Integritate

Cine sunt deputații intrați în Parlament pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (II)

Autor: Cornelia Cozonac
27/07/2021 20324

Blocul Comiștilor și Socialiștilor, format din două partide în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, are în noul Parlament 32 de mandate. Cele două partide au anunțat deja că vor face o fracțiune comuna în legislativ. În Parlament au revenit cei doi foști șefi de stat Igor Dodon și Vladimir Voronin, după ce au absentat în ultimii ani. Despre primii 15 deputați de pe lista Blocului, trecutul lor, averea și interesele cu care intră în noul Legislativ aflați din materialul Cine sunt deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care intră în noul Parlament (I) publicat la 24 iulie pe portalul Anticoruptie.md. Astăzi vă spunem cine sunt următorii 17 deputați pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.   

Vasile Bolea: donații generoase la partid, bani din operațiunea Bahamas și intimidarea unor primari

Vasile Bolea este deputat în Parlament din 2014, pe lista Socialiștilor. Din 2019 a fost președintele Comisiei Juridică, numiri și imunități și a fost secretar general al fracțiunii PSRM în Parlament. Înainte de a se implica în politică, Bolea a fost rugbist de performanță.  A jucat și rugby–7, fiind titular în echipa Moldovei care a obținut cea mai mare performanță a sa la nivel internațional – medalia de bronz la Campionatul European din 2007. În 2013 a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Rugby, dar nu a fost admis în concurs pe motiv că nu a plătit cotizațiile de membru timp de câțiva ani. El a declarat atunci că nu a plătit cotizația de membru (100 de lei lunar) pentru că Federația de Rugby ar fi activat la acel moment ilegal deja de 3 ani. În prezent Vasile Bolea, potrivit Wikipedia,  este președinte al Asociației Municipale de Rugby din Chișinău. De asemenea, Bolea ocupă postul de șef al departamentul juridic al fundației de binefacere „Soluția”, fondată de Igor Dodon în septembrie 2011. 

A absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo și-a luat diploma de master. Din 2017 are licență de avocat.

În toamna anului 2012, Vasile Bolea, împreună cu Vlad Batrîncea și Grigore Novac au depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere, din partea Fundației „Soluția”, fondată de Igor Dodon, pentru evacuarea pietrei comemorative în memoria victimelor ocupației sovietice instalate în Piața Marii Adunări Naționale.  Atunci instanța a declarat această cerere nefondată/  În vara anului 2014, în timp ce la Bruxelelles avea loc semnarea Acordului de Asociere cu UE, reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, în frunte cu Vasile Bolea și deputatul Ion Ceban, au organizat un protest în fața sediului Comisiei Europene la Chișinău, scandând mesaje antieuropene și militând pentru organizarea în Republica Moldova a unui  referendyum în problema aderării la UE. 

Vasile Bolea a fost prezent la majoritatea protestelor organizate de PSRM în ultimii ani, dar și la multe dezbateri din campaniile electorale.  Alături de colegii săi, el a insistat asupra interzicerii prin lege a unionismului și a introducerii în școli drept discipline obligatorii a cursurilor „Istoria Moldovei” și „Limba moldovenească”. El mai promitea alegătorilor, în 2014,  că dacă ajunge la guvernare, PSRM va reduce în jumătate tarifele la gaze, energie electrică și utilități; în 4 ani va crea 112 întreprinderi și 200 000 de locuri de muncă, va oferi burse mai mari și pensii majorate cu cel puțin 20%. 

În noiembrie 2019, Vasile Bolea a rupt, la o conferință de presă, acordul de constituire a coaliției de guvernare dintre Blocul ACUM și PRSM și a fost cel care a insistat pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu, pentru că acesta și-a asumat răspunderea pentru promovarea unui proiect de modificare a Legii Procuraturii, care prevedea o nouă modalitate de promovare a procurorului general. Urmare a moțiunii de cenzură a socialiștilor, Guvernul Sandu a căzut.  

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice se arată că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014 Vasile Bolea a vărsat în bugetul formațiunii politice din care face parte 83.000 de lei, jumătate din veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Bolea a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei.

Și în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie Bolea a donat partidului suma de 20 mii de lei.  

Bolea a fost unul dintre autorii unui proiect de lege care permitea deputaților care au cel puțin zece ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără examen. Inițiativa a provocat revolte în rândul avocaților. Ulterior, proiectul a fost retras din Parlament.

În iunie 2021 Bolea a încercat să candideze la funcția de judecător la Curtea Constituțională, dar Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a admis cererea. Bolea nu a fost nici măcar admis la proba interviului premergătoare concursului pentru ocuparea locului de la Curte rămas vacant după moartea unui judecător. El mai ceruse amânarea concursului până după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie pe motiv că dânsul este în campanie electorală, dar și această cerere a fost respinsă.   

Bolea a criticat de mai multe ori deciziile Curții Constituționale și chiar activitatea judecătorilor constotuționali. La sfârșitul lunii aprilie, deputatul Bolea și alți câțiva colegi de ai săi au cerut CSM retragerea mandatelor a trei judecători de la Curtea Constituțională: Liuba Șova, Nicolae Roșca și Domnica Manole. Cei trei magistrați erau acuzați de divulgarea secretului deliberării la alegerea președintelui Curții Constituționale și admiterea ingerințelor în activitatea instanței. CSM a trimis demersul deputaților înapoi la Parlament. 

Deputatul socialist este autorul mai multor sesizări la Curtea Constituțională. În aprilie 2021, împreună cu Alexandr Suhodolski, au sesizat Curtea Constituțională pe motiv că decretul Președintei Maia Sandu de desemnare a Nataliei Gavriliță pentru formarea guvernului ar fi ilegal, pentru că a fost publicat în Monitorul Oficial mai târziu decât examnarea programului de guvernare în ședința Parlamentului. Curtea a respins cererea deputaților socialiști. 

Deputatul socialist a fost acuzat că ar face presiuni asupra unor primari. Bunîoară,  Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița, Ștefan-Vodă, l-a acuzat în iunie curent pe Vasile Bolea că ar fi încercat să facă presiuni asupra sa. Deputatul socialist a făcut interpelări la poliție să verifice subit finanțările unor lucrări executate acum 12 ani la Casa de Cultură din localitate reparate, de fapt, pe bani europeni. „Azi dimineață [7 iunie], mă trezesc cu trei asemenea interpelări... Precum că în urma  informațiilor parvenite de la cetățenii din satul Feștelița, deputatul [Bolea] solicită verificarea cheltuirii sumei de 447.000 de lei alocați dintr-un fond de rezervă (fără să fie precizat) pentru reparația casei de cultură din satul Feștelița, iar la casa de cultură acoperișul curge, mobilierul este în stare proastă”, relatează primarul pe pagina sa de Facebook. 

Același parlamentar socialist, precizează primarul, a solicitat verificarea cheltuirii celor 25.000 de lei alocate de Consiliul Raional pentru reparația Monumentului Eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, precum și cele 150.000 de lei alocate prin Legea Bugetului de Stat 2020 pentru reparația clădirii filialei Școlii de Arte din Feștelița.

În mai 2015, consilierii comuniști  din Consiliul municipal Chișinău au anunțat în cadrul unei conferințe de presă că vor cere ajutorul colegilor din fracțiunea parlamentară a PCRM pentru retragerea imunității parlamentare a deputaților Anatolie Labuneț, Grigore Novac, Ion Ceban, Vasile Bolea și Marina Radvan, după ce aceștia împreună cu câțiva consilieri socialiști au provocat altercații la o ședință a Primăriei Chișiunău și pe un șantier de construcții din capitală.  

Vasile Bolea a admis un limbaj licențios de mai multe ori în ședințele parlamentului. 

Vasile Bolea este deputatul care a promovat o știre falsă difuzată de mass-media precum că dacă  Maia Sandu ajungea președinte în anul 2016, avea să aducă în R. Moldova 30 de mii de sirieni. 

Averea nedeclarată și împlicarea în operațiunea Bahamas  

În declarația depusă la CEC, Bolea indică pentru anii 2019-2020 salariul său de la Parlament şi pe al soţiei sale de la ÎS Moldpresa, de circa 877 de mii de lei. 

Familia lui Bolea deţine un apartament cumpărat în 2003, în Chişinău, cu suprafaţa de 43,8 metri pătrați, cu valoarea cadastrală indicată de puțin peste 219 mii de lei, şi alt apartament, cu o suprafață de 56,55 metri pătrați, procurat anul trecut cu puțin peste 39 de mii de euro, echivalentul a circa 831 de mii de lei, adică cât aproape întreg venitul familiei pentru ultimii doi ani. Deputatul mai declară un automobil Chevrolet Aveo, din 2010, cumpărat în 2013 cu 70 de mii de lei. De asemenea, deputatul şi soţia sa au plasamente în Compania de Asigurări Grawe Carat de 26 de mii de lei în total. 

Deputtaul Vasile Bolea a fost acuzat că nu ar declara toate veniturile și că ar fi implicat în operațiunea Bahamas - prin care ar fi fost finanțat PSRM, potrivit unei investigații jurnalistice. La sesizarea unor deputați, ANI a demarat un control al veniturilor și averii lui Bolea și ar fi transmis documentele Procuraturii Anticorupție. Doar că despre finalitatea acestui dosar nu se cunosc detalii.     

În septembrie 2020 deputatul Iurie Reniță a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și a solicitat inspectorilor să verifice averile socialiștilor Corneliu Furculiță, Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco, pe care îi considera implicați în spălarea a 1,5 milioane de euro din Federația Rusă prin filiera Bahamas. „După cum am promis la ultima conferință de presă de la Parlament, susținută împreună cu deputatul Octavian Țâcu, am pregătit seturile de materiale și probele concludente despre spălarea de bani din Rusia prin faimoasa filiera Bahamas și utilizarea acestora în campania prezidențială a lui Igor Dodon din anul 2016. Dacă cei de la Procuratura Generală nu se grăbesc să dea verdictul, din considerente politice, pe probe incontestabile de implicare a fruntașilor socialiști și a lui Igor Dodon în spălarea de bani, atunci adresăm aceste interpelări și Autorității Naționale de Integritate (ANI), căreia îi revine obligațiunea, conform responsabilităților legale, să verifice obiectiv și echidistant averile tuturor funcționarilor publici și a celor cu demnitate publică”, a scris Reniță pe pagina sa de Facebook. 

Tot atunci Octavian Țîcu a spus că ANI a trimis două răspunsuri diferite chiar dacă este vorba de aceeași persoană: „În primul spune că Bolea nu este suspectat de nedeclararea celor 500.000 de lei, iar în al doilea – materialele dlui Bolea au fost transmise spre examinare Procuraturii Anticorupție”. După declarațiile celor doi deputați, ANI a precizat că „întreprinde toate măsurile și acțiunile necesare în vederea realizării misiunii sale în mod obiectiv și corect”.  

„Procedurile de control al averii comparativ cu alte investigații tangențiale activității noastre necesită acțiuni mai ample pentru acumularea unui probatoriu consistent și legal, în baza căruia inspectorii de integritate își pot pronunța deciziile bine argumentate”, se menționează într-un comunicat al Autorității. 

Totuși, în martie 2021, ANI a încetat controlul pe acest caz.  

Vasile Bolea este acționar la Cereale Vulcăneşti S.A, unde deține 81 de acțiuni și asociat unic la SRL Afaceri de Familie, fondată în 2010. El este membru fondator la Asociaţia Obştească “Garda Tînără”, Mişcarea Tineretului şi Studenţilor din Moldova “Da!”, Asociaţia Obştească “Institutul de modernizare a Moldovei”, Societatea Protecţiei Drepturilor Invalizilor şi Veteranilor “Echitate” și la Asociaţia de Rugby din municipiul Chişinău.   

Chiril Tatarlî este deputat pe listele socialiștilor din 2019. Anterior a fost președinte al raionului Taraclia. El este liderul PSRM din Taraclia. De profesie este agronom.

Presa a scris că în perioada în care a deținut funcția de președinte al raionului Taraclia, Tatarlî a redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului. 

Sursa foto: Președinție.md 

Unul dintre fiii săi, Alexandru, este consilier raional, ales pe listele partidului condus în raion de tatăl său. Chiril Tatarlî a precizat însă că fiul său nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a discutat candidatura sa la funcția de președinte de raion. 

Într-o anchetă din noiembrie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice arăta că președintele raionului Taraclia, Chiril Tatarlî, a făcut o donație în campania electorală a lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale, ce reprezintă trei sferturi din volumul veniturilor sale pentru anul anterior – 52.800 de lei. 

Tatarlî a fost generos cu partidul și în campania electorală din 11 iulie 2021, donând suma de 20 de mii de lei.  

Deputatul deține o casă de locuit și alte două anexe situate în Taraclia, obținute în 1984, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013 cu doar 1 850 de euro, și un VAZ 21063 din 1990. Anul trecut, acesta a devenit proprietarul a 11 terenuri agricole, cu suprafețe cuprinse între 10 și 40 de ari, toate cu o valoare totală indicată de 100 de lei. Mai are în posesie două terenuri intravilane, cu valoarea de zero lei. Tatarlî deține cinci depozite bancare în care păstrează peste 806 mii de lei și aproape 22 mii de lei, potrivit declarației depuse la CEC, pentru anii 2019-2020. 

Valeriu Muduc este reprezentantul Partidului Comuniștilor și secretar al Comitetului Central Fălești al PCRM. A fost  șef al secției Direcția Deservire Fiscală Fălești. Între 2011 și 2015 a fost președinte al raionului Fălești. A aspirat la funcția de deputat în 2014 și în 2019, candidând pe listele PCRM, iar în 2019 și în Circumscripția nr.11 Fălești, dar nu a trecut în Parlament. 

Presa a scris că la începutul anului 2018, Muduc a fost amendat, pentru că a traversat cu automobilul la culoarea roșie a semaforului. El a contestat actul în instanța de judecată, însă printr-o hotărâre din 11 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți contestația acestuia a fost respinsă, el fiind obligat să achite o amendă de 750 de lei.

Valeriu Muduc a înregistrat încasări în mărime de 306 mii de lei din salariu și indemnizație penru ultimii doia ani, după cum indică în declarația pentru 2019-2020 depusă la CEC,. Candidatul PCRM a mai raportat o casă de locuit și un apartament, ambele în posesie și folosință.

Adela Răileanu este deputată pe listele PSRM din februarie 2019. Este  jurnalistă de profesie. A condus mai multe posturi de televiziune. A fost directoare  a Postului Publici de Televiziune Moldova 1 între anii 2007-2010, fiind demisă pe 31 decembrie 2009, printr-o decizie a Consiliului de Observatori, pentru neasigurarea echilibrului și a pluralismului de opinii. Adela Răileanu a exercitat funcţia de director al TV „Moldova 1" din 10 aprilie 2007 până la 20 februarie 2010. Ulterior, a fost numită directoare a postului privat NIT, căruia în 2011 i-a fost retrasă licența. De asemenea, ea a ocupat funcția de directoare a postului NTV Moldova.

A activat în presa comunistă, apoi a ajuns la cea afiliată PSRM.

În declarația depusă la CEC, Răileanu indică un venit oficial de 729 de mii de lei de la Parlament. Deputata socialistă mai indică că este proprietara unui apartament, a cărui valoare ar fi de 450 de mii de lei, și că din 2011 conduce un Mitsubishi ASX fabricat în același an și a cărui valoare este puțin peste 301 mii de lei. Răileanu mai indică că în martie curent a primit în dar un apartament.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a donat partidului suma de 20 mii de lei.  

Tatiana Cunețchi  este economistă de profesie, fostă deputată socialistă care, în noiembrie 2019, a renunțat la mandat în favoarea funcției de director interimar al Agenției Servicii Publice, în Guvernul condus de Ion Chicu. În trecut, ea a activat la Inspectoratul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Serviciul Vamal și a fost membră a Curții de Conturi.  

Anterior, în cadrul unei anchete, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris că Tatiana Cunețchi a venit la CCRM pe filieră de partid. În iunie 2015 aceasta a ajuns consilier municipal pe listele PSRM, fiind pe locul opt în lista electorală condusă de Zinaida Greceanîi. Anterior, ea a fost și consilier municipal din partea comuniștilor. 

Tatiana Cunețchi. Foto: Gov.md 

Cunețchi a obținut, în ultimii doi ani, un venit oficial de peste un milion de lei din salarii, indemnizație și pensie. Ea mai deține peste 472 de mii de lei într-un cont bancar. Candidata declară și un apartament primit în 2015 de la stat, despre care, în 2016, spunea că „în 2015 el doar a fost supus privatizării. În el trăiesc patru persoane. Este un apartament de stat, în care eu locuiesc de peste 15 ani cu toată familia mea”. Din anul 2019, candidata se plimbă cu un automobil de model Toyota Auris, a cărui valoare indicată este de 90 de mii de lei. 

Fiodor Gagauz: antieuropeanul cu proprietăți în UE 

Fiodor Gagauz  este deputat pe listele PSRM din 2014. În alegeriel parlamentare din februarie 2019, Gagauz a candidat din partea PSRM în Circumscripția uninominală nr. 46, or. Ceadîr-Lunga

Este președinte al Mișcării Obștești „Edinaia Gagauzia” („Găgăuzia Unită”) și deputat în  Adunarea Populară a atonomiei găgăuze. El militează pentru transformarea R. Moldova în federație, în care unul dintre subiecți să fie regiunea transnistreană, iar al doilea – UTA Gagauz Yeri.

Gagauz a fost unul dintre cei care au sprijinit referendumul din 2 februarie 2014 din Găgăuzia „pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză”,  organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formulza, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost în cele din urmă declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova și calificat drept anticonstituțional.  Mai mult, Fiodor Gagauz s-a ocupat de „asigurarea conceptuală și pregătirea organizațională” a acestui pretins referendum. . 

Are vizuni pro-ruse și de mai multe ori a făcut declarații antieuropene. În acelaș timp, Anticoruptie.md a constatat că el deține proprietăți în Uniunea Europeană, mai precis - un apartament în orașul Burgas din Bulgaria, iar copii săi  ar studia și locui în țări europene.  Alte detalii despre Fiodor Gagauz citiți aici.

Wikipedia scrie că în 2012 Gagauz a candidat la funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri. În primul tur a concurat cu doi candidați -  Dmitri Constantinov,  susținut de Mișcarea „Novaia Gagauzia” („Găgăuzia Nouă”) și procurorul din Găgăuzia, Gheorghii Leiciu. Nimeni din ei nu a acumulat 18 voturi, necesare pentru a fi ales în funcția de președinte al Adunarii Populare a Găgăuziei. În turul doi, cu participarea lui Dmitri Constantinov, care a obținut 17 voturi, iar Fiodor Gagauz - nici un vot.  A urmat al treilea tur, în care cu votul a 20 din cei 24 deputați ai legislativului din regiune, care au participat la ședință, Dmitri Constantinov a fost ales președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri. Gagauz, obținuse un singur vot.

Fiodor Gagauz este printre cei 11 deputați care au elaborat în decembrie 2020 un proiect de lege prin care se propunea reducerea controlului Agenției Naționale pentru Integritate prin micșorarea termenului de verificare a averilor funcționarilor de la trei ani la un an, proiectul fiind votat  în prima lectură de coaliția formată din deputații fracțiunii PSRM și cei din platforma Pentru Moldova. ANI a emis un aviz negativ la acest proiect, semnalând consecințele defavorabile și efectele nedorite asupra dosarelor de control aflate în derulare la ANI. 

Fiodor Gagauz. Foto: IPN 

Numele lui Fiodor Gagauz a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, din 2017, legată de doi frați ai său care exploatau ilegal un lac de la hotarele satelor Tomai și Gaidar din raionul Ceadîr-Lunga ce se întindea pe o suprafață de peste 70 de hectare. Potrivit anchetei Centrului de Investigații Jurnalistice, doi frați ai parlamentarului socialist Fiodor Gagauz continuă să-l folosească pentru pescuit și comercializarea peștelui chiar dacă contractul de arendă, încheiat la începutul anilor 2000 cu administrația locală, a expirat în iunie anul trecut. Sătenii, în frunte cu primarul, au expediat zeci de adresări și petiții organelor de drept regionale și centrale, precum și factorilor de decizie, dar nimic nu a dat rezultate. Sătenii presupuneau că cei doi ar fi avut protecția fratelui lor  deputat. După publicarea investigației Procuratura Generală a anunțat CIJM că exploatarea ilegală a lacului de la hotarele satelor Tomai și Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga din UTA Găgăuzia, acaparat de frații deputatului socialist, a ajuns, totuși, subiect al unui dosar penal.  Atunci nici deputatul socialist, nici fraţii acestuia, care foloseau iazul, nu au vrut să comenteze situaţia. „Suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji. Nu știu cine este avocatul, nu mă ocup cu asta. Toate cele bune”, a spus scurt reporterilor CIJM Fiodor Gagauz.   

La începutul anului 2021 Fiodor Gagauz a fost bănuit că ar fi printre deputații socialilști care ar face presiuni în favoarea unui dimploat rus reținut la Aeroportul Chișinău, în timp ce încerca să treacă ilegal 62.000 de dolari peste graniță, ca să-l scape din acest incident ilegal. Președintele interimar al PAS, Igor Grosu, a dezvăluit, la TVR Moldova, că un membru PSRM al Comsiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică ar face trafic de influență. Din această comisie făceau parte  trei socialiști: Fiodor Gagauz, Anatolie Labuneț și Oleg Savva. „Vama și Poliția de Frontieră și-au făcut treaba. Au aplicat legea. Dar au fost niște încercări, n-am să dau nume. Cineva din anturajul socialiștilor a încercat să intervină și să rezolve problema. (...) Este vorba de cineva din fruntea partidului [PSRM]. A încercat să rezolve problema. Partea bună este că cei din instituțiile statului le-a spus: Noi ne facem meseria. Ceea ce este foarte bine”, a menționat deputatul. Diplomatul rus Kirill Ambramov (foto) din cadrul Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova a fost oprit la 31 ianuarie 2021, pe Aeroportul Internațional Chișinău, deoarece a încercat să treacă frontiera cu 62.000 de dolari, fără să declare suma la vamă.

Deputatul Fiodor Gagauz, se poate lăuda și cu mai multe proprietăți: o casă de locuit de 136,9 metri pătrați și tocmai trei apartamente. Cel puțin așa declara dânsul la alegeriel din 2019. Primul are 101,2 metri pătrați și a fost achiziționat în 2006 cu 566 de mii de lei, al doilea, cu supratața de 45,3 metri pătrați, a fost cumpărat un an mai târziu cu 22.655 de euro, iar cel de-al treilea, cel mai mare, de 133,3 metri pătrați, evaluat la 820 de mii de lei, a intrat în proprietatea lui Gagauz în 2008. Deși nu raportează niciun automobil, socialistul a indicat în declarația de avere și două garaje de 18 metri pătrați, în care deține diferite cote-părți. În bugetul familiei Gagauz pe parcursul ultimilor doi ani au intrat 595 de mii de lei, din salarii, indemnizații, pensii și vânzarea unui autoturism.

În declarația depusă la CEC în 2021 pentru anii 2019-2020 deputatul socialist nu mai declară apartamentul din orașul Burgas, Bulgaria, pe care l-a obținut în 2007. Acesta declară un teren agricol cu suprafața de 0,51 hectare obținut în 2001 și alte două situate în intravilan: unul – cu suprafața de 0,18 hectare și altul – cu suprafața de 0,22 hectare. Are o casă de locuit despre care spune că a construit-o singur, un apartament, achiziționat în 2008 la circa 820 de mii de lei, și două garaje.   

Alla Darovannaia este economistă de formare și a devenit deputată pe listele PSRM, în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, în cadrul cărora a concurat pe lista de partid cu numărul 27. În Parlament a intrat mai târziu, după ce colegul ei de partid Vladimir Țurcan a fost promovat în funcția de judecător la Curtea Constituționale. 

ZDG a scris într-o anchetă că Alla Dorovannaia este cumnata lui Oleg Teterea, unul dintre cei mai vechi și devotați prieteni și cumetri ai lui Igor Dodon, fost deputat socialist, propulsat în mai 2020 la șefia „Chișinău-Gaz” SRL. Aceasta deține o cotă de 50% în compania „Export Invest” SRL, care se ocupă de „intermediere și brokeraj”, fiind înregistrată în 2002 și administrată de Boris Teterea, fiul mai mare al fostului deputat PSRM. Partenerul de afaceri al deputatei Darovannaia în firma „Expert Invest” este Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon. Dorovannaia este asociată cu cumnatul său și în firma „Tedar Investment” SRL, care avea, până în septembrie 2019, denumirea de „Tedar-Auto” și se ocupa cu reparația mașinilor. Candidata deține doar 10% din acțiuni, restul 90% fiind deținute, oficial, de Teterea.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a obligat-o pe deputata socialistă Alla Darovannaia să plătească 20.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, consilierei prezidențiale Ala Nemerenco și să acopere toate cheltuielile de judecată suportate. Această sentință a fost emisă de instanță pentru a sancționa declarațiile defăimătoare și false ale parlamentarei socialiste despre felul în care Ala Nemerenco ar fi obținut o diplomă de master.

„Deputata este obligată să dezmintă personal și public informațiile răspândite la conferința de presă din 2.02.2021, organizată și susținută în Parlamentul Republicii Moldova și informațiile publicate și răspândite pe pagina sa de Facebook, care vizează reclamanta [Ala Nemerenco] ca fiind defăimătoare, false și constituie relatări cu privire la fapte și să-și exprime public scuzele de rigoare”, a anunțat consiliera prezidențială Ala Nemerenco pe pagina sa de Facebook. De asemenea, subliniază fosta ministră a Sănătății, deputata Darovanaia mai este obligată să dezmintă informația în același mod în care a fost răspândită – în conferință de presă organizată în sediul Parlamentului, cu invitarea tuturor reprezentanților mass-media și cu publicarea textului dezmințirilor pe pagina sa de Facebook.

Într-un răspuns al Ministerului Sănătății, citat de socialiști în aceeași conferință de presă, se menționează că diplomele de master au fost emise în baza unui ordin al ministerului de resort confirmat de un ordin al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”. „Acești 20.000 de lei vor pleca la patru copii orfani minori de care are grijă o Doamnă cu Inimă Mare”, a adăugat Ala Nemerenco în aceeași postare.

Dorovannaia a declarat, pentru ultimii doi ani, conform actului depus la CEC, venituri  de peste 700 mii de lei. Ea mai are în proprietate un apartament de 61 de metri pătrați și un automobil, procurat în 2011.  

Vladimir Odnostalco: căsătorie fictivă pentr un teren public și interese private în domeniul Sănătății  

Promotor înflăcărat al familiei tradiționale și ortodoxiei, Vladimir Odnostalco, intrat în Parlament în 2014 pe lista Socialiștilor, iar în 2019 a obținut un nou mandat , candidând pe Circumscripția națională. El a reușit să se facă cunoscut datorită unei căsătorii fictive cu activista Marina Radvan și să conducă topul demnitarilor care au donat formațiunilor lor mai mult decât au câștigat. În plus, activistul socialist figurează într-un clasament al demnitarilor care promovează mesaje de ură. 

Vladimir Odnostalco şi-a a început activitatea politică în cadrul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. 

În 2011 Odnostalco a candidat  pe lista Partidului Comuniștilor la funcția de consilier municipal în cadrul Consiliului municipal Chişinău. Mai mult, acesta figurează drept fondator al asociațiilor socialiste „Garda Tânără” și Mişcarea Tineretului şi Studenţilor din Republica Moldova „DA”. În urma alegerilor legislative din noiembrie 2014, a reușit să devină deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Este membru al Consiliului Republican al acestei formațiuni politice.

Deşi în 2014 era șomer, iar în 2013 a avut venituri mai mult decât modeste, militantul socialist a donat în 2014, pentru campania electorală a formațiunii sale, 334.100 de lei. Aceasta în condițiile în care el a indicat pentru 2013 un venit în valoare de aproape 17.000 de lei obținut de la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar pentru anul următor a trecut  doar 1.400.  În 2017 legislatorul socialist a apărut în „Topul demnitarilor publici care au donat mai mult decât au câştigat”, clasament realizat de Asociația pentru Democrație Participativă. Diferența între veniturile declarate și donațiile făcute constituie 374.200 de lei.

În perioada 1 ianuarie–10 decembrie 2018, el a făcut donații pentru PSRM în valoare de aproape 70.000 de lei.

Și în campania electorală pentru alegeriel anticipate din 11 Vladimir Odnostalco a fost generos cu formațiunea sa, donând, la 7 iulie 2021, suma de  20 mii de lei.  

(De la dreapta la stânga) Deputații socialiști Vladimir Odnostalco și Marina Radvan s-au căsătorit fictiv ca să obțină un teren în comuna Stăuceni, mun. Chișinău. Foto: socialistii.md 

Odnostalco a menționat în 2013 că este coproprietar al unui teren cu o suprafață de aproape patru ari și valoarea cadastrală de 40.000 de lei, bun obținut în 2011 de la Consiliul local Stăuceni. Tânărul obținut acest teren în urma unei căsătorii fictive cu actuala sa colegă de partid, Marina Radvan. Cei doi au depus cererea de căsătorie la 17 ianuarie 2011. La 29 aprilie, același an, tinerii căsătoriți au primit terenul cu pricina. Un an mai târziu, 2012, Odnostalco a divorțat de Radvan pentru a se căsători cu Olesea Zababurina. 

Centrul Național Anticorupție a demarat o investigație pe acest caz, fiind pornit și un dosar penal, dar despre finalitatea lui nu se cunoaște.     

În 2017 Centrul de Informații GENDERDOC-M a introdus opt deputați socialiști, inclusiv pe Odnostalco, într-o listă a persoanelor care promovează mesaje de ură. 

Odnostalco a intrat și în vizorul ANI. În septembrie 2020, ANI a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în privința lui Odnostalco, întrucât, în 2016, a luat un împrumut de 450 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL. În septembrie 2020 deputatul Iurie Reniță a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și a solicitat inspectorilor să verifice averile socialiștilor Corneliu Furculiță, Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco, pe care îi considera implicați în spălarea a 1,5 milioane de euro din Federația Rusă prin filiera Bahamas. În martie 2021 ANI a încetat controlul, anunțând că nu a depistat o diferență substanțială între averea declarată și cea obținută în perioada 1 ianuarie 2016–22 septembrie 2020.  

În mai 2021 deputatul socialist, Vladimir Odnostalco, și-a arogat meritele pentru sosirea în Republica Moldova, la acel moment, a peste 50.000 de doze de vaccin Pfizer prin intermediul platformei internaționale COVAX, fapt ce determinat o reacție din partea consilierul prezidențial și fostă ministră a Sănătății, Ala Nemerenco. 

„Alte circa 50 mii de vaccin Pfizer au sosit astăzi în Republica Moldova, tot atâtea doze de vaccin Pfizer vor sosi in tara noastră miine, 21 mai. Acest fapt se datorează efortului depus de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care, in aceasta perioada complicata din punct de vedere politic, a demonstrat ca sanatatea populației este o prioritate națională”, a scris Odnostalco pe pagina sa de Facebook. 

Aceasta în condițiile în care, pe parcursul anului 2020, guvernul condus de Ion Chicu, susținul de socialiști, nu a făcut niciun contract de achiziție pentru vaccinuri de niciun fel pentru Republica Moldova.

Replica către Odnostalnco nu a întârziat să apară. Consilierul prezidențial Ala Nemerenco a scris joi seară pe pagina sa de Facebook că afirmația lui Odnostalco este un fals. „Pfizer-ul prin COVAX plătit de SUA, UE, OMS, GAVI și alți parteneri străini a venit în țară doar datorită „strădaniilor” PSRM, a declarat Odnostalko-octombrelul la comanda șefului [Igor Dodon -n.re.d]. El oleacă a uitat că o umplut drumurile cu panouri pe care scrie “Nu dăm țara străinilor”, a scris Ala Nemerenco. 

Anterior Ala Nemerenco l-a acuzat pe Odnostalco, inclusiv de la tribuna parlamentului, că ar avea interese private în domeniul Sănătății.    

Pentru ultimii doi ani, Odnostalco indică în declarația depusă la CEC un venit oficial de circa 816 mii de lei. Soția acestuia, cu care s-a căsătorit după ce a divorțat de Marina Radvan, care activează la „Totus Art Graphics” SRL, fondată și administrată de consilierul municipal socialist Victor Poleacov, a ridicat un salariu de doar 57 de mii de lei timp de doi ani. Familia Odnostalco se plimbă cu o Toyota Camry, care aparține mamei deputatului. Tot de anul trecut, familia candidatului locuiește într-un apartament oferit în locațiune. 

Inga Sibova este ingineră de profesie și activează în calitate de directoare a „Cimișlia-Gaz” SRL. Este deputată din partea Partidului comuniștilor. Ea a candidat pe lista formațiunii și în alegeriel parlamentare din 2019, dar atunci partidul nu a trecut pragul electoral.

Pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, familia Sibova a avut un venit de 600 de mii de lei din salariul de la „Cimișlia-Gaz” SRL, indemnizație de la Consiliul raional Cimișlia și pensia soțului. Candidata mai indică un teren intravilan, pe care îl are în posesie din 1993 și o casă de locuit din 2005.

Petru Burduja: schema Bahamas și relațiile cu Igor Dodon 

Petru Burduja este deputat în Parlament din 2019. În martie 2021 Petru Burduja l-a înlocuit în funcția de membru al Biroului permanent pe Vladimir Golovatiuc, care a renunțat la mandatul de deputat începând pentru că a fost numit Ambasador al Moldovei în Federația  Rusă. Tot atunci el a preluat șefia Comisiei economie, buget și finanțe, deținută anterior de Vladimir Golovatiuc.

El și-a început cariera politică în 2014. Atunci a candidat la parlamentare pe listele PSRM, dar nu a intrat în Parlament. În schimb în alegerile locale din 2015 a ajuns consilier local în Consiliul municipal Chișinău pe lista PSRM. El a lăsat parlamentului, unde lucra în calitate de asistent al unui deputat socialist, pentru a activa în Consiliul municipal Chișinău, acolo unde a fost ales vicepreședinte al fracțiunii. De pe acestă poziție a candidat și în scrutinul parlamentar din februarie 2019, în Circumscripția nr. 30, Ciocana, Chișinău, dar nu a trecut. În Parlament a intrat pe lista de pe Circumscripția națională a PSRM.       

Petru Burduja a venit în politică din afaceri. El a ocupat funcția de director al companiei de construcţii SA Monolit, transformată ulterior în SRL. Burduja a fost şi membru al Consiliului de Administrare al JLC Group. În noiembrie 2014, pe când exercita funcția de director al companiei „Monolit Construct” SRL, printr-o hotărâre dictată de Judecătoria Chișinău, acesta a fost recunoscut vinovat pentru nerespectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă și amendat cu 4 mii de lei. A atacat cu recurs, iar Curtea de Apel Chișinău a trimis cauza la rejudecare în instanța de fond. În septembrie 2015, Judecătoria Chișinău a emis o altă decizie, prin care procesul contravențional intentat în privința lui Burduja a fost încetat. 

El a fost administratot la SRL Exclusiv Media, compania fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță. ZDG a scris că Burduja a fost coleg la Universitatea Agrară cu Galina Dodon, soția liderului PSRM. Compania administrată de Petru Burduja figurează într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupție. Compania a fost vizată anterior într-o anchetă a RISE Moldova și figurează într-o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de mai bine de trei ani. Investigația PA a fost pornită după ce, în septembrie 2016, Rise Moldova a scris despre o tranzacție prin zone offshore, cu implicarea „Exclusiv Media”. Potrivit investigației, această firmă a primit, pe contul său dintr-o bancă din Republica Moldova, de la o companie din Bahamas care ar fi conectată la Federația Rusă, cu titlu de împrumut, o sumă de peste 30 de milioane de lei. Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Rise a scris că Petru Burduja a luat, cash, din bancă, timp de câteva luni, 20 de milioane de lei. Burduja le-a spus atunci jurnaliștilor că ar fi acționat legal. Ulterior, „Exclusiv Media” a acționat Rise Moldova în judecată, proces câțtigat ulterior de jurnaliști.  La 2 decembrie 2019, Viorel Morari a ordonat conexarea dosarului finanțării din Bahamais în care câțiva socialiști sunt cercetați pentru spălare de bani cu dosarul privind finanțarea din Federația Rusă a Partidului Socialiștilor. După destituirea din funcție a procurorului Morari, dosarul respectiv a fost trecut pe linie moartă.  

În luna mai deputatul Burduja i-a cerut. într-o conferință de presă, președintei Maia Sandu să nu susțină sancțiunile la nivel internaținal aplicate Belaruss-ului în legătură cu deturnarea unui avion pentru a aresta un jurnalist. 

Deputatul Burduja a fost criticat de deputatul PAS Dumitru Alaiba că în aprilie 2021 a făcut un demers oficial la Adunarea Parlamentară a AP EURONEST în care anunțat că delegația Moldovei la EURONEST „se va abține” de la un vot pe o rezoluție AP EURONEST referitoare la crearea unui nou impuls pentru integrarea europeană în cadrul strategiei UE pe termen lung privind Parteneriatul Estic și la recuperarea, reziliența și democratizarea în continuare în perioada post COVID-19. Motivul real ar fi fost că rezoluția era critică în adresa Rusiei. Această decizie unilaterală l-a nemulțumit pe deputatul PAS Dumitru Alaiba care a depus o plângerea la Procuratura Generlă.  

În 2018 a facut donații pe contul PSRM de 5 mii de lei. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Petru Burduja a donat partidului suma de 20 mii de lei.  

În declaraţia depusă la CEC, Burduja indică un venit de circa 750 de mii de lei. Soţia sa este angajată la Spitalul Clinic Central şi, în ultimii doi ani,  a ridicat un salariu de 202 mii de lei. Burduja mai declară că deţine un apartament de 70 de metri pătrați, primit prin testament, patru terenuri agricole cu o suprafaţă de 1,5 ha, cu o valoare de 25 de mii de lei, şi un automobil Honda, fabricat în 2010 şi cumpărat în 2017 cu 261 mii de lei. 

Radu Mudreac: cheltuieli mai mari decât veniturile 

Radu Mudreac este deputat pe lista Socialiștilor din 2014. El este medic veterinar de profesie. Între 1995 și 2005 a fost angajat al Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat al municipiului Chişinău, iar în 2005-2008, a exercitat funcția de șef al acestui serviciu. În 2008, în timpul Guvernului Greceanîi a fost director general al Agenției Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală. După doi ani, în 2010, în timpul Guvernului Filat, Mudreac şi-a dat demisia. Atât în timpul alegerilor din 2009, cât și în 2011, Mudreac a sprijinit financiar Partidul Comuniștilor 

La un an de la plecarea sa de la Agenția Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, mai exact în 2011, Mudreac s-a lansat în afaceri, fondând firma Gradioni SRL, specializată în desfacerea produselor din carne. După alegerile parlamentare din 2014 a acces în Parlament din partea socialiștilor.

 

Radu Mudreac. Foto: socialistii.md

Radu Mudreac a intrat în „Topul demnitarilor publici care au donat mai mult decât au câştigat” realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă. El se plasează pe locul patru în această listă, înregistrând o diferență de 167.906 lei între veniturile declarate și donațiile făcute. În urma unui control efectuat de Comisia Națională de Integritate, s-a stabilit că, la 19 noiembrie 2014, SA Horus a încasat de la Maia Mudreac, soția deputatului, 840.950 de lei, pe când venitul familiei la această dată constituia doar 53.106 lei. 

Comisia Națională de Integritate a mai constatat că veniturile familiei Mudreac în 2014 au fost de 19 ori mai mici decât cheltuielile pe care le-au suportat cei doi soți. „Analiza declarațiilor de venit și proprietate depuse de către Mudreac Radu pentru perioada 2013–2014 denotă că acesta împreună cu membrii familiei au realizat în această perioadă venituri în mărime totală de 47.652 de lei”, se menționează în același act. Alte detalii din biografia deputatului aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Mudreac  este unul dintre deputații socialiști care, deși este pro-rus, deține cetățenie română.

În ultimii doi ani familia Mudreac a avut un venit oficial de 573 de mii de lei. 

În 2011 aceasta a cumpărat un apartament de 103,8 metri pătrați și un garaj de 20,9 metri pătrați, pentru care a achitat 738 de mii de lei. Șase ani mai târziu el a cumpărat un teren intravilan de șase ari contra a 35 de mii de euro. În 2018 el a semnat actul de recepție finală a unei case de locuit de 200,2 metri pătrați, care a fost evaluată la aproape un milion de lei. În realitate imobilul valorează de cel puțin cinci ori mai mult.  

Din 2012 Mudreac conduce o Toyota Land Cruiser, cumpărată cu 600 de mii de lei.

Mudreac indică în declarația sa de avere și interese personale că deține o cotă de participare de 50% la „Gradioni” SRL, firmă care, în 2011, a cumpărat un imobil pe str. Tighina 46 din Chișinău, unde se afla un monument de arhitectură protejat. ZDG a scris că edificiul a fost distrus, iar în locul lui, în 2015, a fost dat în exploatare Centrul comercial „Grad”, acțiune care a ajuns în vizorul ANI abia în 2020. În urma controlului averii deputatului, inspectorul de integritate a stabilit o diferență de peste 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de către deputatul socialist și familia sa, în perioada decembrie 2014 – august 2016. În rezultat, Mudreac a fost denunțat la PG pentru îmbogățire ilicită și spălarea banilor.

Said Muhmat Amaev este deputat din partea PCRM și deține funcția de antrenor-profesor în cadrul ȘSS „B. Petuhov”. Candidează alături de socialiști, chiar dacă aceștia au cerut excluderea lui din campania pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, el fiind candidat pe circumscripția nr. 9 de la Bălți. Candidatul declară, pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, un venit de 343 de mii de lei din salariul său și al soției, și ea profesor de meserie. Familia Amaev deține un apartament din 1985 și un BMW 318, fabricat în 2003 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei. 

Elena Beleacova este directoare a Agenția relații interetnice. Vine în Parlament din partea PSRM. Anterior a candidat, fără succes, în alegerile parlamentare din 2009 și 2014 pe lista PDM. Beleacova a fost decorată, în septembrie 2018, de președintele de atunci Igor Dodon cu „Ordinul de Onoare”.

În ultimii doi ani, a avut un salariu de doar 149 de mii de lei. Conduce un automobil de marca Toyota, fabricat și procurat în 2019 cu puțin peste 24 de mii de euro.

Numele Elenei Beleacova se regăsește și în articolele legate de „furtul miliardului”. Mold-street.com a scris în aprilie 2016 că un litigiu între doi oameni de afaceri scoate la iveală că Elena Beleacova nu şi-ar fi declarat conturile de milioane ale unui offshore. În declaraţiile de avere, Elena Beleacova nu menţionează nicăieri că ar fi beneficiar al firmei offshore „Mitta Group”, înregistrată pe Insulele Virgine Britanice. 

Svetlana Căpățină este consilieră comunistă în Consiliul raional Orhei și, în trecut, a încercat de două ori să obțină un mandat de parlamentară. În declaraţia prezentată la CEC, în calitate de candidat la funcţia de deputat, Svetlana Căpăţină indica 162 de mii de lei din salariu și pensie și trei bunuri imobile nefinalizate. Anul trecut, a contractat un credit în valoare de 60 de mii de lei, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2023, la dobânda de 8,3%. 

Ivanna Koksal a acces în Parlament, pe listele PSRM, în urma alegerilor din februarie 2019, după ce, anterior, a fost membră a Adunării Populare a UTA Găgăuzia de legislaturile a patra și a șasea. La 18 mai 2018, președintele de atunci Igor Dodon i-a acordat medalia “Meritul Civic”, „pentru contribuție la asigurarea statorniciei politice, economice și culturale a unității teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), merite în promovarea transformărilor sociale ale regiunii și activitate legislativă intensă”. 

Potrivit unui articol realizat de Moldova Curată, sediul care găzduia redacția ziarului „Meydan”, cu o suprafață de 248 m. p, de pe strada Șciors 1 din municipiul Comrat, a intrat în posesia Ivannei Koksal în septembrie 2013. Inițial, acest imobil nu a fost inclus în declarațiile de avere ale candidatei, depuse la CEC de la Comrat. Imobilul despre care candidata susţine că l-a primit drept donație din partea surorii sale se regăsește în declarația depusă la CEC, în calitate de candidată la funcția de deputată. Tot în această declarație Koksal indică un venit oficial de 680 de mii de lei de la Parlament și 90 de mii de dolari SUA, pe care i-a cumulat soțul ei. Deputata mai indică un apartament achiziționat în 2004 și altul obținut, în 2019, prin abitație. Tot în 2019, Koksal și-a achiziționat un automobil de model Honda CRV, cu 100 de mii de lei. 

Despre candidatul cu numărul 31 pe lista Blocului Nicolai Rusol nu se cunosc prea multe. Oână să intre în Parlament a fost consilier municipal în Chișinău din partea PCRM, iar anterior, până în 2019, a activat în Parlament, fiind șeful cabinetului fracțiunii comuniștilor din Legislativ.

În ultimii doi ani, Rusol a declarat venituri de la partid, Parlament și Primăria Chișinău, în valoare totală de 236 de mii de lei. Candidatul deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament în Chișinău, privatizat în anii 90, și un automobil VAZ fabricat în 2005 și cumpărat în 2019 cu 10 mii de lei. 

La alegerile din 11 iulie Rusol a donat Blocului pentru campania electorală suma de 20 mii de lei.  

Grigore Novac: căsătorie fictivă și încălcarea regimului declarări averilor 

Grigore Novac este deputat în fracțiunea PSRM din 2014. În 2011-2013 a fost jurist la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar între 2013 și 2014 – jurist al Partidului Socialiștilor. 

Novac a fost membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice și a semnat mai multe proiecte de lege și inițiative legislative, între care cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014) și un proiect de abrogare a Legii privind asigurarea egalității, care, la fel, ca și primul a fost retras. 

Novac s-a remarcat și prin implicarea în mai multe altercații, ultima dată, în iunie 2020, când s-a încăierat în timpul pauzei unei emisiuni televizate cu deputatul PAS, Mihai Popșoi. Novac l-a lovit pe Popșoi, iar cel din urmă, după ce a chemat poliția, i-a tras și el o palmă deputatului socialist. Novac nu este la pima abatere de acest fel. În mai 2015, la ședința Consiliului Municipal, un grup de socialiști, din care făcea parte și deputatul Grigore Novac, s-a luat la bătaie cu aleșii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare. Atunci deputatul nu a fost sancționat. În aprilie 2016, a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, la o ședință a parlamentului. Acesta apăra de la tribună proiectul ce urma să îi ofere primarului general competenţe sporite. Nici de această dată Novac nu a fost sancționat, motivul fiind lipsa Codului de etică din Parlament.

Novac este printre cei trei deputați socialiști care ar fi obținut de la stat terenuri datorită încheierii unor căsătorii fictive. În 2011, când era jurist la Fundația de binefacere „Soluția”, el a obținut un teren public de trei ari în comuna Stăuceni. În declarațiile de venit ale socialistului figurează acest teren, costul căruia ar fi de 80.000 de lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor tinere, precum și celor defavorizate, pentru a-și construi locuințe. Cazul dat a făcut obiectul unui dosar penal, despre finalitatea căruia nu se cunoaște deocamdată nimic. 

În iulie 2020 ANI a constatat că deputatul PSRM, Grigore Novac, a încălcat legislația privind declararea averii și intereselor personale. Autoritatea a transmis documentele pe acest caz Procuraturii Generale, deputatul socialist riscând  să fie cercetat penal, dar despre soarta acelui dosare nu se cunoaște nimic. Inspectorii de integritate au constatat că în perioada anilor 2015-2019 deputatul Novac a declarat un automobil, prețul căruia la achiziționare ar fi depășit de 2,18 ori veniturile sale anuale. Astfel, diferența depistată de către inspectori la procurarea automobilului deputatului constituie suma de 113 mii de lei.

Inspectorii de integritate au mai constatat în declarațiile semnate de Novac și o diferență nejustificată, în sumă de 358.360 de lei, între veniturile lunare ale deputatului și sumele donate de acesta pentru finanțarea PSRM. ANI a sesizat Procuratura Generală a Republicii Moldova pe marginea acestui caz, iar Grigore Novac a contestat documentul cu neregulile incriminate în instanța de contencios administrativ.

Deputatul și-a argumentat achizițiile și donațiile din acea perioadă declarând că, în 2018, la celebrarea căsătoriei, ar fi obținut 250 de mii de ruble rusești, 83 de mii de euro și 15,5 mii de dolari, dar și că, în 2012, a depus la organul fiscal o declarație prin care spunea că deținea 830 de mii de lei. Inspectorul de integritate însă nu a acceptat explicațiile pe motiv că alesul poporului nu le-a susținut prin „probe concludente și nu a prezentat înscrisuri care ar confirma cu certitudine volumul banilor donați”. Totodată, inspectorul și-a argumentat decizia prin faptul că celebrarea căsătoriei implică și cheltuieli, pe care alesul poporului nu le-a raportat, dar și că „circumstanțele identificate pun la îndoială veridicitatea sumei indicate (în declarația din 2012, n.r.), precum și credibilitatea acumulării disponibilului financiar din surse legale”.

Grigore Novac a atacat în instanță actul de constatare emis de către ANI. Până acum, în dosar au fost programate patru ședințe de judecată, următoarea urma să aibă loc la începutul lunii iulie, cu câteva zile înainte de alegeri. 

În ultimii doi ani socialistul Grigore Novac și soția sa, care este angajată la Parlament, au obținut venituri din salariu, indemnizații și compensații de 960 mii de lei, potrivit declarației de avere depusă la CEC. Novac a mai indicat în declarația de avere un apartament cu supra fața de 43 de metri pătrați, dobândit în 2020, dar nu indică valoarea lui. În schimb nu se mai regăsește în propietatea sa terenul de trei ari, dar nu apare nici suma de la vânzarea lui. Deputatul conduce un automobil marca Volvo, procurat în 2015.  

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii