Integritate

Profil electoral: Pavel Filip, liderul PDM. Pledoaria pentru Plahotniuc și favorurile pentru rude

Pavel Filip, președinte PDM
Autor: Ilie Gulca
08/07/2021 1718

Înainte de a adera la Partidul Democrat, potrivit declarațiilor fostului lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, actualul președinte democrat, Pavel Filip, a făcut parte, în octombrie 2007, din grupul de inițiativă pentru constituirea PLDM. El urma să fie responsabil de relațiile cu oamenii de afaceri. Ulterior, Filip a infirmat declarațiile fostului președinte liberal-democrat.

În 2008, a fost numit șef la Tutun-CTC, societate cu capital majoritar de stat. În 2011, a fost învestit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, instituție pe care a condus-o până ianuarie 2016.

În 2010, în perioada mandatului său la Tutun-CTC, Filip a aderat la PDM și a fost inclus în lista de candidați ai formațiunii pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. În 2014, pentru o scurtă perioadă, a fost deputat, după care a revenit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

În calitate de președinte al organizației municipale a Partidului Democrat, Pavel Filip este cel care l-a propus pe Vladimir Plahotniuc, în iulie 2014, la distincția de stat supremă a Republicii Moldova.

„În conformitate cu prevederile Legii nr. 1123 din 30.07.1992 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, Vă rugăm respectuos să examinați prezentul demers al PDM privind propunerea de decorare a domnilor Marian Lupu și Vlad Plahotniuc cu distincția de stat Ordinul Republicii pentru merite deosebite în susținerea și asigurarea acțiunilor de negociere, semnare și ratificare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova”, se menționează în demersul actualului șef al PDM.

La 20 ianuarie 2016, a fost învestit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, după ce președintele Nicolae Timofti a respins candidatura lui Vladimir Plahotniuc. Votul de încredere acordat Guvernului Filip a fost urmat de ample proteste ale opoziției.

Mulțimea adunată în fața Parlamentului a încercat să ia cu asalt clădirea, timp în care membrii noului Guvern au fost evacuați printr-o ieșire secretă. În seara aceleiași zile, aproape de miezul nopții, Guvernul Pavel Filip a depus jurământul în fața șefului statului, în cadrul unei ceremonii secrete.

În decembrie 2016, a fost ales prim-vicepreşedinte al PDM, după ce fusese vicepreşedinte al formațiunii. La alegerile parlamentarele din 2019, a candidat în cadrul Circumscripției uninominale nr. 20 Strășeni, raionul său de baștină, unde a câștigat detașat.

Vladimir Plahotniuc și Pavel Filip, în perioada crizei politice din iunie 2019

Pe 8 iunie 2019, Guvernul condus de Pavel Filip a refuzat să cedeze puterea noului guvern învestit în frunte cu Maia Sandu. Drept motiv a constituit refuzul Curții Constituționale să recunoască legalitatea Parlamentului de legislatura a X-a.

Potrivit magistraților Înaltei Curți, deputații nu reușiseră să constituie organele de conducere ale Parlamentului și să formeze Guvernul Republicii Moldova în termen de trei luni de la validare, până pe data de 7 iunie 2019. Aceiași magistrați ai Curții Constituționale i-au conferit premierului Pavel Filip, pe 9 iunie 2019, interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova.

În această calitate, el a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data de 6 septembrie 2019 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Ulterior, pe 15 iunie 2019, Curtea Constituțională și-a revizuit hotărârile menționate mai sus.

După cedarea puterii noii majorități parlamentare, formată de Blocul ACUM și PSRM, și fuga lui Vladimir Plahotniuc, în iunie 2019, a preluat interimatul funcției de președinte al formațiunii. Pe 7 septembrie 2019, la Congresul IX extraordinar al PDM, Pavel Filip a fost ales preşedinte al formațiunii.

Conform declaraţiilor depuse de Pavel Filip, familia acestuia este posesoarea următoarelor bunuri imobile şi mobile: două case de locuit cu terenuri aferente, dintre care una este deţinută în folosinţă şi situată în mun. Chişinău, iar cealaltă în s. Pănăşeşti, r-nul Străşeni, opt terenuri agricole în s. Pănăşeşti şi un automobil BMW X5.

În proprietatea familiei Filip se află şi 724 de acţiuni ale Bucuria SA. Pavel Filip a prezentat în repetate rânduri informaţii incomplete despre valoarea cadastrală a proprietăţilor deţinute sau a omis includerea în declaraţie a mai multor bunuri imobile contrar prevederilor legale.

Astfel, în declaraţia din 2012 nu se regăsesc două terenuri agricole dobândite în acelaşi an, precum şi două terenuri intravilane aflate în proprietate din 2003 şi 2004. În aceeaşi declaraţie Pavel Filip a omis să treacă valoarea cadastrală a șase terenuri agricole, dobândite în anul 2005.

În 2014, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control privind respectarea de către Pavel Filip a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, însă a clasat cauza pe motivul lipsei încălcării.

În declaraţiile pentru 2013–2017, nu a specificat valoarea cadastrală a casei de locuit şi a terenului intravilan aferent, proprietăţi dobândite în 2004, pe motiv că acestea nu sunt înregistrate la oficiul cadastral, deşi în declaraţia din 2010 a inclus valoarea cadastrală a acestor bunuri.

Pentru 2019, a declarat un venit în valoare de 385.773 de lei, din care 235.123 salariul pentru funcția de premier, 116.650 salariul pentru salariul de deputat și 34.000 de lei – compensații pentru tratament și pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Pentru soția sa, el a indicat un venit în valoare de 155.547 de lei ridicat drept salariu de SRL Burex, proprietara rețelei de magazine Ciocoville. El a declarat alte 100.000 de lei obținuți din vânzarea automobilului BMW X5.

El a trecut în declarație cinci conturi bancare deținute de soția sa: două în valoare de 126.761 de lei și unul de 130 de euro la Victoriabank; al patrulea în valoare de aproape 41.000 de lei la Mobiasbancă și al cincilea în valoare de 60.642 de lei la Moldincombank.

Pentru 2020, Pavel Filip un venit în valoare de 373.192 – 209.749 de lei drept salariu de deputat, aproape 2.000 de lei – salariu de la Cancelaria de Stat, 143.000 de lei – compensație pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare și ale 18.500 de lei pentru tratament.

Pentru soția sa a indicat un salariu de circa 150.500 de lei drept salariu de la SRL Burex.

Pentru 2020, Filip a declarat patru conturi bancare –de 700 de euro, de 3.439 de lei, de aproape 36.000 de lei – toate la Victoriabank și al patrulea, în lei, cu o sumă neînsemnată la Mobiasbancă. În același timp, pentru soția sa a declarat un cont de 134.333 de lei la Victoriabank.         

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În perioada mandatului de prim-ministru, Monicol SRL, proprietate a cuscrului său, Dumitru Vicol, a beneficiat de sume generoase de la stat pentru dezvoltarea afacerii din domeniul agriculturii.

Grosul banilor livrați de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) către firma rudei premierului a coincis cu anul căsătoriei copiilor lor. Valoarea subsidiilor pe care le-a primit Monicol din partea AIPA este una incertă.

AIPA a indicat într-un răspuns oficial pentru Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) că a acordat Monicol în 2014–2019 subvenții în valoare de 4.185.914 lei cu titlu nerambursabil.

Totodată, un document al Agenției arată că firma lui Vicol a obținut de la stat, doar în 2016, aproape 5,5 milioane de lei, pentru „procesarea, uscarea şi congelarea fructelor, strugurilor, legumelor şi cartofilor”.

Angajații AIPA au încercat să convingă reporterii că documentul cu pricina este, de fapt, o prezentare în Power Point, și nu un act al instituției, chiar dacă acesta se regăsește pe site-ul agenției și poartă antetul instituției.

Numele firmei Monicol a ajuns în atenția publică în 2018, în contextul reducerii considerabile a prețurilor de achiziție a miezului de nucă.

După ce a fost acuzat de nepotism, premierul Pavel Filip a recunoscut în cadrul unei emisiuni TV că Dumitru Vicol este tatăl fetei cu care s-a căsătorit feciorul său în 2016, dar a respins acuzațiile că Monicol ar deține monopol pe piața exporturilor de miez de nucă.

Cu toate acestea, conform datelor statistice ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind exportul de nuci pentru perioada 1 ianuarie 2018–12 noiembrie 2018, 27 de companii moldovenești au exportat, în total, 10,7 mii de tone de miez de nucă, în valoare totală de 1,3 miliarde de lei.

Aproape 30% din valoarea exportată i-a revenit companiei Monicol – 2.548 de tone de miez de nucă în valoare de 372.637.015 lei. Firma respectivă se plasează pe poziția a doua.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii