Integritate

Profil electoral // Platforma DA - „Fapta bună ne adună” // Realizări și eșecuri

Autor: Crina Dumitriu
09/07/2021 4726

Platforma Demnitate și Adevăr, formațiune creată pe baza inițiativei civice cu aceeași denumire, lansată în 2015, ca o formă de protest împotriva guvernării dirijate de Vlad Plahotniuc, a corupției și furtului miliardului, a organizat cele mai masive proteste în anii 2015-2016. Reprezentanții formațiunii, ajunși  în Guvern și în Parlament, au avut cele mai vocale comisii de anchetă, cum ar fi comisia Laudromat și comisii pentru cercetarea privatizărilor abuzive din ultimii ani, între care Aeroportul Internațional Chișinău și au pus presiune pe organele de drept să pornească dosare penale pe cazuri de rezonanță. Cu toate acestea formațiunea a intrat într-un con de umbră, pe fonul pierderii alegerilor locale în Chișinău și ascensiunii foștilor parteneri de bloc.

În campania electorală pentru anticipate Platforma DA  va concura de pe poziția a noua în buletinul de vot la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Formațiunea a intrat în cursa electorală cu sloganul „Fapta bună ne adună!”, avându-i pe primele poziții în lista electorală pe liderul formațiunii Andrei Năstase și deputații Alexandr Slusari, Igor Munteanu, Dinu Plângău, Chiril Moțpan și Inga Grigoriu. 

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) este o formațiune poltică de centru-dreapta de opoziție din Republica Moldova, condus de avocatul Andrei Năstase și constituit în urma protestelor antiguvernamentale din 2015–2016. La 24 februarie 2015, pe fundalul scandalului financiar-bancar din ţară, cunoscut ca “Jaful secolului”, mai mulţi lideri de opinie, jurnalişti şi foşti funcţionari publici au anunţat într-o conferinţă de presă lansarea Platformei Civice Demnitate şi Adevăr (DA). Începând cu primăvara anului 2015, Platforma DA a organizat o serie de proteste de amploare pașnice, iar la  6 septembrie 2015 în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a inițiat o acțiune de protest non-stop. Tot atunci, a fost format Consiliul Marii Adunări Naționale — structura care și-a propus să reprezinte pe protestatari în dialogul cu guvernarea. În decembrie 2015, o parte din grupul de lideri ai platformei a pus bazele formării Partidului politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA), prin redenumirea unei formațiuni deja existente — Partidul Forța Poporului. În cadrul alegerilor parlamentare din februarie 2019  „Platforma Demnitate și Adevăr” a format un bloc comun cu Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu. Blocul comun a fost numi ACUM. Platforma DA a intrat în Legislativ cu 11 deputați, pe listele Blocului ACUM.

Platforma DA este reprezentantă la nivel local de 74 de primari și peset 500 de consilieri locali. 

Protest organizat de Platforma DA în septembrie 2015 

Comisii de anchetă în Parlament 

Deputații Platfomei DA, Igor Munteanu, Inga Grigoriu, Vasile Năstase și Alexandru Slusari au condus cinci comisii de anchetă pe subiecte de interes public sporit și au fost membri în alte câteva comisii de anchetă.

Bunăoară, Igor Munteanu, care a fost președinte al  Comisiei de control al finanțelor publice, a condus și Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizărilor proprietății publice începând cu anul 2013, între care privatizarea întreprinderi de stat AIR Moldova,  Gărilor Auto, Aeroportului Internațional Chișinău și altele.   

Deputatul Igor Munteanu despre privatizarea Companiei de stat AIR Moldova:  

  

Raport al Comisiei de control al finanțelor publice despre Privatizarea AIR Moldova: 

O altă comisie de anchetă vocală a fost cea privind elucidarea tuturor circumstanțelor spălărilor de bani prin intermediul instituțiilor financiare și instanțelor judecătorești din R. Moldova, denumită generic "Laundromat". Comisia condusă de Inga Grigoriu și-a desfășurat ședințele în mare parte public, astfel încât a putut fi urmărită reacția organelor de drept,ale altor instutții de stat, refuzul procurorului general de a colabora cu ancheta sau încercările a patru membri ai comisiei, deputații Bogdan Țîrdea, Alexandr Suhodolschi (PSRM) Denis (Partidul Șor) și Vladimri Cebotari de la Pro-Moldova, de a bloca prezentarea raportului. 

Raportul Comisiei conduse de Inga Grigoriu a fost prezentat la 9 iulie: 

   

Primăria Chișinău: victoria furată 

Andrei Năstase, candidatul Blocului ACUM la alegerile noi pentru primaria municipiului Chișinău, a ieșit învingător în turul doi de scrutin din 3 iunie 2018, devansându-l pe contracandidatul său, Ivan Ceban. Năstase a acumulat 52,57% din numărul total de voturi valabil exprimate, iar contracandidatul său, Ion Ceban - 47,43%.

Mandatul acestuia însă nu a fost validat pe motiv că a făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare.   

Abia la un an și trei luni, mandatul lui Andrei Năstase de primar al Chișinăului a fost validat. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, din 19 iulie 2018, și a pronunțat o nouă hotărâre prin care confirmă rezultatele alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău, din 3 iunie 2018. 

Andrei Năstase nu a mai putut prelua funcția de primar al Chișinăulșui, întrucât în acea perioadă era în toi campania alegerilor locale generale, pe care le-a pierdut în fața fostului său rival Ion Ceban. La alegerile locale din octombrie 2019, Andrei Năstase, care s-a înscris în cursă de pe poziția de ministru al Internelor în Guvernul Maia Sandu, a acumulat  47, 61% din voturi, fiind devansat de Ion Ceban, care a obținut votul a 52% din chișinăueni. Unii analiști au menționat că pierderea capitalei s-a datorat implicări tardive în campania electorală, iar alții au spus că de fapt Andrei Năstase a „plătit” pentru faptul că Blocul ACUM  a făcut alianță cu Partidul Socialiștilor, în iunie 2019, când a format alianța de guvrnare ca să-l debarcheze pe Vlad Plahotniuc.

La 16 iunie în spațiul public a apărut înregistrarea unei convorbiri telefonice, care se presupune că ar fi avut loc între Dodon și Ceban, din care rezultă că invalidarea mandatului de primar al municipiului Chișinău, câștigat de liderul PPDA, Andrei Năstase, în urma scrutinului din iunie 2018, ar fi fost pusă la cale de către președintele Igor Dodon și actualul edil al Capitalei, socialistul Ion Ceban. Atât șeful statului, cât și primarul municipiului Chișinău au respins acuzațiile.

Convorbirea ar fi avut loc înainte de anunțarea rezultatelor alegerilor. În înregistrare se aude cum un bărbat a cărui voce seamănă cu cea a lui Igor Dodon îi propune interlocutorului său, care ar fi Ion Ceban, scenariul privind invalidarea scrutinului dacă va câștiga Năstase.

În iulie 2020, Năstase a depus o plângere la Procuratura Generală în care cerea pornirea urmăririi penale pe faptul „organizării anulării ilegale”, a alegerilor locale noi din 3 iunie 2018 la Chișinău. Politicianul a făcut trimitere la înregistrările audio, dar procurorii nu au dat curs solicitării. 

Echipa Platformei DA 

Partidul Platforma pentru Dreptate şi Adevăr a întocmit o listă de  101 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile din 11 iulie curent. Lista cuprinde 59 de bărbați și 42 de femei, cu vârsta medie de 46 de ani.  94 dintre candidaţii înscrişi în cursă  dețin calitatea de membru al Platformei Demnitate și Adevăr.  În lista pentru alegerile anticipate din 11 iulie figurează 80 de noi candidați, comparativ cu lista electorală a formaţiunii pentru alegerile din februarie 2019.

Andrei Năstase este liderul Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, formațiune care a acces în Legislativul Republicii Moldova, în cadrul Blocului ACUM, la parlamentarele din 25 februarie 2019. 

La alegerile parlamentare din 2019 a candidat în Circumscripția uninominală nr. 33, Chișinău din partea Blocului ACUM. El a devansat alți șase concurenți electorali, acumulând 14 015 voturi valabil exprimate sau 46,32 % din sufragii. El s-a duelat cu candidatul PDM-ului Constantin Țuțu, dar și cu un „spoiler” - o persoană cu nume similar - Andrei Nastas, despre care s-a spus că a fost plasat special de Vlad Plahotniuc, ca să rupă din voturile lui Andrei Năstase. Ajuns deputat, Năstase a  renunţat însă la mand în favoarea funcției de viceprim-ministru și cea de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, funcții din care a derogat, odată cu înscrierea în cursa electorală pentru alegerea primarului municipiului Chişinău. Liderul Platformei DA a pierdut cursa pentru funcia de primar la alegerile locale din toamna anului 2019, alegându-se doar cu un mandat de consilier în Consiliul municipal Chişinău. 

Andrei Năstase s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, când a fost ales președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Anterior el a fost liderul Platformei Civice Demnitate și Adevăr, constituită în februarie 2013. În 2013 - 2018 Platforma Civică Demnitate și Adevăr, apoi formațiunea politică cu aceeași denumire  au desfășurat cele mai ample proteste stradale antiguvernamentale din ultimii zece ani.

La alegerile prezidențiale din 2016, Andrei Năstase s-a înscris în cursa electorală, dar s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Andrei Năstase s-a înscris şi în cursa pentru fotoliul prezidenţial din toamna anului trecut, dar nu a trecut în turul II. În turul II, Năstase şi-a îndemnat electoratul să o susţină pe Maia Sandu.

Andrei Năstase are studii de jurist, a fost procuror până în 2000, apoi director adjunct la AIR Moldova. În 2002 a devenit avocat, meserie pe care a practicat-o până la implicarea sa în politică. Năstase a fost unul dintre avocații oamenilor de afaceri Viorel și Victor Țopa, condamnați la închisoare în R. Moldova, dar care s-au stabilit în Germania.

Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din or. Codru, mun. Chișinău, care a fost data în exploatare în 2014. Potrivit datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei și are o suprafață de 156 m.p. Casa este însă înregistrată pe numele mamei politicianului, Anna, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Într-o explicație oferită pentru portalul Moldova Curată Andrei Năstase a adus următoarele argumente: „Când am început să-mi construiesc casa, era o perioadă foarte tulbure, când m-am luat la luptă cu acest regim care, pe de o parte, își zicea pro-european, iar pe de altă parte, jefuia oamenii, îi deposeda de afaceri. Atunci am zis că, dacă ies în spațiul public și mă bat cu ei, atunci trebuie să mă protejez. N-am făcut nimic altceva decât să mă protejez și mi-am protejat ceea ce aveam mai scump – casa familiei mele. Eu țin foarte mult la casa părintească, la casa familiei pe care eu împreună cu soția și cu copiii mei am reușit s-o avem. Dacă aș fi fost un angajat la stat, dacă aș fi trăit din banii primiți de la stat, ar fi trebuit să dau socoteală – ce fac cu casa mea, cu banii mei. Dar atâta timp cât eu mi-am adus banii acasă, toți banii pe care i-am făcut în străinătate, nu i-am dus în off-shore-uri, și după 12 ani de trăit într-un cămin studențesc era absolut firesc să pot să am o casă, o masă, un loc în care să pot trăi cu familia mea”.

Pe lângă casa de la Codru, în care locuiește, Năstase este și proprietarul casei părintești de la Mândrești  care i-a fost lăsată drept moștenire cu toate anexele. La fel,  familia lui Năstase a primit drept moștenire 2/3 din casa părinților soției sale, din Bubuieci, mun. Chișinău. Alături, pe aceeași stradă, soții Năstase mai dețin două terenuri pentru construcții: unul de 25 de ari, cumpărat în 2010 de la mama soției politicianului, și altul cu suprafața de 14 ari.

În declarația pe proprie răspundere depusă în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase a indicat că în ultimii doi ani nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germane. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar și 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în satul Mândrești, raionul Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.

La începutul anului 2019, Andrei Năstase și-a procurat cu 41 mii 750 de euro un automobil de model Volvo XC90, produs în 2018.

Năstase a declarat că mașina a fost procurată de familia sa care locuiește în Germania, iar el se folosește de ea în Republica Moldova.

„Toată avuția mea este una pe care am căpătat-o pe căi licite, muncind în R. Moldova și în străinătate, astfel încât să nu am de dat socoteală absolut nimănui. N-am lucrat la stat, n-am lucrat în administrația publică locală sau centrală, nu am avut banul public la discreția mea. Dimpotrivă, am lucrat de dimineață până seara apărând drepturile omului acasă și în străinătate”, a declarat Năstase pentru ZdG la începutul campaniei electorale din primăvara anului 2018.

Ulterior Andrei Năstase a activat în cadrul AIR Moldova în calitate de vice-director.   

„Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, declara Andrei Năstase, pentru sursa citată.

În cadrul actualei campanii electorale Andrei Năstase a fost învinuit de concurenți că ar fi încălcat legislația electorală pentru că a imprimat pe pliantele sale pentru Chișinău, alături de fotografia sa, imaginea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și imaginea Primăriei Chișinău. La 5 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău a adoptat o hotărâre prin care a obligat Blocul electoral ACUM să lichideze stocul rămas de pliante. Totodată, Năstase a fost obligat să șteargă de pe contul său de Facebook imaginea cu acest pliant electoral.

În Declaraţia de avere, recent depusă la CEC, Andrei Năstase a raportat pentru ultimii doi ani venituri de 348,606 lei, cei mai mulţi bani, 220.000 fiind remunerarea pentru funcţia de preşedinte al Platformei. Soţia politicianului, care locuieşte şi lucrează în Germania, a raporta venituri de 96620 euro. Peste 12 mii de euro au constituit îndemnizaţiile oferite de statul germani copiilor familiei Năstase, care locuiesc în Germania.

Alexandru Slusari este vicepreşedinte al Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr,  funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. La alegirile parlamentare din 2019 s-a ales cu un mandat de deputat, iar după retragerea PDM de la guvernare a fost ales în funcţia de vice-preşedinte a Parlamentului. 

 Anterior, între 2013 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Partidului Forţa Poporului . La alegerile parlamentare din 2014 a participat cu numărul doi pe lista electorală a partidului, dar formaţiunea nu a trecut pragul electoral.

Pe perioada exercitării mandatului de deputat, Alexandru Slusari s-a manifestat prin discursuri tăioase în adresa guvernării şi demascarea schemelor de corupţie..

Este absolvent al Facultăţii de Drept de la USM şi al Facultăţii de Istorie a ale Universităţii de Stat din Moldova..

A deţinut funcţia de preşedinte al  Asociației de agricultori UniAgroProtect, o organizaţie obştească formată din 1600 producători agricoli.

În Declaraţia de avere depusă la CEC în calitate de concurent electoral, Alexandru Slusari a raportat pentru ultimii doi ani venituri salariale de 304.883 din salariul de parlamentar, iar cu alţi aproape 4000 de lei a fost remunerat de către o întreprindere la care a lucrat până ce a intrat în posesia mandatului.

Candidatul a mai raportat două apartamente, unul procurat prin contract de investiţii, iar altul l-a primit moştenitre. Slusari este fondatorul unei întreprinderi şi co-fondator al unei alte întreprinderi, cu cota de 16 la sută. https://cec.md/storage/ckfinder/files/Parlamentare_Anticipate_11.07.2021/Declaratii_avere/2_Slusari%20Alexandru.pdf

Cea de a treia poziţie pe lista electorală a Platformei Demnitate şi Adevpr este ocupată de Igor Munteanu. Munteanu este conferențiar universitar, ex-director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA. Are la activ trei facultăţi, de jurnalism, de ştiinţe politice şi de drept. În primii ani de după declararea independenţei Republicii Moldova, perioadă în care la cârma statului se afla Mircea Snegur, a fost șeful Secției Analiză Politică și Instituții Social-Politice din cadrul Președinției. Ulterior, a lucrat timp de doi ani în calitate de asistent al directorului Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale. 

În perioada august 2010 și iulie 2015 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite, Canada și Mexic.

În prima declarație cu privire la venituri și proprietate a lui Igor Munteanu disponibilă pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, cea pentru 2012, fostul ambasador a trecut venituri de 531.000 de lei din salariu și indemnizație, un apartament de 140 de metri pătrați, procurat în 2000,  a cărui valoare nu o indică, o casă de 100 de metri pătrați, evaluată la 70.000 de lei, precum și un automobil de model Toyota, cumpărat nou în anul 2010.

În actul prezentat în 2013, Igor Munteanu a raportat venituri în valoare de 582.000 de lei, a indicat valoarea automobilului pe care îl deținea – 28.000 de dolari, însă a introdus alte date despre celelalte proprietăți. Astfel, la capitolul „Clădiri”, cele două bunuri imobile raportate anterior sunt trecute drept vile și nu apartament, respectiv casă de locuit. Un an mai târziu fostul ambasador a raportat venituri în mărime de 600.000 de lei.

 În Declaraţia de avere depusă la CEC pentru ultimii doi ani, Igor Munteanu a raportat venituri din salariul de parlamentar de 336.190 lei. Precum şi venituri mai mici din activitatea didactică. Candidatul este co-fondator a două  întreprinderi

Dinu Plîngău este cel de al patrulea candidat de pe lista electorală a Platformei. Dinu Plîngău a ajuns deputat la alegerile din februarie 2019. Lider al organizației de tineret a partidului politic Platforma Demnitate și Adevăr, Tinerii DA, Dinu Plîngău este originar din Edineț, are studii juridice, iar în timp ce se angajase în cursa pentru parlamentare din 2019 făcea studii de masterat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, În declarația de avere pentru 2017-2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Dinu Plîngău nu raportează niciun venit, nicio locuință, niciun teren și nicio mașină. 

Pentru ultimii doi ani, candidatul a raportat venituri din salariul de deputat de 324.232 de lei, alţii 8677 de lei i-a câştigat din activitatea didactică, iar 217.750 de lei i-a primit drept compensaţie neimpozabilă de la Parlament pentru activităţi de promovare.

Inga Grigoriu este vicepreședinta Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și fondatoarea Asociației Obștești „Decid”. Din 2015 este activistă civică. Până să ajungă deputată, în 2019, Grigoriu a activat timp de 15 ani în calitate de manager în mai multe SRL-uri. 

Inga Grigoriu a ajuns în posesia mandatului de deputat devansând alți trei concurenți electorali, acumulând 11 635 de voturi valabil exprimate sau 42,70% din sufragii, pe Circumscripţia uninominală nr.25, Chişinău.

Este preşedinta Comisiei de anchetă a dosarului Laundromat, s-a manifestat prin declaraţii curajoase, deconspirarea schemelor, a oferit publicului larg informaţii despre potenţialele ilegalităţi comise de către afaceristul Veaceslav Platon şi procurorul general Alexandr Stoianoglo.

În declarația de avere depusă la CEC în 2019, Inga Grigoriu a raportat venituri de 116 mii de lei din salariu și din drepturi de proprietate intelectuală. Ea a mai trecut pe hârtie patru terenuri agricole și unul pentru construcții, precum și două case de locuit, una dintre care nu este finisată.

În declaraţia de avere pentru ultimii doi ani, Inga Grigoriu venituri salariale de 273.101 lei din activitatea de parlamentar, alte 230.750 le-a primit de la locul de muncă pentru activităţi protocolare şi de promovare, cu 97.457 i-au fost compensate cheltuielile de transport, iar cu 25.971 lei, cheltuielile pentru tratament.

Candidata a declarat aceleaşi imobile, ca şi în 2019.

Finanțare 

Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) a raportat la Comisia Electorală Centrală (CEC) venituri de peste 1.140.000 de lei și cheltuieli de 1.139.000. Cei mai mulți bani, peste 776.000 de lei, au fost cheltuiți pentru publicitate.

Pentru primele cinci săptămâni de raportare a finațelor la CEC, PPDA indică donații de peste 680.000 de lei, cei mai mulți bani au venit de la persoanele din țară. Mjloacele bănești primite din donații de la persoanele de peste hotare, în primele cinci săptămâni, au ajuns la 26.000 de lei. Persoanele din Moldova au contribuit cu peste 580.000 de lei, iar cele juridice cu 75.000.

Deputați, profesori, consilieri, șoferi, manageri, profesori universitari au donat pentru Platforma DA de la 100 la 23.000 de lei.

Șapte persoane juridice au donat pentru această formațiune între 5.000 și 50.000 de lei. Banii donați de întreprinderea moldo-gemană Grisan Hamb SRL, care are o ocupație farmaceutică, a fost întoarsă companiei.

Notă: Acesta este ultimul Raport de finanțare prezentat la CEC de partid. Toate raportele pot fi accesate aici. 

Transenergo Reparație SRL a donat cea mai mare sumă, 50.000 de lei. SRL-ul a indicat în 2019 un profit net de 38.000 de lei în 2019, cu un venit de aproape 1.900.000 de lei. Farm Agro Plus SRL, cu activitate de comercializare a cerealelor, a donat pentru Platforma DA 10.000 de lei. Profitul din vânzări, pentru 2019, a ajuns la 3,7 milioane de lei. Venitul companiei a întrecum 14 milioane.

SC Furnic Prosper, Virtuosimpex SC SRL, GT Cernogal Gheorghe și SA Lactis 5.000 au donat pentru campania electorală PPDA câte 5.000 de lei. SC Furnic Prosper a indicat jun profit de peste 440.000 de lei, cu un venit din vânzări de peste 630.000. Compania importă și comercializează preparate chimice și biologice pentru plante.

Virtuosimpex cultivă cereale și plante oleaginoase. În 2019 a indicat un profit net de 3,71 milioane de lei. SRL-al a donat pentru partid 5.000 lei. 

GT Cernogal Gheorghe nu indică în surse deschise dale despre venituri. SA Lactis se ocupă de industrializarea laptelui. Pentru 2019 a indicat un profit net de 8,08 miliona de lei. Venituripe pentru aceeași perioadă au trecut de 220 milioane de lei.

PPDA a cheltuit cel mai mult pe publicitate online, peste 300.000 de lei, iar în publicitatea tv peste 270.000 de lei. Zero lei au fost raportați pentru presa scrisă și radio, iar puțin peste 13.000 pentru panouri elctorale.

Pentru reflectarea evenimentelor electorale în mass-media, PPDA a achitat peste 85.000 de lei. Articolele promoționale au fost achitate cu peste 160.000 de lei, iar pentru ziarul electoral, PPDA nu a investit resurse financiare. Pentru conbustibil au fost raportați peste 96.000 de lei, dar nu fost indicați bani pentru șofer sau înteținerea mijloacelor de transport.

Dosare penale pornite la insistența Platformei DA 

În august 2030, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a depus o sesizare la Procuratura Generală. El cere procuraturii să investigheze gestul președintelui Igor Dodon, care l-a numit președinte pe liderul administrației secesioniste de la Tiraspol, Krasnoselski, cu care s-a întâlnit săptămâna trecută la reședința prezidențială de la Condrița. „Este un act imoral și anticonstituțional al președintelui Dodon de recunoaștere a lui Krasnoselski drept președinte al unei bucăți din teritoriul Republicii Moldova, ocupat de forțele separatiste”, spune Andrei Năstase. 

Întâlnirea celor doi a avut loc la 28 iulie curent, la vila prezidența prezidențială de la Condrița. Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, “președinte al Transnistriei” în cadrul întrevederii  În timp ce mai mulți experți s-au arătat revoltați de această adresare este revoltătoare, Președinția a răspuns printr-un comunicat că a fost vorba despre un context protocolar.

Dosarul finantarii PSRM din Rusia 

Procuratura Anticorupție a reluat în decembrie 2019 investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă. Șeful Procuraturii Anticorupție de atunci, Viorel Morari,  a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie de către subalternul său, Alexandru Cernei. 

După ruprea alianței cu PSRM și demiterea Guvernului condus de Maia Sandu, liderul Platformei DA Andrei Năstase a solicitat reluarea investigațiilor privind finanțarea din Rusia a PSRM. Năstăse a declarat că imaginile video au fost supuse expertizei în România și s-a dovedit că nu sunt truncate. Președintele PPDA a publicat atunci pe pagina sa de Facebook un răspuns semnat de Viorel Morari, în care omul legii afirmă că a anulat la data de 26 noiembrie 2019 ordonanța  din 8 iulie pe motiv că aceasta ar fi neîntemeiată și lovită de nulitate. 

„Ordonanța ne neîncepere a urmăririi penale în cazul finanțării externe a PSRM, recunoscută de Dodon în cadrul târgului cu Plahotniuc, la fel ca şi ordonanța NUP în cazul uzurpării puterii de stat, este anulată! Demersurile şi eforturile noastre dau roade, iar Dodon şi Plahotniuc urmează să fie anchetați penal”, a scris Andrei Năstase.

Amintim că după ce au eșuat negocierile între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor pentru crearea unei majorități parlamentare, democrații au difuzat o înregistrare în care șeful statului iar spune lui Plahotniuc că ar primi câte 700-800 de mii de dolari pe lună pentru întreținerea partidului. Igor Dodon a respins acuzațiile și a declarat că imaginile ar fi trucate.

La 11 iunie current, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de posturile TV Publika și Prime, afiliate Partidului Democrat. În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM și care au apărut ulterior pe Publika.md, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. 

 

 

 

 

 

 

Invstigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii