Integritate

Partidul Șor și independenții: averi, afaceri și interese

Foto: tv8.md
Autor: Mariana Colun
14/03/2019 2991

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au acces în Parlament au figurat în anchetele reportericești care au scos la iveală interesele ascunse și schemele de corupție în care au fost implicați. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt, ce averi și ce interese au noii parlamentari din Partidul Politic Șor, dar și deputații independenți.

Ilan Șor. Foto: Facebook.com

Ilan Șor, de-a lungul anilor, a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, dar şi cu laudele despre realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. În primul caz ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea mișcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocații săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu.

Șor a preluat oficial conducerea Mișcării „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul președinte al formațiunii, Valerii Klimenko, i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Șor a reformat formațiunea, schimbându-i numele din Mișcarea „Ravnopravie” în Partidul Șor.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Șor, într-un video plasat pe Facebook, i-a amenințat pe Maia Sandu și Andrei Năstase că îi va bate cu cureaua, iar pe jurnaliștii care îl critică îi va pedepsi.

De asemenea, Șor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localități și concertelor la care mulțimea este hrănită și primește pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acțiuni nu este cunoscută. CNA și Procuratura Generală, deși au fost sesizate de opoziție să verifice proveniența banilor, așa și nu au deschis o anchetă penală.

Jurnaliștii de investigație au depistat mai multe proprietăți și averi deținute de Ilan Șor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declarațiile de avere depuse de el la Comisia Națională de Integritate, transformată în Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit unei investigații Jurnal TV, Șor ar avea în folosință încă cel puțin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost văzut la mai multe evenimente publice, dar și încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri ale lui Șor au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar și lângă un local de lux din Capitală, unde se afla Șor. Potrivit Jurnal TV, Ilan Șor a fost văzut în ultimul timp și cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebată despre aceste automobile cu care se deplasează liderul Partidului Șor, purtătoarea de cuvânt a politicianului, Alina Șargu, a declarat că ele aparțin de fapt companiilor gestionate de el. Deși indică în declarația sa de avere o casă în Chișinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj și teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, într-o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate - de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa nouă milioane de lei. Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitatea Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

De mai bine de zece ani, Ilan Șor a legat o strânsă „colaborare” cu șefii Confederației Naționale a Sindicatelor, a reușit să privatizeze pe bani mărunți mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Șor a reușit să privatizeze în condiții dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor, pensiunea Flora etc.

O altă afacere ce implică un bun al statului și numele lui Ilan Șor este concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, dar și unui raport comun anterior al Ministerului Justiției și CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleț, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiții dezavantajoase statului și cu prejudicii pentru stat

Despre alte „pete” din biografia lui Ilan Șor, citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Șor deține un teren pentru construcții pe care este amplasată o casă de 201,8 metri pătrați și un garaj, procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri pătrați, procurat în 2000 cu 942 de mii de lei, altul de 239,4 metri pătrați, procurat în 2013 cu 824 de mii, și al treilea de 57 de metri pătrați, din 2002, cu valoarea de 162 de mii de lei. În declarația de avere Șor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moștenită în 2006. La capitolul venituri, Șor a indicat salariul de primar în mărime de 124 de mii de lei și încasările de aproape patru milioane de ruble ale soției, din activitatea de întreprinzător. Deși păstrează în bănci aproape jumătate de milion de lei, o mie de dolari și nouă mii de euro, Ilan Șor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2020, 349 de mii de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar și în 2017, a contractat alte două împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie să le restituie până în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2023.

Marina Tauber. Foto: Captură Youtube.com

Marina Tauber este primarul localității Jora de Mijloc, raionul Orhei, și vicepreședintă a Partidului Șor. Numele Marinei Tauber, anterior președintă a Federației de Tenis din Moldova, figurează în raportul Kroll 1 privind furtul unui miliard de dolari din trei bănci devalizate. Este cunoscută pentru atacurile la adresa presei. În august 2018 a agresat, în cadrul unei acțiuni de protest, la Orhei, jurnaliștii de la Radio Orhei, chemând la violență și răfuială cu presa incomodă. 

Marina Tauber a devenit primăriță în Jora de Mijloc din raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale anticipate din 20 mai 2018, și va conduce localitatea până în vara lui 2019, când vor fi organizate alegeri locale ordinare. Ea a acumulat 1.048 de voturi, echivalentul a 61 la sută din sufragii, câștigând funcția de primar din primul tur. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a depus o contestație la Judecătoria Orhei în care a cerut anularea alegerilor din Jora de Mijloc, pe motiv că acestea ar fi avut loc cu grave încălcări ale legislației electorale, făcând trimitere la un raport al Asociației Promo-LEX. Cu toate acestea, atât instanța de fond de la Orhei, cât și Curtea de Apel Chișinău, au menținut validarea alegerilor din Jora de Mijloc. Curtea de Apel Chișinău a respins contestația depusă de Maia Sandu, pe motiv că aceasta nu avea calitatea de concurent electoral la alegerile locale noi ale primarului Jora de Mijloc și respectiv nu era în drept să depună o contestație. 

Numele Marinei Tauber se regăsește în raportul Kroll 1, ea numărându-se printre persoanele care ar fi beneficiat în urma fraudei bancare. Potrivit raportului, Marina Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor. Ca argument, investigatorii dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. În cadrul unei dezbateri electorale, organizate în aprilie 2018 de postul de televiziune Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. Despre alte „pete” din biografia Marinei Tauber, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Marina Tauber a indicat venituri de doar 78 de mii de lei, din salariu. Ea a mai declarat un apartament în care deține o cotă de 7/18. În 2017, candidata Partidului Șor a contractat un împrumut în mărime de 450 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020.

Petru Jardan. Foto: Facebook.com

Petru Jardan este director general al companiei Avia Invest, cea care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău. Până în 2018, Petru Jardan nu a fost implicat oficial în politică. Înainte de a se implica în politică, Petru Jardan s-a aflat în cercul de apropiați ai primarului de Orhei, Ilan Șor. Acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al clubului de fotbal „Milsami” Orhei, patronat de Ilan Șor, iar ulterior, în 2012, a fost numit director al „Aeroportului Internațional Chișinău” printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorului Agenției Proprietății Publice. În 2013, Aeroportul a fost concesionat companiei Avia Invest, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii, funcție pe care o deține și astăzi, se precizează în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. Ilan Șor, președintele Partidului Șor, este președintele Consiliului de Administrație al Avia Invest. Această companie va gestiona în următorii 43 de ani Aeroportul Internațional Chișinău, în baza unui parteneriat public-privat semnat în 2013.

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, Petru Jardan a obținut în ultimii doi ani venituri oficiale în sumă totală de 1,6 milioane de lei de la compania Avia Invest (67 de mii de lei lunar). Jardan a mai trecut în declarația de avere faptul că, împreună cu soția, este proprietarul unui apartament de 114 metri pătrați, procurat în 2012, în urma unui contract de investiții. Din 2013, Jardan conduce prin mandat un automobil de model Porsche Cayenne, fabricat în același an. Mașina costă 68 de mii de euro, echivalentul a 1,3 milioane de lei.

Maria Albot. Foto: Facebook.com

Maria Albot este director comercial la DFM SRL, companie care face parte din holdingul gestionat de familia Șor. Este secretar general al Partidului Șor, condus de primarul orașului Orhei și figurant în rapoartele companiei Kroll, care a investigat frauda bancară din R. Moldova, în urma căreia, din sistemul bancar (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank) a fost sustras aproximativ un miliard de dolari. Anterior, conform informațiilor publice, Albot a activat și în cadrul Dufremol, companie care gestionează magazinele duty-free de la frontiera Republicii Moldova.

Maria Albot este de profesie jurist și deține titlul de magistru în drept, se arată în datele biografice publicate de CEC. Aceasta a studiat anterior la liceul „Logica”, acolo unde au mai învățat Ilan Șor și Marina Tauber. Conform informațiilor făcute publice de Ilan Șor, instituția de învățământ a fost deschisă de către tatăl acestuia.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Maria Albot a deținut, din august 2015, timp de un an, și funcția de președintă a Asociației „Pentru Orhei”, entitate implicată în mai multe proiecte din orașul Orhei, după ce Ilan Șor a fost ales în funcția de primar, dar și funcția de vicepreședintă a Fundației de Caritate „Miron Șor”Albot este membră a Consiliului de Administrație al Asociației „Pentru Orhei”.

În 2011, Maria Albot era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Șor. În 2015, numele ei apare și în autodenunțul depus de Ilan Șor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Șor declarând că Maria Guțuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a mașinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, ea a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării și a confirmat declarațiile oferite anterior de Ilan Șor.

În declarația pe proprie răspundere depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat, Albot a indicat că, în ultimii doi ani, 2017-2018 a obținut venituri din salariu doar de la compania DFM SRL în sumă de 17,4 mii de lei. În schimb, familia Albot a primit donații generoase. Sergiu Albot a încasat 200 de mii de lei cu titlul de donație, iar Maria Albot, o donație de 150 de mii de lei. Ea a beneficiat și de îndemnizație pentru creșterea copilului de 53,3 mii de lei. Maria Albot și soțul său sunt proprietarii unui apartament de 87 de metri pătrați achiziționat de candidată în anul 1997 cu suma de 810 mii de lei. Deși în ultimii doi ani împreună cu soțul a declarat venituri totale de 420 de mii de lei, în 2018 Maria Albot și-a cumpărat o mașină nouă, un Mercedes 250D, fabricat în același an, pentru suma de 56 de mii de euro. Automobilul a fost cumpărat în leasing până în 2021 și cu o rată a dobânzii de 8,99%. Maria Albot deține și 4,9% din acțiunile Băncii Sociale, bancă aflată în proces de lichidare.

Denis Ulanov este unul din avocații liderului Partidului Șor, în dosarul penal legat de furtul unui miliard de dolari din băncile din Republica Moldova. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că Denis Ulanov este membru al Consiliului politic național al Partidului Șor și membru al Biroului permanent central al acestui partid.

Potrivit portalului Mold-Street.com, în 2013, administratorul BEM a împuternicit prin contract cabinetul avocatului Denis Ulanov „să efectueze acţiuni şi formalităţi juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii băncilor”. Contractul semnat de cabinetul avocatului Denis Ulanov cu BEM conţinea o clauză care prevedea că pentru serviciile acordate acesta poate primi un onorariu de 7% din suma recuperată. Reporterii au sugerat existența unui conflict de interese legat de faptul că Denis Ulanov a fost numit să reprezinte interesele băncii în recuperarea miliardelor furate, și între timp acesta a devenit unul din avocații lui Ilan Șor, în dosarul penal legat de implicarea în frauda bancară a expreședintelui Consiliului de administrare a BEM. Ulanov a negat, printr-un comunicat emis spre difuzare publică, existența conflictului de interese: „Cabinetul avocatului Denis Ulanov nu reprezintă interesele Băncii în niciun dosar care ar avea tangență cu evenimentele legate de Ilan Șor. Mai mult, interesele lui Ilan Șor absolut coincid cu interesele Băncii în ceea ce privește recuperarea creditelor neperformante”.

În noiembrie 2015, Denis Ulanov este ales în Consiliul de administrare al companiei Klassika Asigurări, ce face parte din imperiul financiar-imobiliar al lui Ilan Șor, se arată într-un articol publicat de portalul Mold-street.com.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anii 2017 – 2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Ulanov a obținut venituri din activitățile în domeniul justiției în cadrul „Cabinetului avocatului Denis Ulanov” în sumă de 2,3 milioane de lei. Totodată, familia declară venituri din vânzarea unui apartament în sumă de 202 mii de lei, din vânzarea a două automobile – unul dintre care a fost vândut cu 10 mii de lei, iar altul cu 416 mii, și din vânzarea unui teren pentru care s-a obținut 23 de mii de lei. Denis Ulanov mai indică trei terenuri extravilane, cinci apartamente, o casă de locuit cu o suprafață de 70,9 metri pătrați, obținută în 2016 printr-un contract de donație, o cotă parte de 1/3 dintr-un garaj cu o suprafață de 86,3 metri pătrați și patru bunuri imobile nefinalizate, achiziționate în 2016. Denis Ulanov indică cinci autoturisme, două în proprietate și alte trei, în posesie și folosință. Avocatul a contractat în 2018 două credite, unul - în valoare de 97 de mii de dolari de la ICS Prime Capital 2, cu rata dobânzii de 16,76 %, scadent la 1 noiembrie 2023, și al doilea - în sumă de 40 de mii de euro de la ICS BT Leasing MD SRL, rambursabil până în 2020, cu o rată a dobânzii de 15,80%.

Reghina Apostolova. Foto: orhei.md

Reghina Apostolova este viceprimarul orașului Orhei și una dintre persoanele care figurează în raportul Kroll. Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Școala rusă nr.14 din Chișinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de director-adjunct al școlii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20 februarie 2007, fiind numită pretor al sectorului Râșcani al Capitalei. Anterior, Reghina Apostolova a fost timp de opt ani consilier municipal în Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. Ea s-a aflat în funcția de pretor timp de opt luni, după care a revenit la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi a activat în calitate de profesoară.

În 2015, când Ilan Șor câștigă funcția de primar al orașului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimar al orașului Orhei, responsabilă de domeniul construcții și infrastructură. Apostolova mai deține și funcția de preşedintă a Organizaţiei de Veterani a Partidului Șor. În 2018 a fost candidata Partidului Șor la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar a fost exclusă din competiția electorală pe motiv că ar fi fost finanțată din surse externe. 

Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în Banca ABLV din Riga, Letonia, considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari. Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, Reghina Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. Despre alte detalii din cariera Reghinei Apostolova, citiți într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice

Conform declarației depuse de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, ea a avut venituri în mărime de 241 de mii de lei din salariu, pensie și indemnizație. Ea mai raportează în proprietate și jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 93,7 metri pătrați, valoarea căruia este de 541 de mii de lei.

Vadim Fotescu este jurist la compania DFM SRL, care face parte din holdingul gestionat de familia Șor. În 2015, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, a făcut o donație în valoare de 50 de mii de lei către Partidul Ravnopravie, care l-a susținut pe Ilan Șor în cursa pentru fotoliul de primar al orașului Orhei. Atunci, în rapoartele financiare prezentate la CEC, Fotescu era prezentat drept angajat al companiei Dufremol SRL, o altă firmă din holdingul lui Ilan Șor. În 2018, Fotescu împreună cu soția sa au donat Partidului Șor 160 de mii de lei.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Fotescu a trecut venituri din salarii în mărime de 543 de mii de lei. Soția sa, angajată la Avia Invest SRL, compania care va gestiona în următorii 43 de ani Aeroportul Internațional Chișinău, în baza unui parteneriat public-privat semnat în 2013, a mai adus 794 de mii de lei în bugetul familiei. 210 mii de lei au venit sub formă de dividende de la compania SRL Aerofood, firmă pe care soții Fotescu au înstrăinat-o. Acest agent economic a susținut în 2018 Partidul Șor cu 2,4 milioane de lei. În actul prezentat la CEC, Vadim Fotescu a mai raportat două apartamente și două automobile - unul în proprietate, și altul în posesie (uzufruct). În 2017 soții Fotescu au donat un apartament în valoare de 429 de mii de lei, fără a preciza cui.

Deputații independenți

Alexandr Oleinic. Foto: pprm.md

Alexandr Oleinic a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi consecutive, în perioada 2001-2009, pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată. Ulterior, timp de doi ani a fost Ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova. Din noiembrie 2012 este președintele Partidului Popular din Republica Moldova, înregistrat în aprilie 2011. În prezent este președintele consiliului de administrare al Concernului Millennium-Group.

În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC pentru anii 2017-2018, Oleinic a indicat un venit de 95 de mii de lei din salariul său și al soției. El a primit un apartament de 108,3 metri pătrați în valoare de 725 de mii de lei ca donație și alte 400 de mii de lei din înstrăinarea a două cote părți a câte o treime dintr-un apartament. Familia Oleinic are în posesie un teren de 106 hectare, evaluat la 976 de mii de lei. Pe lângă apartamentul primit drept donație, familia Oleinic este proprietara a cinci case de locuit, a unei vile de 189,5 metri pătrați și a patru alte construcții. Este indicată doar valoarea unei case de 254,3 metri pătrați - 1,5 milioane de lei. Candidatul are în proprietate două mașini, cu o valoare totală de 400 de mii de lei.

Viorel Melnic. Foto: Facebook.com

Viorel Melnic este conferenţiar universitar la Universitatea Agrară din Moldova. În 2006, devine viceministru al Economiei, iar în anii 2008-2009, a fost şef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Până în anul 2015 a făcut parte din Partidul Socialiștilor, condus pe atunci de Igor Dodon. La începutul anului 2016 Melnic a fost numit în funcția de consilier pe principii obștești pentru probleme economice, al primarului Ilan Șor.

Fostul director al Serviciului Vamal a fost exclus din organele de conducere ale Partidului Socialiştilor, după ce Igor Dodon a aflat despre implicarea lui Melnic în schemele frauduloase de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Portalul Anticorupție.md a scris că Melnic a fost președinte al Consiliului de Administrație al băncii Unibank. Numele lui a apărut şi în raportul companiei Kroll, care investighează furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc. 

Conform declaraţiei depuse la CEC, Melnic a obținut venituri de peste 126 de mii de lei din salariul de la Universitate. O altă sursă de venit au fost dividendele de peste două milioane de lei obținute de la SRL Activ Broker, la care deține 100% din capitalul social. Melnic declară că are în proprietate două terenuri, un apartament de 92 de metri pătrați și un Mercedes fabricat în 2016, pe care l-a achiziționat în 2017 cu 590 de mii de lei. Melnic a trecut pe hârtie și pachetul de acţiuni deținute la Unibank, de 4,61%.

Ion Groza. Foto: Gazeta de Sud

Ion Groza este președinte al raionului Cahul. A fost ales în vara lui 2015 pe listele Partidului Liberal Democrat. În august 2016, Ion Groza, împreună cu toată echipa de primari și consilieri raionali a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați. „Suntem în continuare o echipă și ne rezervăm dreptul să ne orientăm pe viitor în domeniul politic”, a declarat Ion Groza, citat de Ziarul de Gardă. Groza este consilier raional de 18 ani, ajungând în funcție publică cu suportul mai multor formațiuni politice. În 2003, el a devenit consilier raional la Cahul pe listele Blocului electoral Alianța Social-Liberală „Moldova Noastră”, funcție pe care a păstrat-o și după alegerile locale din 2007. După destrămarea Blocului electoral, la scrutinul din 2011 a acces în Consiliul Raional Cahul pe listele Partidului Liberal Democrat. Între 2004 și 2012 este directorul Fundației creștine de caritate „Misiunea Fără Frontiere” și pastor la Biserica „Speranța” din satul Crihana Veche, raionul Cahul. Ulterior, în perioada 2012-2015 este directorul Fundației de binefacere „Speranța și viitorul” și manager de proiecte la Uniunea Bisericilor Evanghelice Baptiste. 

De-a lungul anilor acesta a fost implicat în mai multe conflicte de interese. Astfel, preşedintele Groza și-a angajat nora în cadrul instituției pe care o conduce. Totodată, în calitate de consilier, ar fi votat pentru transmiterea unei tabere pentru copii în arenda unor fundaţii administrate de familia sa. Mai multe detalii despre aceste conflicte de interese, aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă recent la CEC, Ion Groza a raportat venituri de 401 mii de lei, din salariul său și al soției și din indemnizație. El a mai trecut pe hârtie două terenuri și un automobil de model Volvo, în valoare de 75 de mii de lei, precum și două case de locuit, cu suprafața de 110, respectiv 78,9 metri pătrați.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii