Integritate

Profitorii statului. Milioanele șefilor de la Aeroport Catering, Tutun CTC și Moldtelecom

Autor: Victor Moșneag, Alexandru Bolfa
10/04/2015 4833

Șefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova primesc lunar salarii de zeci de mii de lei, însă nu se mulțumesc cu atât. Pe lângă faptul că gestionează, cu mai mult sau mai puțin succes bunurile statului, aceștia își administrează, în paralel, și propriile afaceri, pe care le ascund de ochii lumii și care, uneori, se intersectează, suspect, cu activitatea lor de funcționar public.

La 31 martie 2015, a expirat termenul la care funcționarii urmau să-și facă publice declarațiile cu privire la venituri și proprietăți pe anul 2014. Doar că, deși legislația spune că acestea sunt publice (!), pe site-urile majorității instituțiilor statului nu am găsit nicio astfel de declarație. Comisia Națională de Integritate (CNI), abilitată prin lege să le recepționeze și să le facă publice, nu se grăbește, nefiind, deocamdată, nici măcar demarată procedura de organizare a licitației pentru desemnarea firmei care va scana și publica declarațiile cu privire la veniturile și proprietățile funcționarilor. Reprezentanții instituției ne-au informat că declarațiile funcționarilor ar putea fi plasate pe site-ul www.cni.md abia spre toamnă, deci, la peste jumătate de an de la depunerea lor. Cu sau fără aceste declarații, am „scanat” averea a trei șefi de întreprinderi de stat care, în 2013, au primit cele mai mari salarii printre bugetari, de peste jumătate de milion de lei (aproximativ 50 de mii de lei lunar).

Averea oficială a celei mai plătite bugetare

Elena Ciobanu este șefa ÎS “Aeroport Catering”

ÎS „Aeroport Catering” este o întreprindere ce aparţine în totalitate statului, fiind în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. Este „cea mai mare întreprindere de producere şi livrare a alimentaţiei la bord din R. Moldova”. Aceasta livrează produse companiilor aeriene, dar deserveşte şi unele recepţii, banchete, cine oficiale, dar şi private. Șefa companiei este Elena Ciobanu. În 2013, ea a avut cel mai mare venit dintre bugetari, aproape 1 milion de lei pe an, format inclusiv din sporuri salariale și premii pentru performanță. În ultimii ani, potrivit statisticilor oficiale, lucrurile la această întreprindere de stat nu au mers prea bine. În 2013, aceasta a raportat pierderi de 3,7 milioane de lei. În acelaşi timp, însă, afacerile familiei Ciobanu au prosperat. Şefa de la „Aeroport Catering” controlează, prin intermediul soţului şi al copiilor săi, mai multe afaceri, majoritatea în domeniul alimentaţiei, unele dintre ele având catering-ul ca activitate principală.

Potrivit declaraţiei de venit pentru 2013, Elena Ciobanu deţine un apartament de 103 m.p. și altul de 89 m.p. împreună cu alţi patru membri ai familiei. În 2013, un apartament a fost transmis unuia dintre fiii săi, Mihai, printr-un contract de donație. La sfârșitul anului trecut, fiul Elenei Ciobanu a gajat apartamentul pentru un credit de 770 mii de lei, de la Moldincombank. Totodată, Elena Ciobanu a declarat, pentru 2013, o „casă livadă” de 147 m.p., dar şi două automobile, unul procurat în 2010, iar altul în 2013. Ciobanu deține un card „Master Platinum”, deschis în 2013. Publicităţile mai multor instituţii bancare prezintă acest produs drept un accesoriu de lux destinat „oamenilor de succes”. Acest serviciu permite, în dependenţă de bancă, achitarea în credit a produselor, până la plafonul de 500 de mii de lei, dar şi o scutire de dobândă de peste două luni. Deci, acesta presupune o linie de creditare obligatorie, începând cu 100 de mii de lei, bani care însă nu s-au regăsit la categoria datorii din declaraţia pe venit a Elenei Ciobanu.

Firma nedeclarată a soțului și afacerile din domeniu ale familiei

Elena Ciobanu şi-a angajat nora, Tatiana Ciobanu (foto), la „Aeroport Catering”

În declarație, Ciobanu nu a indicat nicio firmă. Totuși, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), Petru, soțul său, împreună cu fiul Mihai, sunt cofondatori la „Vila-Pe” SRL. Tot ei administrează această afacere. În declarația de avere, funcționara a indicat doar că soţul ei a avut un venit de 90 de mii de lei ca director-adjunct la „Clasic Cafe”, un restaurant situat pe str. Testimiţeanu, 29. Localul este deținut de firma „Clasic Catering” SRL, fondată de Mihai Ciobanu, fiul şefei de la „Aeroport Catering”. Mihai, mezinul familiei, este şi administratorul acestui SRL, fondat în 2000, atunci când avea doar 15 ani (!). Firma deţine cel puţin două localuri care activează sub brand-ul „Clasic Cafe”, ambele în Chișinău. Unul se află în incinta clădirii Spitalului Republican de pe Testimiţeanu, 29, iar celălalt pe bd Dacia 49/6, având o amplasare strategică, chiar în incinta Biroului Vamal Chișinău.

Acest local e înregistrat pe firma „Gabarita” SRL, fondată în 2014 de Florin Ciobanu, un alt fiu al șefei de la „Aeroport Catering”. Deși are această afacere, Florin lucrează la „Aeroport Catering”. Contactat de noi, el ne-a confirmat că activează la întreprinderea gestionată de mama sa, fiind manager pe vânzări. Elena Ciobanu şi-a angajat aici nu doar fiul, ci şi nora. Angajaţii de la „Aeroport Catering” ne-au confirmat că Tatiana Ciobanu, soţia unuia dintre cei doi feciori ai familiei Ciobanu, activează la ei.

Mâncare „de stat” pentru angajații lui Plahotniuc

Fiica Elenei Ciobanu, Natalia Ciobanu-Josan, are două firme: „Berzol-Dent” SRL şi „Prodstar Lux” SRL

Și fiica Elenei Ciobanu, Natalia Ciobanu-Josan, are două firme: „Berzol-Dent” SRL şi „Prodstar Lux” SRL. Prima e o clinică stamatologică, înregistrată în apartamentul său de pe Calea Ieşilor din Chişinău. Al doilea SRL e profilat în alimentaţie, fiind și el înregistrat în acelaşi apartament. Natalia Ciobanu-Josan este fondatoare, cu o cotă mai mică de 1%,  în timp ce 99% aparţin unei întreprinderi cu capital străin,  „Trade & Legal  Consulting” SRL care, la rându-i, e fondată de off-shore-ul „EC Trade Consultants” SA,  înregistrat pe insulele Marshall. Datele de la CÎS ne arată că, iniţial, Josan a fost şi administratoarea în acte a acestui SRL, pentru ca, ulterior, locul ei să fie luat de o oarecare Angela Capiţa.Potrivit paginii web a Primăriei Chişinău, în 2014, „Prodstar Lux” a fost beneficiarul unei cantine construite pe str. Ghioceilor 1, pe teritoriul „Moldexpo”. În această zonă există doar o singură cantină, construită în 2014 pe teritoriul „General Media Group” (GMC), sediul posturilor Publika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3, controlate de politicianul Vladimir Plahotniuc.

Angajaţi ai ÎS „Aeroport Catering” livrează mâncare la cantina construită pe teritoriul „General Media Group”

În amiaza zilei de marţi, 7 aprilie 2015, la această adresă am observat un microbuz cu inscripţia „Aeroport Catering”, care descărca produse alimentare la cantina posturilor tv. Șoferul şi persoana care îl însoţea ne-au confirmat că sunt angajaţi ai ÎS „Aeroport Catering”. Ei au refuzat să ne vorbească despre condițiile în care livrează mâncare, precizând doar că aduc produse pentru angajaţii Publika TV. Cantina, deși într-o clădire care aparține firmei Finpar Invest, afiliată lui Plahotniuc, oferă produsele aduse de „Aeroport Catering” din numele firmei „Gabarita” SRL, fondată de Florin Ciobanu, fiul șefei de la „Aeroport Catering”, tot el, angajat al întreprinderii de stat. Cu alte cuvinte, mâncarea instituției de stat, este „livrată” unei firme a familiei șefei acelei instituții și vândute angajaților GMC.

Bonuri de plată de la întreprinderile controlate de familia Ciobanu

Am încercat, fără succes, să discute cu Elena Ciobanu. Pe 7 aprilie, aceasta era în biroul său, însă nu a răspuns la apeluri. Miercuri, 8 aprilie, colegii ei ne-au informat că șefa s-ar afla în concediu medical. La Asociația de Catering, condusă de Elena Ciobanu, aceasta nu mai era bolnavă, ci într-o ședință.

Firmele șefei de la Tutun CTC

Din 2011, Ala Sârbu este directoare la Tutun CTC, întreprinde-lider în R. Moldova în domeniul producerii şi comercializării produselor din tutun. Sârbu s-a recomandat ca fiind bugetara cu unul dintre cele mai mari salarii, devenind, deseori, motivul unor discuții aprinse în Parlament. Pe lângă faptul că administrează una dintre cele mai mari întreprinderi de stat, Sârbu are timp și de afaceri personale, fiind fondatoare a două firme: „Efide Audit” SRL, specializată în audit, la care deține 51% și „Asset House” SRL, specializată în contabilitate, la care are 50%.

Ala Sârbu conduce la Tutun CTC

În declarația pe 2013, Sârbu a indicat chiar că a avut un venit de 57 mii de lei din dividende de la „Asset House” SRL. Potrivit CÎS, la firma „Efide Audit” SRL, șefa Tutun CTC figurează și în calitate de administratoare. În ambele SRL-uri, partenera sa este o oarecare Natalia Ciumacova, implicată, împreună cu diverse persoane, în fondarea altor trei firme, „Media Prim” SRL, care deține agenția de publicitate „Dixonia-Tex” SRL, cu obiective de activitate în mai multe domenii, inclusiv fabricarea și comercializarea îmbrăcămintei, a produselor cosmetice sau autovehicolelor, dar și „Anacors-Prim” SRL, cu activități similare.

Partenera de afaceri și relațiile cu „Expert Tutun”

Pe lângă relațiile cu aceste firme, Ciumacova, partenera Alei Sârbu, a avut, anterior, relații apropiate cu un SRL mult mai interesant, „Expert Tutun”, pe care l-a reprezentat la Serviciul Fiscal de Stat. Firma este înregistrată la Bălți, pe str. Ivan Franco, 48, fiind fondată în mai 2012. Acum, administrator este un oarecare Corneliu Croitor, în calitate de fondator figurând Eduard Moșin, angajat la Tutun CTC. Firma are un capital social de 1 milion de lei, fiind specializată în comerțul cu diverse produse, inclusiv cele din tutun. Discutând cu mai multe magazine din zonă, am aflat că „Expert Tutun”, reprezentată de partenera Alei Sârbu și fondată de un angajat al Tutun CTC a fost, în ultimii ani, unul din distribuitorii oficiali ai companiei Tutun CTC pentru zona de nord. Informația a fost confirmată și de Ion Voluța, director comercial al întreprinderii de stat, care a precizat că, din 15 martie 2015, acest SRL nu ar mai fi unul din distribuitorii oficiali ai Tutun CTC pentru că „nu a mai putut face față, fiind înlocuit cu un alt SRL. De fapt, din iulie 2014, firma se confruntă cu probleme financiare”, a precizat el.

„Dacă între un distribuitor oficial și Tutun CTC sunt relații mai mult decât profesionale, atunci s-ar putea consuma mai multe lucruri suspecte. De exemplu, distribuitorul ar putea primi produsele fără a lăsa avans și ar aduce banii doar după ce le vinde. Totodată, și prețurile ar putea fi negociate. Evident, apar și întrebări despre modul în care a fost selectat acest distribuitor, care face bani doar pentru că împarte țigările în magazine”, ne explică un fost membru al Consiliului de Administrație al Tutun CTC. „Nu am legături de rudenie cu Ciumacova, pur și simplu, suntem coproprietare de firme. Ea vă poate spune mai multe. Eu nu am avut vreo atribuție la această companie de distribuție.  O comisie selectează distribuitorii. Nu am favorizat pe nimeni. Dacă aveam vreo atribuție, compania era distribuitor. Dacă nu am, nu mă deranjează. Acum, firma nu mai este distribuitor. Dl Moșin este manager. Nu știu cine-i director la „Expert Tutun”, a precizat Ala Sârbu. „Inițial, am fost și fondatoare la „Expert Tutun”. Dar, care-i scopul dvs.? De ce solicitați așa informații? Nu vreau să vorbesc. N-am legătură și nu vreau să mai pomenesc de firma asta. Am vândut-o. Nu vreau să vă spun cum a devenit distribuitor al Tutun CTC”, ne-a zis, la rându-i, Natalia Ciumacova.

Casa de lux și apartamentul (ne)declarat

Casa în care locuiește Ala Sârbu

În 2013, Ala Sârbu, pe lângă cele două firme, a declarat un salariu anual de 700 mii de lei, o casă de locuit și un automobil Lexus, pe care-l conducea prin contract cu drept de folosință. Dacă în declarația din 2012, șefa de la Tutun CTC a trecut și un apartament de 76,2 m.p., în cea din 2013, completată la 19 martie 2013, apartamentul lipsește, deși, conform datelor de la Cadastru, acesta i-a aparținut până la 21 martie 2013, când i l-a donat fiului său, Radu. Totodată, între părți, adică între Ala Sârbu și fiul său, la solicitarea șefei de la Tutun CTC, a fost semnat un contract pentru dreptul de abitație, care-i permite ei să-l utilizeze și-i interzice proprietarului să-l înstrăineze. Reprezentanții CNI ne-au spus că acest apartament trebuia să se regăsească în declarația cu privire la venituri și proprietăți a funcționarei, din moment ce aceasta a completat declarația pe 19 martie 2013, iar contractul de donație e din 21 martie 2013.  „Care-i problema? De ce să-l declar, dacă nu-mi aparține? Mă scuzați vă rog, dar acea declarație s-a dus în istorie. Nu pot să vă spun sigur. Trebuie să ridic actele”, ne-a replicat șefa Tutun CTC.

Ala Sârbu locuiește la Stăuceni, într-un imobil de lux, la câțiva km de Chișinău. Deși în declarația sa de avere casa are doar 99 m.p., în realitate, pare mult mai mare. Imobilul are un istoric interesant. În 2006-2009, acesta a fost gajat la două bănci, Mobiasbancă și Victoriabank, în schimbul unor credite, bunul fiind sechestrat. După ridicarea sechestrului, casa a fost vândută și revândută. Pe 3 octombrie 2013, acesta a intrat în posesia Steluței Voluța, soția directorului comercial de la Tutun CTC, Ion Voluța, în urma unui certificat de moștenitor legal. Pe 25 octombrie 2013, Ala Sârbu cumpără casa pe care, în seara de Revelion, pe 31 decembrie 2013, o donează soților Eduard și Elena Chirtoacă… până la 13 martie 2015. Pe 12 martie 2015, adică acum o lună, Ala Sârbu a redevenit proprietara casei. „Declarația mea este la CNI. Dacă doriți, încercați s-o cereți. Da, am declarat casa. Care-i problema? De ce trebuie să înțelegeți operațiunile? Am vrut s-o vând, ulterior m-am răzgândit. Persoana nu mi-a achitat. Eu cred că veniturile mele îmi permit să am o casă în Stăuceni”, ne-a spus Sârbu.

Iurcu, bugetarul cu Porche, conturi grase și două case

Vitalie Iurcu, șeful Moldtelecom

Din iulie 2009, Vitalie Iurcu este șef la Moldtelecom, una din cele mai importante întreprinderi de stat. La fel ca și colegii săi „de stat”, Iurcu, deși bugetar, duce un trai mai mult decât decent, indicând în ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietăți, cea pe 2013, două case de locuit (!), una din ele cu o valoare cadastrală de aproape 2 milioane de lei, un apartament de 94 m. p., 7 terenuri, unul dintre care în România, dar și un automobil Porche Cayenne, fabricat și procurat în 2012. O asemenea mașină costă peste un milion de lei, dublu față de salariul anual al directorului Moldtelecom. Iurcu a mai indicat două depozite, unul de 30 de mii de euro, deschis pe numele său în 2012/2013 și un altul de 40 de mii de USD, deschis în aceeași perioadă, pe numele soției, Angela. La fel ca și alți șefi de întreprinderi de stat, Iurcu a indicat implicarea în două firme, una de pe  teritoriul R. Moldova, iar alta, din România. În declarația sa, denumirea firmelor deținute este blurată, deși, conform legii, denumirea lor nu constituie dată cu caracter personal.

În 2014, declarația șefului Moldtelecom a fost verificată de CNI, în urma unei scrisori anonime, în care se spunea că Iurcu ar fi cumpărat pachetul majoritat de acțiuni al companiei care comercializează materiale de construcție, Zikkurat. CNI a verificat declarația, însă, dar nu a depistat mare lucru, clasând cauza. La solicitarea noastră, actul de constatare a fost postat pe site-ul CNI abia zilele trecute, deși acesta este finalizat încă în decembrie 2014.

Șmecherii în relația Iurcu/CNI

În actul de constatare al CNI am depistat că, deși pe site-ul CNI există o declarație de avere depusă de Iurcu pe 28 martie 2014, membrii CNI nu au verificat-o pe aceasta, ci au verificat o altă declarație, depusă de șeful Moldtelecom în perioada în care acesta era verificat. Conform actului de constatare, la 8 decembrie 2014, în adresa CNI, a parvenit o adresare de la Vitalie Iurcu, prin care se solicita primirea și publicarea declarației cu privire la venituri și proprietate, depusă de ultimul la 31 martie 2014 (!) și considerarea acesteia ca fiind veridice, fapt stabilit în procesul-verbal al Comisiei de anchetă din 3 noiembrie 2014, efectuată de Moldtelecom. Cu alte cuvinte, în perioada investigării, șeful Moldtelecom a depus o altă declarație, motivând cu faptul că, în procesul de colectare a declarațiilor, colectorul de la Moldtelecom a comis o eroare și a depus la CNI altă declarație decât cea care trebuia depusă. Pentru a confirma acest fapt, la Moldtelecom, în perioada investigației CNI, s-ar fi făcut o anchetă internă, în urma căreia, colectorul și-ar fi recunoscut vina.

Ulterior, membrii CNI au acceptat să verifice noua declarație a lui Iurcu, în care se regăseau averi care nu s-au regăsit în declarația inițială, la fel pe 2013. În noua declarație, șeful Moldtelecom a indicat că deține nu două conturi bancare, ci 12, dar și că mai are un bun imobil, o construcție sportivă de 635 m.p., dobândită în 2014. Totodată, în noua declarație, Iurcu a dat o altă valoare cadastrală terenurilor deținute. Astfel, concluzia CNI, după verificarea acestei declarații, a fost practic clară din start. Din a doua încercare, Iurcu a indicat informații aproape corecte despre averea sa, iar cazul a fost clasat.

Firma nedeclarată și partenerii din România

Totuși, așa cum a constatat și CNI, conform datelor de la CÎS, numele lui Vitalie Iurcu figurează în calitate de fondator la două întreprinderi. Prima din ele, ÎI „Iurcu Vitalie”, specializată în oferirea consultațiilor pentru afaceri și management a fost declarată de funcționar, fiind înregistrată în apartamentul soților Iurcu din str. Petru Rareș. Totuși, Iurcu este și unul dintre fondatorii firmei „Progestact” SRL, împreună cu mai multe persoane, printre care, Dorin Recean, ex-ministru de Interne, Iurie Muntean, ex-deputat comunist și alte 35 de persoane. Firma nu mai activează în acest moment, dar chiar și așa, a fost declarată, în 2013, de Iurie Munteanu, „partenerul” lui Iurcu, pe vremea când acesta era deputat PCRM în Parlament. „Cunoscând că societatea respectivă, fondată în anii 90, nu a efectuat procedura legală de reînregistrare la CÎS prin obținerea IDNO/cod fiscal, am considerat că aceasta nu mai poate fi calificată ca și agent economic și nu-și mai poate desfășura activități comerciale. Vă mai comunic că, de atunci, n-am fost înștiințat desre funcționarea societății și, respectiv, n-am obținut venituri (dividente, bunuri materiale, etc.)…”, s-a apărat Iurcu la CNI.

Șeful Moldtelecom a fost și este încă implicat în afaceri în România. Acesta a declarat, în 2013, o firmă care activează în București, specializată în închirierea și subînchirierea bunurilor imobile: „Hellis&Partners Imobiliare”. Un certificat de urbanism al primării sectorului 6 din Bucureşti arată că, la începutul acestui an, firma lui Iurcu a obţinut dreptul de a construi 5i hale comerciale în București, argument că are și alte activități decât imobiliare. Totodată, potrivit site-lui companiei, aceasta deţine mai multe depozite în oraşe din România, care nu se regăsesc în declarația funcționarului. Totodată, firma declarată de Iurcu este înregistrată pe str. Preciziei 34/B, sector 6, București. Tot aici îşi are sediul o firmă cu o denumire similară, „Hellis NR” SRL, cu acționari inclusiv din R. Moldova. Unul dintre ei este Mukhmad Galaev, preşedintele companiei „Zikkurat ” SRL, cea din cauza căreia a fost inițiat controlul în privința lui Iurcu.

10 ha de teren lângă Ghidighici și Metalferos

Pe aceste terenuri nu există nicio construcție, dar ele par pregătite pentru deschiderea șantierelor

În 2004-2012, acesta a fost unul din acționarii firmei R&K „Capital Invest”, având și parteneri interesanți. Acesta a deţinut 34% din capitalul statutar al acestei firme, avându-i ca parteneri pe Ghenadii Gavajuc şi Mihai Corbu. Din 2006, acţionar a devenit şi Vladimir Loghin, care în mai 2014 a fost numit viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Această firmă a fost lichidată în 2012, însă numele fondatorilor au devenit cunoscute în presa românească în urma unui scandal de corupţie. Acesta l-a vizat pe Mihai Corbu, cetăţean român născut la Cernăuţi, şi pe Ghenadii Gavajuc, moldovean, născut la Chetrosu, Anenii Noi, cu cetățenie română. Corbu a fost bănuit de procurorii români că ar fi implicat în intermedierea frauduloasă a drepturilor de retransmitere a meciurilor din Liga 1 de fotbal. În acest caz, statul român ar fi fost prejudiciat cu 2,2 milioane de euro. Totodată, Corbu era cercetat de procurorii anticorupţie de la Bucureşti pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, având legături și cu familia Băsescu. În 2012, firma a fost radiată prin judecată, dar nu a fost inclusă de șeful Moldtelecom în declarația cu privire la venituri și proprietăți pe acel an.

În 2013, directorul Moldtelecom a investit și în imobiliarele din R. Moldova, cumpărând patru terenuri pentru construcții, situate alături, cu o suprafață de aproape 10 ha, în extravilanul com. Ghidighici, la marginea Chișinăului. Coincidență sau nu, terenurile se află în preajma întreprinderii de stat Metalferos SA. Acum, pe acele terenuri nu există nicio construcție, dar ele par deja pregătite pentru deschiderea șantierelor. L-am conctatat pe Vitalie Iurcu, însă nu a reușit să discute cu el. Inițial, ni s-a spus că el ar fi plecat din țară, iar ulterior, că ar fi prea ocupat pentru a discuta cu noi.

Achiziții suspecte la Moldtelecom

În 2011, Moldtelecom-ul statului, condus de Vitalie Iurcu, a fost verificat de Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM), fiind depistate mai multe nereguli. Astfel, auditorii au descoperit că instituția, deși este una activă pe piața achizițiilor publice, procurând, doar în perioada 2009-2012 servicii și utilaje în valoare de 1 miliard de lei. În perioada auditată, Moldtelecom a preferat să colaboreze foarte strâns cu Moldconstruct Market, la care fiul fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, a lucrat în calitate  de economist și cu care Iurcu se cunoaște foarte bine, acesta făcând anterior parte din Consiliul de Administrație al FinComBank, cunoscută ca fiind banca familiei Voronin. O altă firmă cu care Moldtelecom s-a înțeles foarte bine a fost „Iucotel” SRL, fondată și administrată un oarecare Ivan Untilă. CCRM a descoperit că „Iucotel”, contractată de „Moldtelecom” pentru lucrări de construcție, a majorat taxa pentru transportare a materialelor de construcție până la 36% din costul acestor materiale. În 2009-2012, compania de stat i-a plătit acestei firme peste 65 de milioane de lei pentru servicii. De altfel, SRL-ul respectiv activează la Chiperceni,  Orhei. Coincidență sau nu, este și raionul de baștină al directorului Moldtelecom. După aceste constatări, auditorii au recomandat conducerii Moldtelecom să-și schimbe modul de activitate și să facă achiziții în baza Legii privind achizițiile publice. Consiliul instituției a respins această recomandare, astfel că, Moldtelecom continuă să organizeze independent licitații, selectând câștigătorii după propriile criterii de evaluare.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii