se pun eforturi tectonice, mizând pe aspectul cantitativ și nu calitativ și logic al normelor de drept, mai că nu s-au listat pasaje din cutumele canonice, pentru a pretinde că prin accesarea datelor din Registrul bunurilor imobile de către unii jurnaliști, s-ar fi încălcat un dreptul la viața privată.

Spre necunoștința unora, așa cum prevede Legea nr. 133/2011, protejarea datelor nicidecum nu presupune intangibilitatea absolută a acestor date, dar presupune colectarea și utilizarea acestor informații conform normelor de drept, care, sunt specifice pentru fiecare dintre domnii în parte: jurnalistic, polițienesc, electoral, medical, educațional etc.

Dacă e să acceptăm raționamentele CNPDCP expuse în prezenta decizie, restricțiile și limitările generate drept efect al Pandemiei globale COVID 19 în raport cu drepturile fundamentale ale omului, ar părea niște acțiuni naive.

Așadar, Legea nr. 133/2011 la art. 10 stabilește foarte clar că atunci când datele sunt colectate în scopuri jurnalistice (conform CEDO noțiunea de jurnalist trebuie tratată în sens larg), iar datele se referă la persoană publică, fapte publice și/sau sunt strâns legate de activitățile publice, datele pot fi accesate și utilizate, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Legea cu privire la libertate de exprimare foarte clar stabilește procedura de apărare a dreptului la viața privată, iar în calitate de unică autoritate publică competentă în acest sens fiind instanța de judecată.

Așadar, în prezenta decizie, au fost operate acrobații juridice cu specific tradițional național. Mai jos voi lista doar unele aspecte care demonstrează fără echivoc caracterul nefondat și ilegal al acestei decizii: CNPDCP a încălcat propria practică de examinare și apreciere a cazurilor care s-au referit la libertatea de exprimare; CNPDCP și-a arogat competența de instituție care ar avea dreptul de a aprecia existența sau lipsa existenței interesului public; CNPDCP a substituit atribuțiile Consiliului de Presă prin aprecierea eronată a cerințelor Codului deontologic al jurnalistului, apreciind ca fiind încălcate, iar deși Consiliul de Presă a constatat lipsa încălcării; A fost pretinsă concluzia precum că dacă investigația jurnalistică nu a fost publicată atunci verificările efectuate cu accesarea datelor personale sunt ILEGALE. Argumentele prezentate din decizie, sunt denaturate și contrare prevederilor Legii nr. 133/2011 și Legii cu privire la libertatea de exprimare dar și practicii CEDO;

Nu au fost respectate cerințele de formă și procedură: inițierea controlului (cu depășirea termenului legal), desfășurarea controlului (cu depășirea termenului legal), realizarea controlului (contrar propriilor proceduri aprobate prin Ordinul CNPDCP), a fost emis actul administrativ (decizia) care nu este prevăzută de lege; în actul administrativ a fost constatată vinovăția în ordine contravențională cu încălcarea dreptului la apărare a persoanei; au fost aplicate prevederile unui act desuet/caduc – Hotărârea de Guvern nr. 1123/2010. 

 

    Consiliul de Presă: Accesarea datelor cu caracter personal face parte din activitatea jurnaliștilor      

Consiliul de Presă a dat curs cererii CNPDCP și a examinat, la 7 aprilie 2020, cazul sesizat de această instituție. Constatarea Consiliului de Presă este că în acțiunile reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice, vizate în decizia CNPDCP, „nu există încălcări ale normelor deontologice sau ale bunelor practici jurnalistice”. De asemenea, Consiliul de Presă a informat CNPDCP că accesarea diferitor tipuri de date cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliștilor de documentare a materialelor de presă și de verificare a informației.

„Consiliul de Presă informează instituțiile statului că accesarea datelor cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliștilor de documentare a materialelor de presă și de verificare a informației. Acest instrument reprezintă un act intrinsec al activității jurnalistice și o dovadă de profesionalism și de bună credință. Or, această acțiune are loc în efortul de a afla adevărul și, respectiv, a evita publicarea unor informații false sau eronate”, se menționează în decizia Consiliului de Presă. 

Textul integral poate fi citit aici. 

După publicarea investigației, noi plângeri 

La 22 iulie 2020, Centru de Investigații Jurnalistice a publicat ancheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa” după ce l-a surprins pe procurorul Popa ducând dimineața gunoiul la tomberoane, după care pleacă cu mașina de serviciu la muncă. 

La scurt timp, început din nou să curgă plângerile. Ala Popa ne trimite o cerere prealabilă, prin care ne cere să îi răspundem la mai multe întrebări: 

Centrul de Investigații Jurnalistice îi răspunde avocatei Ala Popa detaliat la fiecare întrebare: 

 

Soția procurorului nu se mulțumește cu răspunsul dat de Centrul de Investigații Jurnalistice și depune o sesizare la Consiliul de Presă. Plângerea ei, pe care o publicăm mai jos, abundă de acuzații, atacuri la persoană și etichetări urâte la adresa autorilor materialului. 

Consiliul de presă ne trimite o notificare despre plângerea avocatei Alei Popa și ne cere să oferi explicații atât din partea autoarei Julieta Savițchi, cât și din partea Centrului de Investigații Jurnalistice: 

Și din nou scriem explicații. Trimitem Consiliului de Presă răspunsuri semnate și de autoarea Julieta Savițchi și de conducerea Centrului de Investigații Jurnalistice. Și expunem din nou detaliat care a fost scopul investigației, cum am documentat, ce metode am utilizat, cum am verificat informațiile despre proprietățile familiei Popa.

Consiliul de Presă, întrunit în ședință în luna august 2020,  a decis să nu examineze plângerea Alei Popa, întrucât au fost depuse și cereri în înstanța de judecată.    

CNPCDP nu mai dă curs plângerilor 

Nemulțumită, Ala Popa a depus din nou o plângere la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, pentru a stabili legalitatea investigației jurnalistice, publicată la 22 iulie 2020. De data aceasta, Ala Popa cere să fie sancționați autoarea investigației Julieta Savițchi, activisul Anatol Mătăsaru, care a filmat pentru investigație, și președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, dar și organizația – Centrul de Investigației Jurnalistice. Și din nou angajații CNPCDP sunt nevoiți să examineze cazul nostru. Instituția nu ne-a cerut explicații.      

La 9  octombrie 2020, Centrul Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a constatat „lipsa încălcării prevederilor Legii nr.133/2011 cu privire la protecția datelor cu caracter personal de către Centru de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, Julieta Savițchi și Anatol Mătăsaru”. În Decizia nr.285, emisă la 9 octombrie 2020, CNPCDP mai indică faptul că această plângere nu ține de competența sa, ci de competența organelor de drept”. 

Dosar penal împotriva activistului Anatol Mătăsaru       

Între timp, avocata Ala Popa acționează și în organele de drept. Ea depune plângeri  penale împotriva activistului Anatol Mătăsaru, care a filmat pentru Anticoruptie.md în ancheta despre proprietățile nedeclarate ale procurorului Popa. Ea a depus o cerere pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Mătăsaru la procuratură și alta la Judecătoria Chişinău pentru încălcarea dreptului la imagine.

Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiată cererea avocatei Ala Popa. Aceasta a solicitat de la activistul Anatol Mătăsaru un prejudiciu de 15.000 de lei pentru pretinsa colectare şi publicare a informaţiilor cu caracter personal. 

„Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Popa Ala împotriva lui Mătăsaru Anatol cu privire la constatarea încălcării dreptului la imagine, tragerea la răspundere delictuală, încasarea prejudiciului moral, obligarea ştergerii secvenţelor video şi încasarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată”, se arată în dispozitivul hotârârii instanţei de fond.  

Popa a solicitat în instanță „constatarea faptului încălcării dreptului legal la propria imagine, la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal”. Ea a invocat în cererea sa că Anatol Mătăsaru ar fi urmărit-o din 20 decembrie 2018 până în august 2019 şi că acesta ar fi încercat „folosind diferite viclenii de a trece de serviciul de pază” pentru a o înregistra. Ala Popa s-a mai plâns că activistul a publicat la 27 iunie 2019 un video despre plecarea lui Nicolae Chitoroagă de la şefia Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale în care apare şi ea la volanul maşinii sale.

Pe lângă instanţa civilă, avocata Popa s-a plâns şi la Poliţie, invocând aceleaşi acuzaţii împotriva lui Mătăsaru. În baza celor expuse în plângerea Alei Popa, poliţiştii au intentat pe numele activistului un dosar penal în baza articolului 177 Cod Penal, pentru încălcarea inviolabilităţii vieţii personale. Dosarul se află în gestiunea Judecătoriei Chişinău.

Proces penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice 

În noiembrie 2020, Ala Popa depune o plângere penală și împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice la Inspectoratul de Poliție Centru, reclamând „culegerea ilegală și răspândirea neautorizată de către Centrul de Investigații Jurnalistice  a informaților despre viața personală (a Alei Popa n.r.), ce constituie secret personal”. Poliția a pornit un proces penal în cadrul căruia a audiat-o pe Ala Popa în calitate de victimă, a mai audiat niște gardieni de la cartierul rezidențial unde locuiește aceasta și cu care au contactat în procesul documentării reporterii CIJM. În paralel polițiștii care s-au ocupat de caz au solicitat deciziile Centrului Natțional pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 

Procesul penal cu nr. 20200101462 din 4 noiembrie 2020 a durat aproape un an, fiind examinat prin prisma prevederilor art. 177 din Codul penal, conform căruia legiuitorul stabilește răspunderea penală pentru „încălcarea inviolabilității vieții personale”, adică „culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală, ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimțământul ei. De remarcat că pe durata procesului penal polițiștii și-au făcut munca fără să ne ceară explicații.   

La 20 septembrie 2021, procurorul Sergiu Harea de la Procuratura Centru a semnat ordonanța de neîncepre a urmaririi penale în cazul Centrului de Investigații jurnalistce. El a acceptat raportul cu propunerea de a nu începe urmărirea penală, prezentat de ofițerul de urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Centru al Direcției de poliție a municipiul Chișinău, Mihaela Crulicovschi.

Motivul pentru a nu porni urmărirea penală în cadrul procesului penal nr. 20200101462 a fost că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. Astfel, procesul penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice a fost clasat. Mai jos publicăm textul Ordonanței de clasare a procesului penal:  

Dosarul CIJM împotriva CNPDP, scos de pe rol 

Centrul de Investigații Jurnalistice a atacat în instanță decizia nr. 91 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, calificând-o drept abuzivă și ilegală și care are scop de intimidare a jurnaliștilor. După un an în care procesul nu a avansat de loc, ba judecătorul s-a autorecuzat pentru că și pe numele lui există o plângere din partea Alei Popa, ba s-a tot tărăgănat din cauza pandemiei, astfel încât, în iulie 2021, cauza a fost scoasă de pe rol, pe motivul nerespectări procedurii procesuale. Conform legii, urma ca mai întâi să depunem o cerere prealabilă la CNPDCP cu pretențiile pe care le avem, după care să mergem în instanța de judecată.

Dacă vă uitați atent în decizia CNPDCP din 24 martie 2020, instituția indică direct că dacă nu suntem de acord cu decizia, o putem ataca în termen de 30 de zile la Judecătoria Rîșcani, lucru pe care l-am făcut.

În instanță am constatat că nu doar cauza noastră a eșuat pe motiv că nu am respectat procedura. Analizând practica judiciară în raport cu Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, am constatat că cele mai multe cauze pe marginea deciziilor CNPDCP care ajung în instanță au aceeași soartă. Deci, instituția respectivă indică în mod special eronat calea de atac precum că deciziile sale pot fi atacate în instanța de judecată, astfel asigurându-se că va tărăgăna procesele, iar unele instituții sau persoane vor renunța pe parcurs la procesele de judecată.

Nu e și cazul CIJM. Chiar dacă CNPDCP și-a schimbat între timp poziția și, probabil, a înțeles în ce constă lucrul jurnalistic de investigație (are și un efect pozitiv toată această epopee), decizia din 24 martie 2020 nu a fost anulată. Noi vom insista ca CNPDCP să recunoască decizia din 24 martie 2020 drept contrară legii și să o anuleze. Urmează să reluăm procesul de la început, dar vor persevera.       

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii