Integritate

Profil electoral: PDCM, formațiunea miniștrilor demisionari

PDCM
Autor: Ilie Gulca
05/07/2021 3126

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a depus, pe 28 mai curent, actele la Comisia Electorală Centrală pentru înscrierea în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Membrii-cheie ai acestei formațiuni politice sunt miniștrii din Guvernul Chicu, ce au refuzat să își exercite funcțiile în Guvernul interimar după 31 decembrie 2020 – Viorica Dumbrăveanu, fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și Anatol Usatîi, fost ministru al Economiei și Infrastructurii.

Ion Chicu și Viorica Dumbrăveanu, conform raportului financiar al formațiunii, figurează printre principalii donatori. Ei au donat în numerar câte 26.100 de lei. Cei mai generoși însă sunt trei „conducători”, probabil, de firme, care au cotizat câte 51.000 de lei.

Două SRL-uri din Chișinău – Moldauditing și Forțagroplus – au contribuit la finanțarea formațiunii cu 40.000 și, respectiv, 83.000 de lei. 

PDCM este alcătuită în principal din foști funcționari la Guvern sau în alte instituții publice. Nucleul formațiunii însă este format din cei doi foști miniștri în cabinetul Chicu – Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi. Chicu și Dumbrăveanu au avut cam același parcurs în carierele lor - ambii au obținut funcții în Cabinetul Greceanîi și au plecat de la guvern după proteste ample atât în 2009, cât și în 2019.

Ion Chicu

Ion Chicu: între Ghimpu și Dodon  

Ion Chicu a debutat în politică în 1998, candidând la funcția de deputat pe lista Partidului Reformei, formațiune condusă de Mihai Ghimpu, devenită ulterior Partidul Liberal.

Peste șapte ani, îl găsim pe Chicu la celălalt capăt al eșichierului politic, lucrând într-un guvern comunist. În iunie 2005, el a fost angajat în Guvernul Tarlev, în calitate de director al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului.

În noiembrie 2005–martie 2006, a fost consilier al prim-viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi. După instalarea acesteia în funcția de prim-ministru, în aprilie 2008, Chicu a fost consilier principal de stat pe domeniile economic și relații externe al premierului. A exercitat această funcție până în septembrie 2009, când PCRM a pierdut guvernarea.

În ianuarie 2018, Chicu a revenit la Ministerul Finanțelor în calitate de secretar general de Stat. În decembrie 2018, după numirea lui Armașu în funcția de guvernator al Băncii Naționale, a preluat conducerea Ministerului Finanțelor, post pe care l-a deținut până iunie 2019, în perioada crizei politice.

După ce plecat de la Ministerul Finanțelor, la o lună de la criza politică, pe 12 iulie 2019, Chicu a trecut în echipa de consilieri ai președintelui Igor Dodon.

Premierul comentariilor șterse

Deși se declară acum militant pentru integrarea R. Moldova în UE, în perioada în care se afla în solda lui Dodon, cu o lună înainte de instalarea în funcția de premier, a lansat un atacat violent împotriva unor demnitari europeni – Štefan Füle, comisar european pentru Extindere și Politica de vecinătate (2010–2014) și Dirk Shuebel, șef al Delegației UE în Republica Moldova (2009–2013) – pe care i-a acuzat de organizarea furtului miliardului

„Eu cred că un Danke schon special trebuie să-l adresăm comisarilor europeni, care au scris și dictat istoria de succes după 2009, culminând cu jaful veacului. Anume un Fule, anume un Schuebel, și mulți alții care se ofereau să facă poze cu reformatorii de aici, POARTĂ VINA PENTRU DEZASTRUL ÎN CARE A AJUNS Țara noastră! Unde-s toți acești funcționărași europeni? Își asumă vreo răspundere? Nu cred [...]”, a scris Chicu pe pagina sa de Facebook, postare pe care a șters-o ulterior.

Imediat ce fracțiunile socialiștilor și democraților au demis Guvernul Sandu, pe 14 noiembrie, fostul consilier al președintelui Igor Dodon a fost instalat în funcția de premier.

Din capul locului, el a recunoscut că executivul său are misiunea unui cabinet electoral pentru fostul său șef de la Președinție, postură în care s-a aflat în ultimul an de guvernare a democraților. 

Sprijinit de o guvernare democrat-socialistă, premierul Chicu a anunțat un program axat pe reținerea celor implicați în frauda bancară și pe promovarea reformei justiției. Aceste obiective nu au fost realizate de Guvernul Chicu, dimpotrivă, în perioada guvernării socialiștilor, s-au aliat cu Partidul Șor și Pentru Moldova și au declanșat un proces de adoptare a unor legi care favorizează funcționarii corupți.

A reluat acțiunile populiste

În același timp, premierul Chicu a continuat proiectul „Drumuri bune”, o acțiune calificată de expertul Oleg Tofilat drept „nocivă”. Una dintre problemele semnalate de expert a fost alocarea „populistă și discreționară a resurselor în an preelectoral, acțiune susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului”.

După asta, Oleg Tofilat a fost numit consilier al prim-ministrului Chicu în domeniul transportului.

În noiembrie 2019, premierul Chicu a obținut acordul Federației Ruse, inițial, pentru un credit în valoare de 500 milioane de dolari. Ulterior, în martie 2020, autoritățile ruse au propus Chișinăului un credit de 200 de milioane de dolari. După ratificarea acordului în Parlament, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale actele privind acordarea acestui împrumut pentru Republica Moldova.

Cel mai sensibil aspect era că împrumutul urma să fie acordat doar în cazul în care nu existau alte creanțe bancare ale Republicii Moldova. Dacă anumiți agenți economici cu credite la băncile rusești nu-și onorau plățile, datoria acestora urma să fie pusă pe seama statului.

Una a spus și alta a făcut

De asemenea, premierul Chicu a fost criticat vehement pentru gestionarea defectuoasă a pandemiei și pentru derapaj în lupta împotriva corupției și reforma justiției.

„Deși actualul guvern și-a declarat disponibilitatea să continue integrarea în UE [...] viitorul reformelor rămâne incert pentru că succesul final al modificărilor din domeniul de justiție și anticorupție va depinde de voința politică a actualelor autorități, care tind să-și favorizeze persoanele asociate guvernării”, a scris președintele Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

De partea cealaltă, Chicu a avut o reacție dezechilibrată la adresa europarlamentarului român, provocând un amplu scandal diplomatic cu statul român.

„Ce-ai făcut, june, în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numărul de bolnavi COVID 19 înregistrați în toată țara mea. Și medici, cam tot atâți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de două ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, deși numărul populației este egal”, a scris Ion Chicu, postare pe care, de asemenea, a șters-o ulterior.

Un alt scandal provocat de Chicu a fost nunta unui fecior de-al său, în plină pandemie, pe 28 august 2020, chiar dacă acest gen de petreceri erau interzise în perioada respectivă.

Chicu a indicat pentru ultimii doi ani în declarația depusă la CEC un venit oficial de 440.000 de lei.  Pentru soția sa, angajată a Centrului Republican de Diagnosticare, a trecut 217.000 de lei. Are în proprietate trei terenuri agricole cu o valoare totală de circa 258.000 de lei, o vilă de peste 700.000 de lei și un apartament de 59,9 metri pătrați achiziționat anul trecut, cu aproape 380.000 de lei.

În 2021, Chicu și-a cumpărat un automobil Nissan Qashqai cu aproape 470.000 de lei. El mai declară două credite în valoare de 740.000. 

Ion Chicu are o serie de litigii cu mai mulți politicieni și foști miniștri în mare parte pentru calomnie. Maia Sandu l-a acționat în judecată pentru că i-ar fi adus acuzații false precum că executivul său a reeșalonat datoria pe care o avea concesionara Aeroportului Internațional Chișinău, Avia Invest, față de stat, pentru că ar fi votat în 2013 pentru concesionarea aceluiași obiectiv, precum și pentru garanțiile de stat după furtul miliardului. 

Chicu a mai fost dat în judecată de deputata transfugă Ruxanda Glavan, de asemenea, pentru calomnie, precum și de fostul democrat Andrian Candu.  

Viorica Dumbrăveanu

Ministra Sănătății, fără mască

Următorul candidat pe lista PDCM este fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu.

Aceasta și-a început cariera de funcționar public, la fel ca Ion Chicu, în guvernul Zinaidei Greceanîi, alcătuit de Vladimir Voronin în scopuri electorale pentru alegerile din aprilie 2009. Dumbrăveanu a fost viceministră a Protecției Sociale, Familiei și Copilului al Republicii Moldova (31 martie 2008–25 septembrie 2009).

În perioada Guvernului Filip, a fost viceministră a Muncii, Protecției Sociale și Familie (3 februarie 2016 – 26 iulie 2017) și secretară de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (8 noiembrie 2017 – 26 iulie 2019).

După instalarea Guvernului Sandu, la fel ca șeful său de partid, a devenit consilieră al Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, în domeniul dezvoltării sociale (27 iulie – 14 noiembrie 2019).

În timpul mandatului său de ministră, Dumbrăveanu a fost criticată dur de opoziție și societatea civilă pentru modul în care a gestionat criza pandemică de COVID-19.

Împotriva ei a fost depusă chiar o moțiune de cenzură, în iulie 2020, în care a fost blamată pentru asigurarea precară a instituțiilor medicale cu echipament necesar de protecția împotriva pandemiei de COVID-19, pentru distorsionarea statisticilor reale despre contaminări, pentru inducerea în eroare prin mesaje contradictorii transmise de autorități.

Însăși Dumbrăveanu a fost observată în spațiul public închis fără mască. 

Medici supuși unor administrații abuzive

Cea mai gravă a fost atitudinea abuzivă a autorităților față de angajații din sistemul medical. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit abuzurile administrațiilor unor instituții medicale față de angajații lor.

Unii lucrători medicali suferind de boli cronice au fost obligați să lucreze în secții de COVID-19, a fost semnalată tendința unor administrații de spitale să le refuze plata subvențiilor unor medici și asistente medicale sub pretextul că ar fi contractat virusul în altă parte decât la serviciu.

Cu toate acestea, ministra Dumbrăveanu a fost decorată de fostul președinte Igor Dodon cu „Ordinul de onoare”.

După ce a plecat din funcția de ministră a Sănătății, în ianuarie 2021, a revenit în solda Zinaidei Greceanîi, în calitate de consilieră a speakerului socialist al Parlamentului.

În declarația depusă la CEC, Dumbrăveanu a indicat pentru ultimii doi ani venituri oficiale de circa 472.000 de lei.

Conform aceleiași declarații, soțul acesteia, angajat al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 9, a ridicat în aceeași perioadă un salariu de aproape 360.000 de lei.

La aceste venituri se adăugă 43.000 de euro obținuți din vânzarea unei case. Familia candidatei deține în proprietate un teren de 1,37 hectare, două apartamente, unul dobândit prin donație și altul prin moștenire. La capitolul bunuri mobile, familia deține din 2010 un automobil Mercedes C în valoare de 60.000 de lei.

Anatol Usatîi. Foto: ipn.md

Drumarul Usatîi

Cel de-al treilea candidat pe lista PDCM este Anatol Uratîi, fost ministru al Economiei și Infrastructurii în Guvernul Chicu. A lucrat și el în Guvernul Filip doar că, după criza guvernamentală din iunie 2019, nu a fost angajat de Dodon, ci de bașcanul regiunii autonome găgăuze.

Anatol Usatîi este specializat în domeniul construcției drumurilor. El a deținut între 1998 și 2015 diferite funcții legate de acest domeniu atât în cadrul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, cât și la Întreprinderea de Stat Administrația de Stat a Drumurilor.

În 2014, președintele Nicolae Timofti i-a conferit lui Usatîi „Ordinul de Onoare” „pentru merite în realizarea de proiecte investiţionale în Republica Moldova, contribuţie la gestionarea şi implementarea Programului Compact şi activitate managerială prodigioasă”.

În august 2015, a fost numit viceministru al Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. După cum am menționat, la 7 noiembrie 2017, a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, funcție pe care a deținut-o până în septembrie 2019.

În aceeași lună, a fost numit prim-viceguvernator al Comitetului Executiv al UTA Gagauzia, funcție deținută până în noiembrie 2019, când a fost numit ministru al Economiei și Infrastructurii, funcție până în mai 2020.

Promotorul „creditului serios”, de la Kremlin

Usatîi a fost un promotor al creditului rusesc. În cadrul unui interviu, el a subliniat că este vorba de un credit la un nivel „foarte serios, la nivel de premieri”.

„Moldova va obține acest credit în condiții destul de bune. Trebuie să demarăm programul cu drumurile. Procesul de accesare a creditului trece prin Parlament, este imposibil să faci ceva și să ascunzi”, a spus Usatîi.

Candidatul indică în declarația depusă la CEC, pentru ultimii doi ani, venituri oficiale de aproape 500.000 de lei. Pentru soția sa, angajată la IGP Initiative SRL, a trecut un salariu de doar 73.000 de lei.

Usatîi a mai declarat că deține un teren de 8,6 ari și o casă de locuit de 50 metri pătrați. El conduce o Toyota RAV 4, fabricată și achiziționată în 2010. 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii