Integritate

Partidul Democrat: un deceniu la guvernare, finanţări dubioase şi cheltuieli netransparente

Anticoruptie.md
Autor: Ilie Gulca
20/02/2019 1762

Partidul Democrat din Moldova, primul din lista de vot la alegerile legislative din 24 februarie, s-a aflat la guvernare în ultimii zece ani. În aprilie 2009, formațiunea nu a reușit să treacă pragul electoral. Reușește să intre în Parlament peste câteva luni, după scrutinul anticipat din iulie 2009, și cu 13 deputați devine parte a alinanței de guvernare. Chiar dacă nici la alegerile din 2010 și 2014, formațiunea nu a adunat mai mult de 20% din sufragii, în 2016 PDM a ajuns să aibă o majoritate parlamentară și reprezentanți la conducerea celor mai multe instituții publice. Criticat pentru folosirea abuzivă a resurselor administrative, finanțări dubioase și cheltuieli netransparente, PDM a ajuns formațiunea cu cel mai mare buget adunat din donații - peste 190 de milioane de lei în ultimii trei ani. Veniturile partidului au sporit considerabil de când șefia formațiunii a fost preluată de Vlad Plahotniuc, care și-a pus în slujba partidului și fundația personală Edelweiss.             

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a fost înregistrat la  Ministerul Justiţiei pe data de 25 decembrie 1998 sub denumirea de Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP). Între 1997 și 2009, funcția de preşedinte al acestei formațiuni a fost exercitată de Dumitru Diacov. În urma alegerilor parlamentare din 1998, Mişcarea „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” a acces în Parlament, iar Dumitru Diacov a fost ales preşedinte al Legislativului. Partidul   formează fracțiune disctinctă după alegerile din 2005, alcătuită iniţial din opt deputaţi, care după fuziunea PSL cu PDM a ajuns la 11 membri.

În martie 2007, la PDM a aderat un grup de membri ai Partidului Social Democrat din Moldova în frunte cu Oazu Nantoi. În septembrie 2008, din PDM s-a retras Vlad Filat, membru al Consiliului Executiv Politic şi vicepreşedinte al fracţiunii PDM, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală, Partidul Liberal Democrat din Moldova.

În același an, în ajunul alegerilor parlamente din 2009, PDM a fuzionat cu Partidul Social-Liberal. Dumitru Diacov a fost ales preşedinte al formațiunii, iar Oleg Serebrian – prim-vicepreşedinte. Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan şi Dumitru Ivanov au fost aleşi vicepreşedinţi. Oleg Ţulea – lider al Organizaţiei de Tineret a PD – a fost desemnat secretar general al partidului. Cu toate acestea, formațiunea nu a reușit să obțină în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 decât 2,97%.

După protestele din 7 aprilie 2009 fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu,  alături de Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan etc. – a aderat la PDM. Lupu a fost ales preşedinte al formațiunii, iar Diacov – preşedinte de onoare.

După alegerile din 29 iulie 2009, PDM a obținut 13 mandate de deputați, iar la 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral – PLDMPL, PDM şi AMN – au format „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE).

Marian Lupu: Plahotniuc este implicat în schemele frauduloase

În cadrul campaniei electorale pentru alegerile din iulie 2009, în cadrul unor dezbateri TV, Lupu a dezvăluit că Plahotniuc face parte din anturajul fostului președinte Voronin și că ar fi implicat în scheme frauduloase la importul de carne și în domeniul vinificației. Cu toate acestea, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Vladimir Plahotniuc a fost al doilea pe lista PDM. Formațiunea s-a ales cu 15 mandate și a constituit împreună cu PLDM şi PL Alianţa pentru Integrare Europeană II.

La 16 martie 2012, AIE 2 (58 de deputaţi) cu sprijinul a trei voturi ale grupului socialist, condus de Igor Dodon, şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea l-a ales pe Nicolae Timofti preşedinte al statului. Scandalul Pădurea Domnească (decembrie 2012), la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a dus la demiterea mai multor demnitari, precum şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II.

În urma mai multor tentative de demitere a lui Vlad Plahotniuc din funcția de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, acesta şi-a prezentat demisia în cadrul şedinţei Legislativului din 15 februarie 2013. În aceeaşi zi, Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal. În cele din urmă, a fost arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol, bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

Mai târziu, la 5 martie 2013, fracţiunile PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Vlad Filat. După demiterea Guvernului Filat, PLDM a iniţiat consultări privind crearea noii coaliţii de guvernare. Prin urmare, la 10 aprilie, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, candidat neacceptat de PDM şi PL.

A urmat decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcţia de premier, deoarece „un prim-ministru demis pentru suspiciune de acte de corupţie nu îşi poate exercita mandatul”.

La 25 aprilie 2013, după decizia CC, fracțiunile liberal-democrată și comunistă l-au demis pe preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. După o perioadă de consultări, la 14 mai 2013, PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, candidat agreat şi de șeful statului la 15 mai.

În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013 a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu premierul Leancă. Învestirea Guvernului Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului Igor Corman în calitate de preşedinte al Parlamentului.

Cele mai mari cheltuili pentru fotoliul unui deputat

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, PDM a obținut 19 mandate. Democraţii au făcut atunci cele mai mari cheltuieli pentru un fotoliu de deputat, se menționează într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit rapoartelor oficiale, democrații au cheltuit peste 35 milioane de lei, de trei ori mai mult decât în scrutinul din 2010. Dacă în 2014 democrații au intrat în Parlament cu 19 deputați, prin urmare, fotoliul unui legislator i-a costat 1,8 milioane de lei. Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc – peste 960.000 de lei. Printre donatorii activi ai partidului au fost angajați ai instituțiilor de stat, cum ar fi:  ÎS „Registru”, SA „Moldtelecom” și RED Nord. Aceste instituții au fost conduse de persoane apropiate PDM.

La 23 ianuarie 2015, în urma unui blocaj de două luni, PDM a semnat un acord de constituire a unei majorităţi parlamentare, după alegerile din noiembrie 2014 – PLDM (21 de mandate) şi PDM (19 mandate). Preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM, iar vicepreşedinţi – Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost învestit Guvernul Gaburici. La 12 iunie același an, după demisia premierului Gaburici, la 23 iulie 2015, a fost constituită o nouă alianță formată de PLDM, PDM şi PL. La 15 octombrie 2015, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului libera-democrat Vlad Filat i-a fost ridicată imunitatea parlamentară în urma unei depoziții a lui Ilan Şor.

Înainte de ridicarea imunității, Vlad Filat a rostit un discurs în cadrul căruia a vorbit despre influența pe care o exercită Plahotniuc asupra justiției din Republica Moldova și metodele de atragere a noilor membri PD: „Alegători, consilieri, primari, dacă nu se dau cumpărați, este Procuratura Generală... Vrei să întrerupem dosarul, soluția fermecată, scrie cerere în PD și ești liber! Dle Diacov, am fost cu matale atunci când am construit acest partid la început, dar unde a ajuns partidul nu e ceea ce ai vrut matale, nu e ceea ce am făcut noi. Și asta îmi pare rău”.   

După constituirea AIE III (23 iulie 2015) şi învestirea Guvernului Streleţ (30 iulie 2015), Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat chiar în ziua învestirii noului Guvern. Ulterior, la 15 octombrie 2015, Plahotniuc s-a autosuspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM şi de cea de membru de partid.

Plahotniuc, Botnari și Țuțu

La peste două luni, 21 decembrie 2015, Plahotniuc şi-a anunţat revenirea în politică şi în PDM , printr-o postare pe o reţea de socializare, în care declara că va „participa în mod direct la formarea majorităţii parlamentare, care să asigure o guvernare stabilă”. În dimineaţa aceleiaşi zile, 14 deputaţi comunişti au anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că părăsesc fracţiunea PCRM, iar la 24 decembrie 2015 împreună cu fracţiunea PDM (20 deputaţi) au semnat declaraţia de constituire a „Platformei Social-Democrate pentru Moldova” (PSDM).

Prin urmare, la 13 ianuarie 2016, majoritatea parlamentară absolută, nou constituită în Parlament şi formată din 56 de deputaţi, l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, însă preşedintele republicii, Nicolae Timofti, a respins candidatura acestuia. La 15 ianuarie 2016, noul candidat la funcţia de prim-ministru a devenit Pavel Filip, înaintat de PDM şi susţinut de noua majoritate parlamentară. La 20 ianuarie 2016, Guvernul Filip a fost votat şi învestit în pofida protestelor populare. Noua componenţă a Guvernului a fost învestită cu votul a 57 de deputaţi.

Lupu: Lider la cheltuieli în campania electorală

În același an, PDM l-a desemnat pe Marian Lupu candidat din partea formațiunii pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, care, în pofida cheltuielilor enorme s-a retras din cursa electorală.  

 Lupu a fost lider detașat în topul cheltuilielor. Acesta a risipit în două săptămâni de campanie electorală circa 15 milioane de lei. Jumătate din cele 15 milioane de lei au mers pentru publicitate la General Media Group, televiziunile colegului său de partid, Plahotniuc. Aceşti bani au constituit contribuţia a 1.042 de persoane fizice, care au oferit în susținerea lui Lupu de la 1.000 până la 75.000 de lei.

16 persoane au oferit pentru campania electorală a lui Marian Lupu câte 70.000 de lei. La o simplă verificare a acestora în registrul întreprinderilor din R. Moldova, unii dintre aceşti donatori generoşi au câştigat licitaţii pentru a presta diverse servicii pentru primăriile conduse de pedemişti. În decembrie 2016, Marian Lupu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PDM. Noul președinte al formațiunii a fost ales Vlad Plahotniuc. La 10 martie 2017, cei 14 deputaţi foști comunişti au aderat la fracţiunea PDM. Astfel, fracţiunea democrațielor a devenit cel mai numeros grup politic din Parlament.

O anchetă video despre finanțarea partidelor, între care și Partiduli Democrat, a fost realizată în 2017 de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice: 

Campania pentru alegerile din 24 februarie 2019

Potrivit unor estimări ale Asociației ADEPT, PDM este lider la capitolul cheltuieli raportate de partidele politice, acestea însumând peste 190 de milioane de lei în perioada 2014–2018, ceea ce depășește aproape de două ori cheltuielile făcute oficial de Partidul Socialiștilor și de 7,7 ori cele ale Partidului Comuniștilor. Totodată, la capitolul cheltuieli, în perioada 2016–2018, pedemiștii au depășit de 84 de ori Platforma DA și de 42 de ori Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). De asemenea, PDM a cheltuit și de circa 10 ori mai mult decât Partidul „Șor”.

Cheltuielile raportate nu reflectă banii utilizați pentru întreținerea televiziunilor, a platformelor media și a fundațiilor de caritate care favorizează aceste partide, subliniază ADEPT. În aprilie 2018, Jurnal TV a difuzat o înregistrare despre felul în care se colectează cotizații în PDM. Este vorba despre o înregistrare audio a ședinței activului Organizației Teritoriale Criuleni a PDM. Președintele Organizației Teritoriale Criuleni a acestei formațiuni, Veaceslav Burlac, și secretarul executiv al acesteia, Maria Loghin, le-a spus pe șleau colegilor lor de partid că banii declarați drept cotizații sau donații provin din partea unor persoane anonime.

La 8 august 2018, în urma unei sesizări a Partidului Acțiune și Solidaritate în acest caz, Comisia Electorală Centrală a menționat că „în cadrul verificărilor interne, s-a stabilit că la adresa organelor de control ale PDM nu a parvenit nicio plângere sau obiecție în privința unor presupuse donații sau cotizații fictive”. În același caz, Promo-LEX a calificat acțiunile PDM drept posibile încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanțare a partidelor politice, în speță a prevederilor de colectare a veniturilor.

Totodată, PDM a organizat cele mai multe evenimentele pe parcursul anului 2018 (891, pentru prima jumătate a anului) – festivaluri tradiționale, hramuri, campanii sociale. De asemenea, pentru aceeași perioadă, democrații au organizat cel puțin 56 de concerte, cheltuind peste 1.500.000 de lei. În același timp, activitatea fundației de caritate „EDELWEISS” a lui Vladimir Plahotniuc, asociată PDM, a organizat în prima jumătate a lui 2018 cel puțin 29 de acțiuni.

Activitățile acesteia au constat preponderent în oferirea de ajutoare materiale persoanelor în etate, tinerelor mame și copiilor, sponsorizarea campaniilor sociale, sărbătorilor naționale; consultații medicale gratuite, amenajarea spațiilor de joacă pentru copii și dotarea acestora cu tobogane, bănci și infrastructură necesară, donații financiare, oferirea de burse pentru elevi, salubrizări, activități pentru seniori, ajutoare caselor de bătrâni etc.

Promo-LEX a calificat aceste activități drept practică a utilizării transferului de imagine prin activități promoționale desfășurate fie de organizațiile filantropice asociate politicienilor, fie de SRL-uri asociate partidelor.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii