Integritate

Noi suspiciuni de fraudă la Federația Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind”

Sergiu Bernevec, Sergiu Boța, avocatul Anatolie Lupașcu și procurorul Vladislav Bobrov la una dintre ședințele de judecată din luna decembrie 2016. Foto: CIJM
Autor: Viorica Zaharia
30/12/2016 4996

În timp ce au calitatea de inculpați într-un dosar penal deschis pentru gestionare neconformă cu legea a banilor organizației, președintele și vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec și Sergiu Boța, s-au ales cu o nouă cauză penală deschisă pe numele lor. La sfârșitul lunii noiembrie 2016, Procuratura sectorului Buiucani a pornit urmărirea penală în baza art. 190 (escrocherie) și 335 (abuzul de serviciu), în urma analizei unor noi plângeri depuse de către doi președinți ai uniunilor sindicale teritoriale. Ultimii îi acuză pe Sergiu Bernevec și pe Sergiu Boța că ar continua să gestioneze fraudulos banii federației. Ei susțin că nici Bernevec și nici Boța, puși sub urmărire penală în anul 2013, nu au fost suspendați din funcții pe durata anchetei și examinării dosarului în instanță și ar avea în continuare drept de semnătură și putere de decizie. Cei vizați resping toate acuzațiile, însă nu vor să le comenteze. Sergiu Bernevec afirmă că ar fi victima unei campanii de denigrare pornită împotriva sa din cauză că cineva ar vrea să pună mâna pe ce a mai rămas din averea sindicatelor, iar el s-ar opune acestui fapt. Materialul a fost realizat după ce pe Harta Corupției au fost depuse două sesizări referitoare la Federația „Agroindsind”.

Răspuns după aproape un an

În timp ce dosarul nr. 2013970001, deschis în baza art. 335 și 191 Cod Penal este examinat, după trei ani de la pornire, abia în prima instanță, doi lideri ai unor uniuni teritoriale și președintele Sindicatului Institutului de Horticultură și Tehnologii Alimentare au depus o nouă plângere la Centrul Național Anticorupție, în februarie 2016, în care solicită examinarea de urgență a noilor fapte și deschiderea unui dosar penal. Deși responsabilii din Cancelaria CNA ne-au spus că petiționarilor - Rodica Lupu, Tudor Mocanu și Andrei Botnarenco - le-au fost expediate răspunsuri la 14 martie 2016, cei vizați spun că nu au primit nimic, dar că, după mai multe insistențe, au fost informați telefonic că plângerea s-ar afla la Inspectoratul de Poliție Buiucani. De aceea, la 13 aprilie 2016, au depus o nouă plângere. De această dată la Procuratura sectorului Buiucani. „Tergiversarea emiterii unei decizii asupra faptelor invocate în plângere, transmiterea materialelor unui alt organ de investigații care nu are menirea de a porni cauza penală ne pune în gardă și ne îngrijorează. Între timp, persoanele cu funcții din Sindicatul „Agroindsind”, menționate în plângere, continuă să gestioneze fraudulos și să sustragă sume considerabile de bani din conturile tăinuite de la evidența contabilă, se răfuiesc cu angajații și liderii organizațiilor sindicale care nu le susțin activitatea infracțională”, se spune în plângerea semnată de Tudor Mocanu și Rodica Lupu. Cei doi au fost excluși din organele de conducere ale Federației, dar au fost restabiliți prin decizii de judecată.

Solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice, procurorul sectorului Buiucani Veaceslav Cernalev, în a cărui gestiune s-a aflat plângerea, a declarat că va oferi detalii despre mersul examinării doar petiționarilor. A doua zi, acestora le-a comunicat că la 28 noiembrie 2016 în baza plângerii a fost emisă o ordonanță de începere a urmăririi penale, iar cauza penală cu numărul 2016032642 a fost expediată pentru gestiune Procuraturii Anticorupție.

Bernevec: „Eu voi fi achitat. Totul e bazat pe minciuni”

La etapa în care pe numele său a fost depusă a doua plângere, Sergiu Bernevec a refuzat să facă orice comentariu pe marginea acuzațiilor aduse de colegi, arătându-se, în același timp, deranjat de prezența unui jurnalist la ședințele sale de judecată în primul dosar. „Haideți să așteptăm sentința în dosarul care se examinează acum la Judecătoria Buiucani. O să vedeți că eu voi fi achitat. Totul se bazează pe minciuni, 100 %”, ne-a spus Bernevec după una dintre ședințe. I-am spus atunci că nu despre dosarul examinat în instanță vrem să discutăm, ci despre noua plângere depusă la CNA și trimisă la procuratură. „-Care plângere? Nu știu eu nimic despre nicio plângere. - Există o plângere depusă la procuratură. - Dvs lucrați la procuratură? - Nu, eu sunt jurnalistă și verific o informație. - Nu există nicio informație. Nu am văzut nicio informație. Cine mă acuză?. - Unii colegi și foști colegi ai Dvs. - Foștii? Păi ce am eu cu foștii?”, a fost răspunsul lui Sergiu Bernevec.

El a refuzat categoric să ne ofere un interviu, motivând: „E o campanie, care durează de patru ani, dirijată, plătită, care are scopul de a mă denigra pentru a mă înlătura din funcție și a prelua patrimoniul Federației, pentru care eu lupt, deja am șase procese până la Curtea Supremă de Justiție. Dosarul penal e fabricat, cu probe fabricate”. Sergiu Bernevec nu a vrut să precizeze la care patrimoniu sindical se referă şi cine sunt atentatorii. Si al doilea inculpat, Sergiu Boța, a spus că „dosarul e plin de minciuni” și că prin depozițiile sale de la ședințele de judecată ar fi anulat „toate probele lor”, care ar fi „niște chestii care trezesc nedumerire”. „E plin dosarul cu minciuni și persoanele care au pornit asta ar trebui pedepsite toate și puse în pușcărie”, a spus Sergiu Boța.

Avocatul Anatolie Lupașcu, Sergiu Boța și Sergiu Bernevec la o ședință de judecată din
luna noiembrie 2016. Foto: CIJM

„Nu aveți dreptul să scrieți nimic atâta timp cât dosarul este examinat în instanță. Altfel, veți fi acuzați de imixtiune în înfăptuirea justiției”, ne-a spus și avocatul lui Bernevec, Anatol Lupașcu, deși i-am explicat că nu actualul dosar ne interesează, ci noile bănuieli ale foștilor membri ai Federației referitoare la gestionarea banilor sindicatelor.

În plângerea depusă semnatarii solicită investigarea unor fapte produse în anii 2013-2015, după deschiderea dosarului penal, dar se referă și la fapte care fac obiectul dosarului penal și care, în opinia lor, nu ar fi fost investigate suficient.

Astfel, autorii plângerii afirmă că Sergiu Bernevec și Sergiu Boța ar fi dispus de două carduri bancare emise de două bănci pentru conturi ale Federației, de pe care ar fi scos constant bani în perioada 2010-2012 și i-ar fi folosit atât pentru necesitățile Federației, cât și pentru necesitățile proprii. Ei mai afirmă că în anii 2012 și 2013, când s-a aflat despre ele, cele două carduri au fost închise și ar fi fost deschis un nou cont la o alta bancă, pentru care au fost emise alte două carduri, unul pe numele lui Sergiu Boța, iar altul pe numele secretarului Executiv al Federației. Semnatarii susțin că dețin informații care ar arăta că Sergiu Boța ar fi folosit acest card pentru achitarea serviciilor Hotelului Felix din Constanța în perioada 17 - 21 august 2015, pentru un grup de 11 persoane.

Conform prețurilor publicate pe site-ul hotelului, sejurul pe 11 persoane timp de patru zile, cazare și micul dejun, costă 5.880 de lei românești, iar achitarea serviciilor s-a făcut nu prin terminalul bancar al hotelului, ci 16.000 de lei românești (mult mai mult decât costă hotelul) - au fost retrași dintr-un bancomat amplasat departe de hotel…”, se spune în plângere.

Fosta șefă a Direcției Educație a Federației „Agroindsind” și președinții uniunilor teritoriale Sângerei
și Ungheni, Tudor Mocanu și Rodica Lupu, după una din ședințele de judecată în dosarul
Bernevec și Boța. Foto: CIJM

În același document Rodica Lupu, Tudor Mocanu și Andrei Botnarenco susțin că o parte dintre seminarele și deplasările în România ar fi fost organizate inclusiv cu scopul de a scoate bani cash de pe conturi. Ei menționează că în multe cazuri participanții - liderii sindcal de nivel teritorial şi primar - achitau din sursele proprii cel puțin 50% din cheltuieli.

O altă afirmație a semnatarilor este că Federația ar fi procurat la 16 ianuarie 2015 acțiuni la un preț de peste două milioane de lei la o bancă din Moldova, acțiuni care nu ar fi fost luate la evidența contabilă și nu ar fi fost raportate la ședințele Consiliului General - for care conduce Federația între congresele ce au loc o dată la cinci ani.

Activitatea financiară a sindicatelor nu este controlată de nicio instituție de control externă

În pofida existenței dosarului penal și a apariției noii plângeri, conținutul acuzațiilor nu a fost discutat la nici una dintre ședințele Consiliului General, iar Comisia de revizie a Federației nu a pornit nici un control, deși au existat solicitări directe, în scris.

Galina Îndoitu, președinta Comisiei de revizie, a declarat pentru Anticorupție.md:

Un control este efectuat de instanța de judecată, deja trei ani durează, toate materialele au fost ridicate și se verifică. Iar noi vom controla înainte de Congres, care va avea loc în primăvara anului viitor. La următoarea ședință a Consiliului General, care va avea loc în decembrie, comisia de revizie este invitată ca să coordonăm activitatea de control de până la Congres. În ianuarie vom controla pentru ultimii cinci ani. Până acum nu am controlat din două motive: a început controlul din partea instanței judecătorești, iar al doilea - eu de trei ori am convocat membrii Comisiei de revizie și ei nu au putut să vină. Unul avea de semănat, altul de strâns recolta… se adunau trei oameni din șapte. Ei sunt angajați și provin din diferite structuri raionale. Eu nu am dreptul să controlez cu trei oameni. Sunt probeme. Eu nu pot merge de una singură să fac revizie”.

Comisia de revizie din interiorul Federației este singura care poate controla activitatea financiară, iar rapoartele ei sunt prezentate la ședințele structurilor de conducere. Ele nu sunt făcute publice. Instituții din afara sindicatelor, cum ar fi, de exemplu, Curtea de Conturi sau Direcția Control și Revizie a Ministerului Finanțelor, nu pot desfășura controale acolo.

Am încercat să discutăm și cu contabila-șefă a Federației, Aurelia Cotruță. „Eu am fost angajată în anul 2002 în două funcții de șefă de Departament Finanțe și de contabil-șef. În anul 2007, când dl Bernevec a devenit președinte, dl Boța a fost numit în funcția de șef al Departamentului Finanțe, iar eu am rămas contabil-șef. La Federație funcția de contabil-șef este analogică cu funcția de simplu contabil care are dreptul la a doua semnătură paralel cu șeful de direcție și mai mult nimic. Eu nu pot să iau decizii, eu nu pot să verific tot ce se face deoarece ștampila, în mod corect, e la șeful Direcției și dlui ia toate deciziile în Direcție. Dacă s-au prezentat documentele în contabilitate, eu știu, dacă nu, eu nu pot să verific, doar ștampila nu e la mine. Eu pot să răspund pentru tot ce s-a dat în contabilitate. În acele acte nu am observat nereguli. De aceea aș vrea să vină Comisia de revizie, să examineze patrimoniul, finanțele, toate actele și astfel să ne fie clar totul. De regulă, contabilul-șef trebuie să fie și membru al conducerii. Eu nu sunt membră nici a Biroului Executiv și nici a Consiliului General. Nu sunt invitată la ședințele celor două structuri. De aceea nu pot să știu ce se face”, ne-a spus Aurelia Cotruță.

I-am întrebat pe mai mulți membri ai Consiliului general al Federației dacă la ședințele acestei structuri de conducere s-a discutat vreodată despre faptul că există bănuieli de utilizare neconformă a banilor sindicatelor și despre o eventuală suspendare din funcție a președintelui și vicepreședintelui pe durata examinării dosarului penal. Iată răspunsurile:

Vera Platon, președinta Uniunii Teritoriale Rezina-Șoldănești:

„Nu pot să vă spun nimic, eu nu mă ocup cu așa ceva, eu am lucrul meu, am două raioane, mă ocup cu lucrul sindical, dar despre problemele de care Dvs îmi spuneți eu nu știu nimic. Acuzații … am auzit așa, câte ceva, dar n-am pătrus în esență. Să mă scuzați, vă rog. - Dar nu vă interesează? - Mă interesează lucrul meu pe care îl desfășor în raioanele Rezina și Șoldănești, dar altceva eu nu-s la curent și nici nu vreau să știu de așa ceva”.

Anatolie Leahu, președintele Uniunii Teritoriale Drochia:

Noi așa le-am spus la colegi: îl vor găsi vinovat, îl vom elibera din funcție. Noi suntem în Consiliu mai mulți, câteva zeci, și când s-au pus în discuție această chestiune, majoritatea au spus colegilor (semnatarilor plângerilor - n. r.) că voi nu faceți ceea ce trebuie. Iată care e povestea. Eu personal nu am de gând niciodată să apăr pe răufăcători, dar nici să permit cuiva din interese cu totul altele decât sindicaliste… Lângă Cocieri este un sanatoriu, „Struguraș”. El era proprietatea noastră, a sindicatelor, a oamenilor din agricultură. Deocamdată încă e al nostru. Că dacă bandiții ceia care pe ăstia i-au plătit, adică pe cei care caută să ne judece pe noi, cei care ne opunem, reușesc, noi pierdem și sanatoriul cela. Iată ce interese stau în spate. Acolo mai demult s-au început niște procese de judecată legate de niște imobile, terenuri de pe teritoriul sanatariului și Bernevec se opune și noi toți cei care suntem în jurul lui. Persoane interesate vor să ia acele imobile. Întrebați-l pe dl Budza, el știe mai bine decât mine. Spuneți-i că Leahu a zis să nu vă băgați capul în nisip”.

Piotr Cristioglo, președintele Uniunii Teritoriale Comrat, ex-membru al Biroului Executiv:

Eu am lipsit de la ultima ședință, care a avut loc în primăvară, dar la alte ședințe nu s-a discutat. Următoarea ședință va fi pe 23 decembrie 2016. Ședințele Consiliului General au loc de două ori pe an. Opinia noastră, a Uniunii Teritoriale, ne-am exprimat-o în adresarea pe care am expediat-o din numele Consiliului sindicatelor din UT Comrat către Federație și Confederație. Ne-am exprimat dezacordul cu unele acțiuni ale conducerii Federației. Nu s-a discutat nimic nicăieri și nu am primit un răspuns. În scris nimic, doar niște răspunsuri verbale. Concret nimic nu au spus, așa o discuție, pustie”. Piotr Cristioglo spune că nu va mai insista să primească un răspuns. în ultimul timp în viața mea au avut loc anumite evenimente, încât eu nu mai sunt în stare să lupt”.

Alexandra Șevcenco, președinta Uniunii Teritoriale Cimișlia:

Nu s-a discutat suspendarea niciodată, s-a mai abordat, în 2015, dar în discuție nu s-a pus, s-a scos de pe agendă. Colegii au propus la Consiliu să discutăm această chestiune, dar ei, dl Bernevec și dl Boța au ieșit cu inițiativa că problema nu o putem pune în discuție, materialele sunt la judecată și când va decide judecata vom discuta pe tema asta. Eu nu știu ce să cred despre asta, pentru că nu am nicio probă, cred că este ceva la mijloc dacă sunt materiale, dacă a ajuns problema la Procuratură. Și cred că va fi hotărârea judecății și atunci vom vedea, dar acum nu pot să spun nimic. Eu nu am fost în Comisia de revizie, nu am avut materialele în mână, deci nu pot să spun nimic. Consiliul nu a cerut comisiei de revizie vreun raport. Comisia de revizie există, dar în ultimii doi ani nu a ieșit absolut cu nicio inițiativă, nici nu se vorbește, nu a raportat nimic absolut. La sfârșitul fiecărui an ar trebui să-și spună comisia părerile dacă au fost undeva, au controlat ceva la federație, dar cu părere de rău nu și atunci cum să vorbim noi, în baza căror materiale? - Nu le-ați cerut șefilor mai multă transparență? - Ni s-a spus că astea-s vorbe și când se va expune judecata atunci. Nu ne-a dat nimeni nici o explicație”.

Oleg Budza. Foto: CIJM

L-am întrebat și pe Oleg Budza, președintele Confederației Generale a Sindicatelor, din care face parte „Agroindsind”, dacă știe despre problemele existențe în această federație și ce atitudine are:

- Federația are autonomie totală în cadrul Confederației. Noi nu putem să facem revizie, să controlăm. Statutul lor nu prevede. Federația este una dintre organizațiile care au format Confederația. Și aceste organizații nu pot fi supuse controlului de către organizația formată de ei. Ei au revizorii lor, au statutul lor, funcțiile lor, și în judecată ei se duc singuri, au fost plângeri și către noi în privința asta. A fost o adresare din partea Rodicăi Lupu, Tudor Mocanu, Daria Bostan să comentăm unele lucruri de acolo. Asta este problema internă a Federației. Noi nu avem dreptul să ne implicăm în unele conflicte. Judecata va decide.

- Nu credeți că asta discreditează sindicatele în ansamblu și afectează încrederea membrilor de sindicat?

- Dacă eu nu am dreptul. Noi avem comisie de cenzori care ne controlează pe noi, avem departamentul financiar. Iată venim la dânșii la ușă ei nu ne permit să intrăm. Este patrimoniul lor, sanatoriul „Struguraș” este patrimoniul lor, este înregistrat pe numele lor. Cotizațiile tot sunt patrimoniul membrilor de sindicat. Noi drepturile acestea nu le avem. Și dacă mergem undeva în instanță ei prezintă statutul lor și atât. Asta este realitatea. Dar Dvs. nu vă pripiți să faceți o concluzie referitor la delapidări, pentru că acolo nu-i atât de simplu. De doi ani de zile în judecată, și eu văd că deja vreo cinci-șase judecăți s-a adeverit că nu a fost chiar așa cum se spune… s-au auzit multe vorbe, dar dacă ne bazăm pe vorbe eu nu aș dori să comentez, pentru că de doi ani de zile ei între dânșii se ceartă acolo. Suspendarea din funcție ar fi trebuit s-o decidă organul colegial, iar la dânșii… iese că patru votează împotrivă, restul îl susțin pe dumnealui. Numai majoritatea la Congres, dar „Agroindsind” are congres în aprilie. Acolo vor fi iar alegerile președintelui, Consiliului General, și este posibil să fie schimbată conducerea dacă delegații la congres vor găsi acest lucru necesar. Dar între congrese este numai Consiliul care poate scoate din funcție, sunt vreo 50 de membri. Dar deocamdată această problemă nu e hotărâtă. Ei au rămas în minoritate. Nu e simplu. E un proces de lungă durată. 

Curtea de Conturi nu are dreptul să controleze pentru că asta este proprietate privată, cotizațiile și chiar sanatoriul „Struguraș” sunt proprietatea privată a Agroindsind, nu este a confederației și noi nu avem dreptul să controlăm sanatoriul „Struguraș”. Deci așa este realitatea care noi o avem.

Despre faptul că banii Federației ar fi gestionați fraudulos s-a aflat în anul 2012 dintr-o scrisoare anonimă care a ajuns la fiecare dintre președinții uniunilor teritoriale ale Federației. În ea se spunea că Boța și Bernevec ar folosi două conturi secrete pe care sunt bani ai Federației, dar care nu sunt trecuți în evidența contabilă. Scrisoarea conținea informații exacte, care constituie secret bancar: numărul unor conturi, sume extrase etc. Nici până astăzi nimeni nu știe cine le-a trimis. Unii președinți le-au analizat însă și au solicitat explicații la ședințele Biroului Executiv și ale Consiliului Colegial. „Eu am citit-o și m-am dus cu ea la președinte. Erau ambii prezenți. I-am întrebat: e drept sau nu? Au existat așa conturi? Eu au spus că da, dar că pe unul a fost 1.000 de lei și pe altul 1.700. Am spus că eu vreau să aflu adevărul, noi lucrăm în teritoriu de zeci de ani cu salarii de o mie de lei, dar cineva se lăfăiește? Și atunci eu am făcut o adunare cu președinții sindicatelor din raionul meu și am decis să îi exprimăm vot de neîncredere dlui Bernevec. Dar să semnez și eu plângerea în judecată, alături de colegi, pentru asta eu nu am avut sprijinul liderilor sindicali din raion. În schimb, am semnat un demers să se facă revizie. Nu s-a mai făcut. Și după asta s-a început. Eram membră a Biroului Executiv, Consiliului general și al Consiliului de amdinistrare a Sanatoriului „Struguraș”. M-au dat afară din toate aceste structuri. Din 1998 am fost președinta organizației de femei din „Agroindsind”, ca să nu mai fiu eu, au lichidat organizația de femei. Eu am pierdut totul. Alți președinți mai primesc ajutoare materiale și de aceea îl susțin”, ne-a spus Daria Bostan, președinta Uniunii Teritoriale Anenii Noi.

Alți doi președinți, al Uniunii Teritoriale Ungheni, Rodica Lupu, și al Uniunii Teritoriale Sângerei, Tudor Mocanu, la fel au fost excluși din organele de conducere, însă instanța de judecată i-a restabilit. Ulterior, au fost excluși din nou. De asemenea, Biroul Executiv a emis hotărâri prin care a lichidat uniunile din Ungheni și Sângerei și le-a expediat scrisori sindicatelor din agricultură din aceste raioane, anunțându-le că de acum încolo se vor subordona direct Federației. Președinții au contestat aceste hotărâri în judecată și la începutul lunii decembrie 2016 au obținut câștig de cauză. Cu toate acestea, deși au fost restabiliți în drepturi, conducerea „Agroindsind” nu i-a invitat la ședința Consiliului General din 23 decembrie 2016, iar în materialele distribuite pentru ședință nu au figurat nicăieri denumirile UT Ungheni şi UT Sângerei, ci doar „sindicatele” din Ungheni şi respectiv Sângerei.

Subiectul eventualelor carduri secrete pe care le-ar fi folosit Bernevec și Boța nu a fost elucidat în cadrul urmăririi penale.

A împrumutat sute de mii de lei de la Federație pentru a-și cumpăra apartament. Acuzarea: a comis abuz de serviciu

În dosarul aflat în prezent pe rol la Judecătoria Buiucani, Bernevec este învinuit în baza art. 191 și 335 Cod penal de „folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie obştească a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, soldate cu urmări grave şi delapidarea averii străine, adică însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului, în proporţii deosebit de mari”.

Una dintre acuzații este că ar fi luat din bugetul Federației, la 12 februarie 2009, un împrumut de 230 de mii de lei, în baza unei hotărâri a Biroului Executiv al Federației, care s-ar fi întrunit în ședință nouă luni mai devreme, adică la 18 aprilie 2008. Hotărârea este semnată de însuși Bernevec, ca președinte al Biroului. Procurorul de caz susține că o ședință a membrilor Biroului care să corespundă rigorilor art. 33 din Statutul Federației nu a fost organizată, nu ar fi fost întocmit un proces-verbal al ședinței, în care să fie arătat că a fost adoptată o asemenea hotărâre, acordul membrilor, suma împrumutului și condițiile de rambursare. La audiere, Bernevec a declarat că o astfel de hotărâre există - ea ar fi fost emisă prin corespondență, acțiune permisă de Statutul Federației. Hotărârea ar fi fost remisă organului de urmărire penală al CNA. Cât privește faptul că acești bani nu au fost prevăzuți în bugetul federației, aprobat în fiecare an de către Consiliul General, inculpatul a declarat că Biroul executiv a fost împuternicit de către Consiliu să facă modificări în buget. Martorii, membri ai Biroului Executiv, au spus la audieri că Bernevec i-a sunat și le-a spus despre împrumut. Niciun act care reglementează activitatea sindicatelor nu prevede posibilitatea contractării împrumuturilor de la structurile sindicale, nu există regulamente care ar prevedea condițiile, termenele de rambursare, dobânda etc.

La scurt timp după ce a încheiat contractul de împrumut, la 16 aprilie 2009, Sergiu Bernevec a depus o cerere prin care a solicitat de la Federația pe care o conduce un ajutor material similar cu suma pe care o împrumutase - 220 de mii de lei. A motivat prin necesitatea achitării ratei scadente la plata apartamentului său, construit prin ipotecă. Potrivit procurorului de caz, cinci zile mai târziu, la 21 aprilie 2009, prin Hotărârea Biroului Executiv, semnată tot de Bernevec ca președinte, a primit ajutorul. Aceste cheltuieli nu au fost prevăzute în bugetele pe anii respectivi, adoptate de Consiliul General al Federației. De asemenea, Regulamentul privind acordarea ajutoarelor materiale, adoptat de Comitetul Confederal la 17 ianuarie 2008, nu prevede acordarea ajutoarelor materiale pentru procurarea de locuințe. La audierile din timpul urmăririi penale, cel vizat a declarat că Biroul Executiv a fost împuternicit de Consiliul General să efectueze modificări în bugetul Federației. Sergiu Bernevec a adăugat că „Agroindsind” este o organizaţie independentă și că actele Confederaţiei nu au pentru ea un caracter obligatoriu.

„În dosar nu există nicio probă, sunt doar presupuneri abuzive”

De asemenea, lui Bernevec i se incriminează faptul că ar fi scos sume mari de bani de pe un card bancar oficial, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotare, și le-ar fi folosit în interes personal, acuzații pe care el le respinge. Fapte similare îi sunt incriminate și lui Sergiu Boța. Ambii pledează nevinovați. „Învinuirea este neîntemeiată. Este culmea absurdității și ilegalității, a spus Sergiu Boța la audierile din cadrul ședințelor de judecată. În dosar nu există nici o probă, sunt doar presupuneri false, contradictorii și abuzive”. La audierile din ședințele de judecată Sergiu Boța a spus că toți banii pe care i-a scos pe teritoriul țării au fost pentru „a acoperi necesitățile de numerar” ale Federației și că îi utiliza pentru a achita consumația la restaurante pentru delegațiile străine, pentru a cumpăra produse alimentare necesare pentru organizarea sărbătorilor în cadrul Federației, pentru ajutoare materiale date membrilor de sindicat sau pentru cumpărarea obiectelor necesare Federației.

A cumpărat lucruri personale pentru străinii care și-au pierdut bagajele

Faptul că datele de la bancă arată că el a făcut cumpărături în magazine ca Oviese, SportFeat, Casa Mobilei, Bomba le-a explicat prin faptul că a cumpărat cadouri pentru participanții la diferite activități organizate de Federație, dar și lucruri personale pentru membrii unor delegații care și-ar fi pierdut bagajele. Sergiu Boța nu a precizat data pierderii bagajelor și nici numele persoanelor pentru care a cumpărat lucruri personale. Despre o sumă de 1.040 de lei pe care a achitat-o restaurantului P. din Chișinău, Sergiu Boța a spus că aceasta reprezintă prânzul pentru patru persoane - președintele și trei vicepreședinți ai Federației - care au făcut la restaurant o „ședință de protocol”, în baza unei dispoziții a lui Sergiu Bernevec. Boța a mai spus că acel card era folosit uneori, în urma dispoziției verbale a președintelui, și de alte două angajate ale Federației în scop de serviciu. Despre extragerile de pe card făcute peste hotare, a explicat că acestea au avut loc în timpul deplasărilor la seminare, iar el plătea, de regulă, cazarea, alimentarea și excursiile pentru întreg grupul.

Dosarul este examinat la judecătoria Buiucani și se află la ultima etapă înainte de pronunțarea sentinței. Inițial, dosarul a fost examinat de judecătoarea Natalia Simciuc. Ea i-a recunoscut ca părți vătămate pe Rodica Lupu și Tudor Mocanu, ca președinți ai două uniuni teritoriale care formează Federația „Agroindsind”. Magistrata însă a fost transferată anul trecut la Curtea de Apel Chișinău, astfel că dosarul i-a fost repartizat președintelui Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghier. Acesta a decis, într-o încheiere din septembrie 2015, că prejudiciul incriminat ar fi fost adus Federației și nu concret uniunilor teritoriale Ungheni și Sângerei, de aceea Lupu și Mocanu nu mai apar ca părți vătămate în dosar, ci au fost audiați ca martori. Ei susțin că ei erau singurele persoane care aveau posibilitatea legală de a reprezenta interesele patrimoniale ale Federaţiei în raport cu inculpaţii. Dar din moment ce au fost înlăturaţi ca părţi civile, nu ar mai avea cine cere o eventuală recuperare a pagubelor, în eventualitatea condamnării inculpaţilor. Cu toate acestea, Rodica Lupu, Tudor Mocanu și doi foști angajați ai Federației, eliberați din funcție invocându-se reduceri de personal, juristul Tudor Guțu și fosta șefă a Direcției Educație Tatiana Kolomoițeva, continuă să asiste la ședințele de judecată ale lui Bernevec și Boța. „Eu am fost eliberată din funcție în luna ianuarie 2016, invocându-se situația financiară precară a Federației, chiar dacă la ședința Consiliului General nu s-a spus nimic despre faptul că situația ar fi precară. Cred că motivul este că mi-am exprimat și eu nedumerirea față de ceea ce se întâmplă în Federație și faptul că i-am susținut pe liderii uniunilor teritoriale care încearcă să afle adevărul”, ne-a spus Tatiana Kolomoițeva.

Situația de la „Agroindsind” nu este singura care se referă la acuzații de fraudare a banilor sindicatelor din țară. În anul 2011 Centrul de Investigații Jurnalistice a scris despre numeroase proprietăți - hotele, baze de odihnă - care cândva au aparținut sindicatelor de ramură și Confederației Generale a Sindicatelor au trecut pe mâini private fără licitație sau au fost puse în gaj contra credite neperformante la Banca Socială și Banca de Economii. Unele dintre ele au devenit proprietate a firmelor gestionate de persoane apropiate omului de afaceri în prezent urmărit penal Ilan Șor.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii