Integritate

Opt dosare penale, pornite în 2021, au la bază anchete jurnalistice, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice

Autor: Cornelia Cozonac
31/12/2021 19851

Pe parcursul anului 2021, procurorii au pornit cel puțin 8 dosare penale, care au la bază investigații jurnalistice, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) și publicate pe portalul Anticorupție.md. În dosarele penale sunt vizați procurorul general, unul dintre adjuncții săi, alți câțiva procurori-șefi, care au fost protagoniștii unor achete de presă, realizate în ultimii ani și un fost viceministru. Unul dintre dosarele penale îi vizează chiar pe fostul șef al statului Igor Dodon și pe fosta președintă a Parlamentului, Zinaida Grecianîi, care au fost vizați într-o anchetă jurnalistică a CIJM din 2008. După publicarea investigațiilor jurnalistice, autorii și chiar Centrul de Investigații Jurnalistice, au fost chemați în instanță, citați la Poliție, hărțuiți și amenințați de unii dintre protagoniștii investigaților jurnalistice.     

1. Procurorul general Alexandr Stoianoglo

Dosarul penal împotriva procurorului general Alexandr Stoianoglo, pornit în octombrie 2021, are la bază, pe unul dintre cele cinci capete de acuzare, investigații jurnalistice realizate de reporterii CIJM despre afacerea soției sale, Țvetana Kurdova, afacere care inițial nu a fost declarată, apoi jurnaliștii au constatat, într-o altă anchetă jurnalistică, că salonul de frumusețe gestionat de soția lui Stoianoglo ar activa după o schemă la limita legii, care îi permite să nu declare venitul real din afacere.  

„Afacerea familiei Stoianoglo - între lege și ilegalitate. Cum soția procurorului general reușește să nu achite impozite pe venit la stat (2021) și „Afacerea familiei Stoianoglo: Procurorul general nu a declarat veniturile soției” (2020) sunt anchetele care deconspira afacerea la limita legalității a familiei procurorului general. Soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, cu tarife destul de scumpe și cu o rețea de clienți, dar fără să achite impozite pe venit la stat. Ea a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Autoarea investigației și-a trimis feciorul de 16 ani să se frizeze la salonul de frumusețe al soției procurorului general și a filmat cu camera ascunsă. În cadrul acestui exercițiu am putut să dovedim că veniturile acestui salon ar fi destul de mari. 

Experţi anticorupție pe care i-au contactat reporterii CIJM consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii.

Anterior CIJM a arătat, într-o altă anchetă, că procurorul general, în anul în care a venit în funcție, tot nu a declarat niciun fel de venituri de la salonul soției și nici din arenda pe care acesta ar trebui să o plătească.

Unele detalii din aceste anchete au stat la baza dosarului penal pornit în octombrie curent pe numele procurorului general Alexandr Stoianoglo, unul din cele cinci capete de acuzare fiind falsul în actele publice legat și de îmbogățirea ilicită.     

Indemnizația pentru fostul șef al PCCOCS 

Lui Alexandr Stoianoglo i se mai incriminează că, la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fostul șef al PCCOC,  contrar prevederilor legale a fost dispusă achitarea îndemnizației de concediere în mărime de 163.990,13 lei, considerându-se că astfel a fost prejudiciat bugetul public. Și Chitoroagă este cercetat într-un dosar de îmbogățire ilicită, urmare a altei anchete realziate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice. Procurorii susţin că Nicolae Chitoroagă nu ar fi avut dreptul la indemnizaţia unică, deoarece în perioada respectivă era urmărit penal. Chitoroagă a fost reținut la 21 noiembrie 2019, fiind bănuit într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a pornit cercetările după ce s-a autosesizat în urma unei anchete realizate s CIJM. Chitoroagă a fost plasat în arest pentru 15 zile, iar după expirarea mandatului de arestare, a fost pus în libertate.

Amintim că, la 26 iunie 2018, Nicolae Chitoroagă a demisionat din funcția de șef al PCCOCS, funcție pe care a deținut-o timp de trei ani, în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc.

2. Procurorul general-adjunct Ruslan Popov

Procurorul general adjunct, Ruslan Popov,  a fost reținut de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii Serviciului de Informații și Securitate în octombrie 2021, fiind suspectat de îmbogăţire ilicită. Procurorii au efectuat percheziţii la domiciliul de lux al procurorului din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni, despre care Anticoruptie.md a scris de mai multe ori. Ruslav Popov este urmărit penal de Procuratura Anticorupție pentru îmbogățire ilicită.

La baza dosarului penal pornit pe numele procurorului sunt câteva anchete jurnalistice, realizate de echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice în anul 2020 despre averea și afacerea procurorului din Mileştii Mici, înregistrată pe numele tatălui său, un pensionar trecut de 70 de ani. Reporterii au descris despre afacerea din agricultură a procurorului, afacere înreghistrată pe numele tatălui său, un frigider pentru păstrarea fructelor, locuinţa şi maşinile de luxJurnaliştii au mers și în Ucraina, în satul Utkonosovka, unde au găsit casa părintească a soţiei lui Ruslan Popov, după ce acesta a declarat public că a fost ajutat de socri. Jurnaliştii au aflat că soacra lui Popov a dus un trai modest, şi-a vândut gospodăria cu 18.000 de euro şi nu a avut bani ca pe lângă casa pe care a cumpărat-o în Mileştii Mici să-l ajute financiar şi pe ginerele procuror. Detalii în ancheta „VIDEO// Cum arată fosta gospodărie din Ucraina a socrilor „milionari” ai procurorului Ruslan Popov”.  

La 23 ianuarie 2020, la o zi de la publicarea primei anchete despre averea lui Popov, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, Ruslan Popov. Procuratura Generală a anunțat că Stoianoglo a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov, care, la rândul său a calificat că informațiile despre el sunt denigratoare și atentează la onoarea dânsului și a familiei. ANI a cercetat cazul dat mai mult de un an și, cu câteva zile înainte ca procurorii să anunțe despre pornirea dosarului penal, a finalizat raportul în care nu se constatau probleme de integritate în cazul lui Ruslan Popov.  

Anchetele au continuat și în anul 2021, după ce a fost pornit dosarul penal în care este cercetat Ruslan Popov. Ancheta „Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov reporterii CIJM arată că familia procurorului general-adjunct ar controla, pe lângă livada şi frigiderul din Mileştii Mici, o treime dintr-o afacere în agricultură în satul Brăviceni, raionul Orhei. Această afacere, pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, nu este trecută în acte pe numele procurorului, nu a fost și nu este declarată. Este vorba de o livadă de măr superintensivă, amenajată după cele mai moderne standarde. Cota din afacere a fost înregistrată iniţial pe numele lui Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului, care la acel moment era student şi avea 19 ani.

Cu puţin timp înainte ca Ruslan Popov să fie reţinut, în dosarul pentru îmbogățire ilicită, cota parte din afacerea de la Brăviceni a fost înregistrată pe numele unui locuitor din Mileştii Mici, stabilit cu traiul în SUA, cu care procurorul este de mai mulţi ani în relaţii de prietenie. Procurorii s-au sesizat și după această anchetă. Şefa Procuraturii Anticorupţie, Elena Cazacov, a comunicat pentru portalul Anticorupţie.md că a fost desemnat un procuror care să verifice cele invocate în ancheta jurnalistică.   

În ianuarie 2022, procurorii au comunicat pentru Anticoruptie.md că au mai înaintat un capăt de acuzare pentru îmbogăţire ilicită procurorului general adjunct suspendat, Ruslan Popov, după ce s-au autosesizat în urma anchetei Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova „Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov”. 

Procese de judecată și amenințarea jurnaliștilor 

După publicarea primei anchete jurnalistice privind averea și afacerea procurorului Ruslan Popov, apărătorul a acționat în judecată  Centrul de Investigații Jurnalistice pentru că i-ar fi lezat onoarea și demnitatea. Procesul de judecată în prezent este pe rol la prima instanță.  

Și după publicarea, în 2021, a  anchetei „Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov”  reacțiile nu s-au lăsat așteptate. După ce procurorii au formulat un nou capăt de acuzare lui Ruslan Popov, în baza acestei investigații, un personal vizat în acnhetă  a ameninţat-o pe autorea Julieta Saviţchi cu judecata și cu o plângere la Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite (FBI). Este vorba de Lilian Racoviţă, care locuieşte de câţiva ani în SUA, iar toamna trecută, cu câteva zile înainte de a fi reţinut Ruslan Popov, a înregistrat pe numele său cota parte dintr-o afacere deţinută de fiul procurorului la Orhei. Lilian Racoviţă o acuză pe autoarea anchetei că ar fi scris că el este fost poliţist, fapt ce i-ar leza propria imagine și i-ar „crea circumstanțe juridice nefavorabile”.

Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice pentru lezarea onoarei și demnității, procesul fiind în prezent pe rol la prima instanță.

3. Procurorul Oficiului Ciocana Igor Popa

Reporterii CIJM au arătat în acheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată în iulie 2020, că procurorul șef al Oficiului Ciocana Igor Popa locuia într-un apartament de lux pe care nu l-a declarat și că ar fi recurs la un divorț fictiv tocmai pentru că nu ar fi putut dovedi legalitatea resurselor pentru acestă locuință. Documentarea la anchetă a durat aproape un an, timp în care autorii au căutat să dovedească că procurorul locuiește în acel cartier rezidențial, cu familia sa, deși oficial se află în divorț.    

Ancheta a avut impact. La finalul anului 2021, procurorul Popa, care între timp a preluat și funcția de adjunct al procurorului municipiului Chișinău, a intrat în vizorul colegilor săi de la Procuratura Anticorupție, care au pornit un dosar penal pentru îmbogățire ilicită.

În ultimele zile ale anului 2021, șeful adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Igor Popa, a fost suspendat din funcție, prin votul Consiliului Superior al Procurorilor. 

Hărțuirea jurnaliștilor și procesul penal 

Ancheta jurnalistică despre cum a recurs procurorul la divorț pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură s-a transformat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, autoarea anchetei și un activist civic, într-o luptă de câțiva ani cu instituțiile de stat și cu soția procurorului pentru a ne apăra drepturile. Soția procurorului, avocată de profesie, a hărțuit la propriu echipa CIJM chiar de la primele documentări pe care le-a făcut. Avocata a scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Centrul pentru Protecția Datelor Personale, la  Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, ne-a acționat în judecată. Unele instituții au pornit procese penale și chiar dosare penale. Centrul pentru Protecția Datelor Persoane i-a ținut hangul avocatei la început, constatând, fără temei, că jurnaliștii au încălcat legea atunci când au verificat, în procesul documentării, datele de la Cadastru privind proprietățile pe care le folosește procurorul. Jurnaliștii au scris zeci de explicații, au pierdut timp prin ședințe la Poliție și în instanțele de judecată.

În noiembrie 2020, Ala Popa depune o plângere penală și împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice la Inspectoratul de Poliție Centru, reclamând „culegerea ilegală și răspândirea neautorizată de către Centrul de Investigații Jurnalistice  a informaților despre viața personală (a Alei Popa n.r.), ce constituie secret personal”. Poliția a pornit un proces penal în cadrul căruia a audiat-o pe Ala Popa în calitate de victimă, a mai audiat niște gardieni de la cartierul rezidențial unde locuiește aceasta și cu care au contactat în procesul documentării reporterii CIJM. În paralel polițiștii care s-au ocupat de caz au solicitat deciziile Centrului Natțional pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 

Procesul penal cu nr. 20200101462 din 4 noiembrie 2020 a durat aproape un an, fiind examinat prin prisma prevederilor art. 177 din Codul penal, conform căruia legiuitorul stabilește răspunderea penală pentru „încălcarea inviolabilității vieții personale”, adică „culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală, ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimțământul ei. De remarcat că pe durata procesului penal polițiștii și-au făcut munca fără să ne ceară explicații.   

La 20 septembrie 2021, procurorul Sergiu Harea de la Procuratura Centru a semnat ordonanța de neîncepre a urmaririi penale în cazul Centrului de Investigații jurnalistce. El a acceptat raportul cu propunerea de a nu începe urmărirea penală, prezentat de ofițerul de urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Centru al Direcției de poliție a municipiul Chișinău, Mihaela Crulicovschi. Motivul pentru a nu porni urmărirea penală în cadrul procesului penal nr. 20200101462 a fost că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. Astfel, procesul penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice a fost clasat:  

Mai multe detalii în materialul Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii”

4. Igor Dodon și Zinaida Grecianîi, cercetați penal pentru scheme în energetică 

În septembrie 2021 Procuratura Generală a demarat urmărirea penală în cazul fostului președinte Igor Dodon și a fostei președinte a Parlamentului Zinaida Grecianîi pentru delapidarea mijloacelor financiare ale statului prin intermediul unor scheme criminale la importul energiei electrice în Republica Moldova, cu prejudicierea statului în proporții deosebit de mari. Schema a fost pusă în funcțiune în perioada mandatului lui Igor Dodon la Ministerul Economiei și al Zinaidei Greceanîi în fruntea Guvernului. Această schemă a fost deconspirată de jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice într-o anchetă jurnalistică publicată în anul 2008. Procurorii au mai găsit legături în schema respectivă ce duc spre fostul lider al PDM Vlad Plahoniuc, fugit din Moldova, în 2019 după schimbarea guvernării.      

„La începutul anului 2008, factorii de decizie ai SA Energocom, întreprindere responsabilă de asigurarea Republicii Moldova cu energie electrică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilii Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și alte persoane, inclusiv din afara țării, ar fi implementat o schemă criminală prin intermediul căreia ar fi delapidat banii statului în valoare de 11.927.173 de dolari, echivalentul a 123.957.916 lei”, menționa Procuratura Generală, care cita informații din cadrul urmăririi penale. 

Dosarul penal a fost pornit la sesizările depuse de doi experți în energetică Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu, care au făcut solicitări de informație la instituțiile abilitate, au calculat prejudiciul adus statului în urma schemelor deconspirate de echipa CIJM. Ei au prezentat într-o conferință de presă dovezi că, în 2008, în Republica Moldova a funcționat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice, prin intermediul unei companii-căpușă. Doar în perioada mai-decembrie 2008, consumatorii din Moldova au fost prejudiciați cu peste 14,5 milioane de dolari în urma procurărilor de energie electrică din Ucraina prin intermediul companiei ungare Energo-Partner la un preț mai mare decât cel oferit de Ukrinterenergo.

Procurorii au precizat că schema implementată le-ar fi permis persoanelor implicate să delapideze banii statului prin metoda majorării neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirii diferenței de preț.

Dodon a ajuns sa fie cercetat penal si a recunoscut niște fapte din schema din 2008 deși nu-și recunoaște vina. Și fostul premier Vlad Filat a declarat că documentul pe care l-a semnat în 2010 cu Iulia Timoșenko a fost pregătit de prim-vicepremierul de atunci Igor Dodon.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au dezvăluit că Igor Dodon a obținut până la urmă o reducere din partea Kievului numai că cetățenii moldoveni nu au avut de beneficiat.   

5. Procurorul Pavel Vinițchi

Procurorul Pavel Viniţchi, cunoscut în trecut pentru investigarea dosarelor ce ţin de traficul de droguri a fost vizat în ultimii ani în mai multe anchete jurnalistice ale reporterilor CIJM. În ancheta  „VIDEO // Procurorul Vinițchi își ridică o casă pe malul lacului Ghidighici”  reporterii arătau că procurorul îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Zona în care își ridică omul legii casă eset împădurită și se află pe malul lacului Ghidighici. 

Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat după ce portalul Anticoruptie.md a scris despre casa pe care și-o construiește procurorul, iar la sfârșitul anului 2021 Procuratura Anticorupție a demarat un dosar penal pentru îmbogățire ilicită.  

Pe parcursul anului, procurorul Vinițchi a fost protagonistul altor două anchete ale CIJM. În ancheta VIDEO// Procuror, bănuit că a condus maşina sub influenţa alcoolului. Cum se justifică omul legii   reporterii CIJM  arătau cum Pavel Viniţchi a fost prins conducând maşina după ce a consumat alcool. Reporterii CIJM au fost sesizați de polițiștii care l-au reținut. Testul la alcoolemie a arătat că Viniţchi avea concentraţia de 0,17 mg/l în aerul expirat. Acest rezultat este suficient pentru un dosar contravenţional şi ca Pavel Viniţchi să rămână fără permis de conducere pentru cel puţin 6 luni. 

Record în justiţie: Procurorul Viniţchi, achitat la câteva zile după ce i s-a întocmit proces verbal pentru că ar fi condus în stare de ebrietate

Procesul verbal întocmit de poliţie pe numele procurorului Pavel Viniţchi pentru că ar fi condus automobilul în stare de ebrietate a fost anulat peste nouă zile de către Judecătoria Chişinău. Mai mulţi avocaţi ne-au declarat că nu au întâlnit niciodată în experiența lor ca un dosar contravenţional să fie rezolvat atât de repede şi că astfel de procese durează mai multe luni.

VIDEO / Procuror, sancţionat disciplinar în urma abaterilor constatate într-o investigaţie jurnalistică.   

Consiliul Superior al Procurororilor  i-a aplicat procurorului Pavel Viniţchi mustrare aspră pentru abaterile disciplinare comise în investigarea unui presupus traficant de droguri care a făcut dezvăluiri pentru Anticoruptie/md. Totodată, CSP a anulat hotârârea din 30 decembrie 2020 a Colegiului de disciplină şi etică a procurorilor prin care Viniţchi a fost absolvit de acuzaţiile aduse. Pavel Viniţchi, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice ale Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Către sfârșitul anului 2021, Pavel Viniţchi a compărut în calitate de bănuit în două dosare penale, pentru corupere pasivă şi îmbogăţire ilicită. La baza ambelor dosare sunt investigațiile CIJM. Omul legii a contestat în instanţă ambele ordonanţe de pornire a urmăririi penale.

6. Fostul viceministru al Economiei Vitalie Iurco 

Fostul viceministru al Economiei și fost director la operatorul național de telefonie mobilă Moldtelecom, Vitalie Iurcu, a ajuns să fie cercetat penal într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, pornit de procurori la sfârșitul lunii noiembrie 2021. Și la baza acestui dosar stau câteva anchete jurnalistice, realizate de echipa CIJM, cu câțiva ani în urma.   

Iurcu a fost în timpul guvernului PD condus de Pavel Filip unul dintre cei mai bogați funcționari ai statului și asupra sa au planat multe suspiciune de corupție și afaceri ilegale cu statul. 

„În urma celor șapte percheziții efectuate la data de 26 noiembrie 2021 de către procurorii anticorupție în comun cu angajații SPIA a MAI la ex-directorul SA „Moldtelecom” și rudele acestuia, au fost ridicate 10 telefoane mobile, peste 50 de suporturi optice, un laptop, un calculator, înscrisuri de ciornă și mai multe documente, inclusiv mai multe obiecte de valoare, care fiind cercetate la fața locului în prealabil, cu implicarea specialistului, s-a constat că prezintă importanță probatorie pentru cauza penală și din care s-a stabilit rolul mai multor persoane care au calitate de intermediari ai familiei fostului demnitar, ca urmare a unei tranzacții imobiliare”, se arăta într-un comunicat al PA.

O anchetă CIJM, realizată în iunie 2018, a dezvăluit că Vitalie Iurcu a ridicat un complex locativ pe terenul unui Club sportiv, privatizat printr-o decizie dubioasă a Consiliului Municipal Chișinău. Proiectul imobiliar a fost realizat în baza unui contract de societate civilă cu o companie de construcții și a fost dat în exploatare în 2017. Oficialul afirma că singura investiție făcută de el e suma de 400.000 de lei, cu care a procurat terenul. Cu toate acestea, fiecare al treilea apartament din blocul de locuit a fost înregistrat pe numele lui Vitalie Iurcu și al soției acestuia, iar locuințele au fost scoase la vânzare.

„Într-un răspuns remis la adresa Centrului de Investigații Jurnalistice, Vitalie Iurcu ne declara că a procurat terenul de 16 ari cu 400.000 de lei. Asta chiar dacă, potrivit anunțurilor imobiliare, prețul de piață al unui teren cu această suprafață amplasat în sectorul Botanica al Capitalei se ridică la peste două milioane de lei. În același timp, oficialul ne-a spus că nu a făcut alte investiții în blocul de locuințe.

Vitalie Iurcu a venit la Ministerul Economiei în 2015, după ce a fost anterior director al SA Moldtelcom, companie cu capital de stat. Iurcu a fost promovat în pofida faptului că în câteva rapoarte ale Curții de Conturi sunt constatate încălcări în gestionarea întreprinderii.

Alte anchete de presă, realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos în vileag scheme prin care majoritatea achizițiilor publice desfășurate de SA Moldtelecom erau câștigate de prietenii și partenerii săi de afaceri, printrun grup de firme. În timpul șefiei lui Iurcu, nicio achizție publică nu a fost trecută prin sistemul de achiziții publice, iar informația despre rezultatele concursurilor nu este făcută publică.

În 2014, declaraţia de avere a şefului Moldtelecom a fost verificată de CNI, în urma unei scrisori anonime, în care se spunea că Iurcu ar fi cumpărat pachetul majoritat de acţiuni al companiei care comercializează materiale de construcţie Zikkurat. Clauza a fost într-un final clasată.

O altă anchetă de presă relevă faptul că, prin intermediul unui nepot, Iurcu a fost implicat în activitatea mai multor firme cu activități în agricultură. Tot prin nepotul său, el arendează jumătate de hectar de pădure lângă Ialoveni, pădure la care, în 2014, în timpul orelor de serviciu, au lucrat chiar angajații Moldtelecom, plătiți din banii statului.

7. Fostul procuror al municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați

O investigație a CIJM „VIDEO // BOGĂȚIA CAMUFLATĂ a procurorului municipiului Chișinău”, publicată în aprilie 2019 arăta cum procurorul de atunci al municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați a construit în mai puțin de un an o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei. Imobilul, evaluat de experți în domeniu, la câteva milioane de lei, era înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca și soțul ei, era  funcționară publică și nu părea să aibă resurse pentru o astfel de proprietate.

Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, era pe atunci singurul întreținător în familie. El recunoștea că și-a ajutat fiica și susține că are destui bani ca să-și întrețină material copiii. 

La sfârșitul anului 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care anunța că în cadrul unui control al averii, veniturilor şi cheltuielor lui Ştefan Şaptefraţi şi ai membrilor familieiei sale pentru perioada 2013-2020, a depistat mai multe achiziţii fără a fi justificată provenienţa banilor.

„În cadrul controlului, inspectorul de integritate a constatat trei neconcordanțe, care nu se încadrează în perioada supusă controlului, dar cad sub incidența legislației penale.  În 2008,  acesta a intrat în posesia unui bun imobil în municipiul Chișinău contra sumei de 11,6 milioane de lei. Iar, peste aproximativ un an, a achiziționat cu 5 milioane de lei două terenuri pentru construcții în raionul Ialoveni. e asemenea, când devine subiect al declarării, în declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2014, acesta a indicat că i-au fost rambursate două împrumuturi bănești în sumă totală de peste 6,7 milioane de lei, pe care le-ar fi acordat unui SRL. Din informațiile obținute la dosar, inspectorul observă că activitatea acestui SRL a fost una neprofitabilă. Chiar dacă SRL-ul a vândut activele sale de peste 3 milioane de lei, acesta nu dispuneau de suma necesară pentru a acoperi datoria față de subiect”, se arată într-un comunicat de presă al ANI.

În denunțul către Procuratură, inspectorul de integritate a menţionat şi un împrumut de 100.000 de euro, acordat unei persoane fizice de către fosta concubină a lui Şaptefraţi. În raport se mai menţionează că femeia nu avea atunci activităţi remunerate.

Ștefan Șaptefrați a fost numit în funcția de procuror-șef al municipiului Chișinău în august 2017. Pe parcursul deținerii funcției respective, Șaptefrați a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice privind averile sale.

Procurorul municipiului Chișinău, Ștefan Șaptefrați, a demisionat în martie 2020.

8. Fostul șef al PCCOC ​Nicolae Chitoroagă 

Cauza penală intentată acum doi ani, pentru îmbogățire ilicită, pe numele fostului şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, a fost reluată în noiembrie, de judecătoarea Angela Catană din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Dosarul Nicolae Chitoroagă a demarat în urma unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. 

Chitoroagă a fost reținut pe 21 noiembrie 2019, pentru 72 de ore, fiind bănuit într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Chitoroagă a fost plasat în arest pentru 15 zile, iar după expirarea mandatului de arestare, a fost lăsat să plece acasă.

Pe 27 iulie 2019, pe portalul Anticoruptie.md a fost publicată ancheta „Afacerea camuflată a procurorului Chitoroagă de lângă pădurea de la Năpădeni”. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au dezvăluit că Chitoroagă deține o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni.

Afacerea era înregistrată pe numele fratelui și a nașului său de cununie și nu a fost declarată de procuror. Omul legii ar fi preluat afacerea, în 2005, printr-o schemă frauduloasă de la niște locuitori ai satul Năpădeni. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției de către Nicolae Mardari. Omul susținea că a fost înșelat de procuror și rudele acestuia.

Alexandr Stoianoiglo, desemnat în funcţia de procuror general în perioada când fusese reţinut Chitoroagă, l-a acuzat pe fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, de faptul că dosarul pornit pe numele ex-şefului PCCOCS ar fi o răzbunare.

  Ulterior, Stoianoglo a dispus acordarea indemnizaţiei unice de 270.000 de lei lui Nicolae Chitoroagă, la plecarea din sistem. Chitoroagă nu a avut dreptul la indemnizaţia unică deoarece în perioada respectivă era urmărit penal.

În noiembrie 2019, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, a fost reținut pentru 72 de ore. Procuratura Anticorupție a pornit cercetările după ce s-a autosesizat în urma unei anchete, realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Nicolae Chitoroagă a demisionat în iunie 2018 din funcția de șef al PCCOCS, funcție pe care a deținut-o timp de trei ani. El a declarat că motivul demisiei ar fi „presiunile enorme asupra instituției” și asupra sa. A doua zi după ce a plecat de la șefia PCCOCS, Chitoroagă a fost transferat în funcția de procuror ordinar în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii