Integritate

Profil electoral: Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal la funcția de primar al municipiului Chișinău

Autor: Anticoruptie.md
02/10/2019 7011

Președintele Partidului Liberal (PL), Dorin Chirtoacă, va candida pentru a patra oară la funcția de primar general al municipiului Chișinău, din partea formațiunii pe care o conduce. Liderul PL a câștigat consecutiv trei mandate de primar. Pe durata acestora, asupra sa în repetate rânduri au planat suspiciuni că ar fi fost implicat în conflicte de interese, acestea însă nu s-au soldat cu sancțiuni. Într-un caz a expirat termenul de prescripție prevăzut de lege, altul s-a consumat la Procuratură, iar cea de-a treia cauză a fost clasată de CNI. Chirtoacă nu a dus până la capât ultimul mandat de primar al Capitalei, deoarece, la sfârșitul lunii mai 2017, a fost arestat în dosarul privind licitațiile pentru amenajarea parcărilor cu plată în Chișinău. Fostul edil pledează nevinovat și susține că este vorba de o răfuială politică. În septembrie 2017, Chirtoacă a fost pus din nou sub învinuire, într-un nou dosar penal, în care este acuzat că și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu.

Dorin Chirtoacă a devenit vicepreședinte al Partidului Liberal în luna mai 2005. A fost ales primar de Chișinău la 17 iunie 2007 (la 29 de ani), obţinând 61,17 % din sufragii în confruntarea cu Veaceslav Iordan, candidatul comuniștilor. În 2009, în ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidaţi ai Partidului Liberal, însă nu a devenit deputat, alegând să rămână la Primărie. În 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon și a mai obținut un mandat de primar al Capitalei. După alegerile locale generale din 2015, a obținut cel de-al treilea mandat de primar, confruntându-se cu Zinaida Greceanîi, candidată PSRM. În octombrie 2016, Dorin Chirtoacă a fost ales vicepreşedinte al Camerei Regiunilor din Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.

Referendumul de revocare, eșuat

În septembrie 2016, un grup de consilieri din CMC au încercat să inițieze un referendum privind revocarea lui Dorin Chirtoacă. Judecătoria sectorului Centru a dat undă verde inițiativei, dar a stabilit că plebiscitul putea fi iniţiat de Consiliul municipal Chișinău. Curtea de Apel a refuzat înregistrarea grupului de iniţiativă care urma să colecteze semnăturile necesare pentru iniţierea referendumului. La mijlocul lunii septembrie 2016 tentativa a eșuat. Inițiativa a fost susținută de 32 de aleși locali, fiind necesare încă două voturi. La ședința Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­și­nău au fost pre­zenți consilierii din partea PSRM, PPEM, PLDM, PCRM și PN. La jumătate de an distanță, Curtea de Apel Chişinău a admis demersul PSRM privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă. Judecătoria Chişinău a eliberat listele de semnături pentru plebiscit în luna mai 2017. Desfăşurarea referendumului de revocare a lui Chirtoacă a fost votată pe 12 septembrie 2017, în cadrul ședinței CMC, cu 26 de voturi pentru și 15 împotrivă. Organizarea plebiscitului a costat bugetul de stat circa nouă milioane de lei. Referendumul însă a eşuat. La urne s-au prezenatat 110.502 cetățeni, adică 17,53% din alegătorii înregistraţi în municipiu. Pentru validarea acestui referendum ar fi trebuit să voteze circa 33%, ceea ce presupune un număr de peste 210.000 de persoane din numărul total de 640.000 de alegători din Chişinău. 

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 93.720 de persoane care au ieşit la urne au votat pentru demisia lui Dorin Chirtoacă, iar restul - 13.857 - împotrivă.

La 16 februarie 2018, după ce, pe numele său au fost deschise două dosare penale, și după ce PL părăsise majoritatea parlamentară controlată de PDM, pentru a bloca rămânerea Silviei Radu în funcția de primar interimar, Dorin Chirtoacă a demisionat, generând alegeri locale noi. În februarie 2019, la alegerile parlamentare, a candidat la funcția de deputat în circumscripția nr. 32, arondată suburbiilor Capitalei, a obținut însă doar 11,39% din numărul total de voturi valabil exprimate.

Conflictele de interese

La 8 octombrie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI, actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) a constatat că Dorin Chirtoacă a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese şi a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitaţia pentru restabilirea bulevardelor Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Negruzzi și Vasile Alecsandri din Capitală, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani împrumutați. Comisia a dedus că primarul ar fi avut un interes personal atunci când a desemnat învingătoare compania care anterior a câștigat concursul privind reabilitarea străzii Alecu Russo din Chișinău și pentru care municipalitatea a scos din hazna circa 75 de milioane de lei. „Lucrările au fost efectuate cu încălcarea termenelor și a cerințelor de calitate, iar în cadrul licitației, prețul propus de compania respectivă nu a fost cel mai mic, așa cum prevede legislația, și nici experiența necesară pentru acest tip de lucrări, societatea comercială nu o deținea", se arată într-un comunicat de presă al CNI. Comisia a expediat actul de constatare Centrului Național Anticorupție cu propunerea de a-i aplica edilului o amendă contravenţională. Chirtoacă a rămas însă nesancţionat pe motiv că expirase termenul de prescripţie (de trei luni) prevăzut în Codul Contravenţional. Dosarul a fost încetat pe 29 octombrie 2015. Totuși, Chirtoacă a acționat în judecată CNI, cerând anularea deciziei de constatare a abaterii. Atât Judecătoria Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău i-au dat dreptate liberalului, iar la 29 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a găsit vinovat pe Dorin Chirtoacă de conflict de interese fiind anulată.

În 2015, Dorin Chirtoacă a mai fost, de cel puțin două ori în atenția CNI, care a investigat eventuale conflicte de interese în care acesta a fost implicat. Astfel, în iulie 2015, CNI, sesizată de către Mișcarea Refugiaților Transnistreni, stabilea că Dorin Chirtoacă, primar general al mun. Chișinău, nu a indicat calitatea sa de membru în organele de conducere ale Partidului Liberal în declarația sa cu privire la interese personale pentru 2013. Chirtoacă s-a scuzat atunci, spunând că ar fi vorba de o „omisiune neintenționată”. CNI a remis, totuși, materialele Procuraturii Generale, cerând pedepsirea primarului. Cazul s-a consumat la Procuratură. La mai puţin de un an, demnitarul a comis aceeaşi abatere la completarea declaraţiei de interese pentru anul 2015. În august 2015, Chirtoacă a ajuns din nou în vizorul CNI. De această dată în urma interpelării depuse de Ion Ceban, pe atunci deputat, care cerea Comisiei să examineze o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictului de interese de către Dorin Chirtoacă, la înstrăinarea unui imobil, cu statut de monument de arhitectură, în favoarea Partidului Liberal. La 27 iunie 2013, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a emis o decizie prin care i-a acordat Partidului Liberal o clădire cu o suprafață totală de 299,8 metri pătrați în chirie, pe un termen de 10 ani, pentru o plată anuală de 109 mii de lei. Viceprimarul Nistor Grozavu a fost persoana din Primărie care a asigurat controlul îndeplinirii Deciziei. Grozavu și Mihai Ghimpu au semnat un contract de locațiune. Deși Nistor Grozavu era subalternul lui Chirtoacă, iar Mihai Ghimpu, unchiul primarului și liderul partidului din care acesta face parte, membrii CNI au ajuns la concluzia că „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a sediului către PL și nu a participat la luarea acesteia sau la executarea Deciziei CMC, întrucât executarea ei a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu. Prin urmare, Comisia conchide că, faptele relatate nu întrunesc elementele constitutive ale conflictului de interese”.

Averea și veniturile

În perioada 2009-2010, Dorin Chirtoacă a acumulat venituri în mărime de 188 mii de lei. El deținea 1/3 dintr-o casă de locuit de 70 de metri pătraţi în satul Coloniţa în valoare de 167 mii de lei şi un automobil. Pe atunci Chirtoacă închiria un apartament în Chişinău.

În declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pe 2014, Dorin Chirtoacă a indicat că, în 2013, şi-a cumpărat un apartament de 90 m.p. cu 600 mii de lei. A mai declarat 1/3 din casa moştenită în 2002 şi deja două maşini - un Opel şi un BMW. În 2013, când şi-a cumpărat apartamentul, primarul a contractat un credit în mărime de 315 mii de lei.

În 2015, Dorin Chirtoacă și-a procurat un apartament de 72 de metri pătrați pe bulevardul Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana, cu o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, potrivit declarației de venit pe anul 2015. Asta în condițiile în care în 2015 a avut un salariu de puțin  peste 160.000 de lei. Edilul a mai trecut în declarație o casă pe care a moștenit-o în 2014. Locuința are o suprafață de 230 de metri pătrați și are o valoare cadastrală de circa 780.000 de lei. Tot în 2014, Dorin Chirtoacă a moștenit trei garajuri, un beci, o anexă gospodărească și un teren destinat pentru construcții de 30 de ari, care valorează peste 500.000 de lei. El mai deținea o cotă de o treime dintr-un teren intravilan de 0,09 hectare, moștenire din 2002. Avea un credit în lei, contractat în 2013 cu rata dobânzii de 10% şi scadent în 2033.

Chirtoacă nu a declarat în 2014 mai multe bunuri imobile dobândite prin succesiune testamentară în acelaşi an. Bunurile au fost trecute în declaraţia din 2015, însă cu omisiuni. Casa de locuit (1/3 cotă-parte), deţinută din 2002, lipseşte din declaraţie. El nu a raportat nici posibilele venituri primite urmare a vânzării acesteia.

Pentru anul 2016, Dorin Chirtoacă declară un venit salarial în valoare de 136 de mii de lei, un teren intravilan, două automobile (un Opel şi un BMW), un apartament de 72 de metri pătrați, trei garajuri și casa moștenită în 2014. Potrivit declarației, creditul luat în 2013 a fost închis.

În ultima declarație de avere disponibilă, cea pentru 2017-2018, completată în Campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, Chirtoacă a raportat venituri în valoare de 256 de mii de lei, un teren intravilan, o casă de locuit cu două anexe, trei garajuri, un apartament de 72 de metri pătrați, un Opel cumpărat în 2003 și un BMW deţinut în baza unui contract de comodat.

Afacerile fratelui și scandalul privind panourile publicitare din Chișinău

În 2015, în presă au apărut investigații vizând legătura dintre fratele lui Dorin Chirtoacă și compania de construcții Lucet-Comerț, care a câștigat, în Chișinău, licitații de milioane de lei (construcția pietonalei, locuri de parcare în mai multe cartiere din Chișinău, construcția blocurilor în cadrul proiectului „Prima Casă”). S-a vehiculat că firma ar fi câştigat contracte, deoarece ar fi fost controlată de fratele primarului. Directorul întreprinderii a negat însă aceste acuzații. 

În 2016, Ziarul de Gardă a scris că gheretele „Coffee Time” din Chișinău ar aparține fratelui lui Dorin Chirtoacă și ar fi fost amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie” semnate de edil și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive. După cum argumenta Direcția juridică a Primăriei, deciziile au fost ignorate pe motiv că „CSJ a anulat dispoziția de amplasare a gheretelor, nu și autorizația” de funcționare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma Edera Trio cu sediul în apartamentul soacrei fratelui său. Dorin Chirtoacă a spus că familia sa are o activitate în domeniul apelor minerale din 1993 și nu are nicio legătură cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei.

Tot în 2016 a izbucnit și scandalul mediatic vizând interesele „liberale” din spatele „războiului” panourilor publicitare din Chișinău. Erau afectate interesele tuturor agențiilor de publicitate din Chișinău cu excepția a trei dintre ele, iar jurnaliștii Ziarului Național au constatat că acestea ar fi fost administrate, prin interpuși, de un consilier municipal liberal și doi parteneri de afaceri ai liderului PL. Proprietarul agenției „Neorama” menționa atunci că „așa-zisul „război al panourilor” lansat de primarul Dorin Chirtoacă nu este decât un pretext pentru a înlătura concurenții companiilor apropiate Partidului Liberal și familiei primarului”.

Învinuit în dosarul parcărilor cu plată

Dorin Chirtoacă a fost reținut în dosarul parcărilor cu plată la 25 mai 2017, fiind bănuit de trafic de influenţă. Dorin Chirtoacă i-ar fi dat indicaţii viceprimarului Capitalei, care era preşedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau să implementeze proiectul parcărilor în municipiul Chişinău, să semneze  contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fără avizul Consiliului Municipal Chişinău. CNA preciza că acest lucru s-a întâmplat chiar dacă prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat stabilesc expres că, după desemnarea câştigătorului, se negociază clauzele contractuale şi, doar după aceasta, proiectul se transmite spre aprobare şi semnare Consiliului Municipal Chişinău.

„Totodată, primarul municipiului Chişinău a avizat pozitiv certificatele de urbanism pentru proiectarea lucrărilor, în conformitate cu contractul de parteneriat public-privat dintre Primăria municipiului Chişinău şi nerezidenta EME PARKLEITSYSTEM GmbH. La rândul său, această companie ar fi devenit câştigătoare în urma unor acţiuni concertate dintre responsabili din Primăria capitalei, agenţi economici şi omul de afaceri care gestiona din umbră EME PARKLEITSYSTEM GmbH”, potrivit comunicatului de presă al CNA.

Astfel, pe parcursul anchetei, au fost documentate mai multe întâlniri dintre gestionarul din umbră al companiei câştigătoare şi şeful Direcţiei transport public şi căi de comunicaţii a Primăriei - întâlniri în cadrul cărora a fost discutată schema de trucare a licitaţiei, participarea primarului general la urgentarea semnării contractului, dar şi un „bonus” pentru serviciile prestate. „În cadrul audierilor efectuate pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit că, în urma înţelegerii prealabile dintre omul de afaceri şi şeful Direcţiei transport public, ultimul având rolul de intermediar dintre businessman şi primar, responsabilul de la Primărie este sfătuit să înregistreze o companie off-shore în Cipru, care ulterior devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH cu o cotă de 26 la sută. Potrivit mărturiilor oferite în cadrul anchetei, 26 la sută din veniturile companiei era acea mulţumire pentru semnarea contractului de parteneriat public-privat între compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH şi Primăria Capitalei, dintre care 13 procente îi reveneau primarului şi alte 13 la sută şefului Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie”, se mai arăta în comunicatul CNA.

Dorin Chirtoacă, reținut în dosarul parcărilor cu plată. Foto: report.md

În continuare, după ce compania din Cipru devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH, primarul ar fi dat indicaţii pentru deschiderea ofertelor şi iniţierea licitaţiei, iar compania numită devine câştigătoare.

La 26 mai 2017 Dorin Chirtoacă a fost plasat în arest la domiciliu, iar mandatul de arestare a fost prelungit în mai multe rânduri. Ulterior, viceprimarul Nistor Grozavu a făcut un denunț în care ar fi declarat procurorilor că primarul i-ar fi dat indicații să semneze documentele privind amenajarea parcărilor. Chirtoacă a precizat că cel mai probabil adjunctul său s-ar fi încurcat în declarații.

La 21 iulie 2017, dosarul a fost trimis în judecată, iar la 28 iulie 2017, instanța a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar. Oamenii legii susţin că, primarul municipiului Chişinău a săvârşit corupere pasivă - adică „acceptarea şi primirea, prin mijlocitor, de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, unor bunuri în proporţii deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru sine şi pentru o altă persoană, pentru a îndeplini şi a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale”. De asemenea, lui Dorin Chirtoacă îi este incriminat şi traficul de influenţă - adică „acceptarea şi primirea prin mijlocitor, de bunuri, în proporţii deosebit de mari, pentru sine şi pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă şi care susţine că are influenţă asupra unor persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, pentru a-i face să îndeplinească şi să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite”.

Dosarul se află (septembrie 2019) la etapa examinării în prima instanță.

Acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu în al doilea dosar penal

În cel de-al doilea dosar penal, Dorin Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei. În calitate de primar acesta a încheiat tranzacţii de împăcare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instanţelor judecătoreşti, prin care CMC era obligat să le asigure cu locuinţe. Adică le-a oferit bani. Asta în timp ce CMC era obligat să acorde persoanelor şi familiilor acestora spaţiu locativ cu drept de folosinţă, nu să le acorde mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ în proprietate privată„Primarul general, încheind 81 de tranzacţii de împăcare şi achitând mijloace ale bugetului municipal în sumă totală de 66.730.577,80 de lei, a cauzat administraţiei publice locale un prejudiciu în proporţii deosebit de mari. De asemenea, la Primăria municipiului Chişinău este o listă a persoanelor care necesită asigurarea cu spaţiu locativ conform hotărârilor judecătoreşti în baza titlurilor executorii, iar în urma analizei ordinii de executare a titlurilor executorii s-a constatat că Primăria nu a asigurat realizarea transparentă a hotărârilor instanţelor de judecată conform unui registru sau a unui program succesiv după principiul «primul venit - primul servit», repartizarea spaţiului locativ fiind realizată selectiv, preferenţial şi dezordonat, se arată în dosar.

În martie 2019, Chirtoacă a anunțat că Judecătoria Chișinău a dat curs demersului procurorului privind aplicarea sechestrului pe apartamentul din sectorul Ciocana al Capitalei, unde locuiește fostul edil, pe cota-parte pe care o deține în apartamentul din sectorul Buiucani, în care locuiesc părinții săi, precum și pe cota de 3/5 din casa din Colonița, suburbie a Capitalei, inclusiv pe acareturile din gospodărie. Ordonanța de aplicare a sechestrului a fost semnată la 24 ianuarie 2019 de către ofițerul de urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție. În aceeași zi, procurorul a înaintat demersul judecătorilor de instrucție care, până la sfârșitul zilei, au decis în favoarea organului de urmărire penală. Chirtoacă a contestat încheierea magistraților, însă Curtea de Apel Chișinău a păstrat intactă decizia Judecătoriei Chișinău.

Și acest dosar se află (septembrie 2019) abia în prima instanță. În ambele cazuri, Chirtoacă se declară nevinovat și susține că dosarele au la bază motive politice.

Acest articol apare în cadrul campaniei Promovarea votului informat şi conștient la alegerile locale generale 2019, implementat de CIJM şi API, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii