Integritate

Candidata PDM, Ruxanda Glavan: afaceri în domeniul sănătății și favorizarea campaniilor de promovare a șefului de partid

Foto: unimedia.info
Autor: Cornelia Cozonac
22/02/2019 2800

Ruxanda Glavan este numărul 17 pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională. Fostă ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în trei Guverne, apreciată ca lider şi manager, a fost acuzată de mai multe ori că ar avea probleme de integritate. Afacerile familiei, chiar dacă au fost trecute pe alte nume, au sporit atunci când Glavan a deținut funcții publice. În perioada când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, a pus în slujba partidului din care face parte resurse administrative pentru desfășurarea unei campanii a Fundației Edelweiss, care promova numele lui Vlad Plahotniuc.    

Ruxanda Glavan a obţinut primul mandat de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Guvernul Gaburici şi s-a afat la cârma acestei instituţii de pe 18 februarie 2015 până la 30 iulie 2015. Anterior, timp de doi ani, ea a fost viceministră în același minister. În Guvernul Streleț, învestit la data de 30 iulie 2015, Ruxanda Glavan a făcut efectiv rocadă cu Mircea Buga, preluând Ministerul Sănătății de la acesta și cedând Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Ruxanda Glavan s-a regăsit și în Guvernul Filip, aprobat la miez de noapte. A condus Ministerul Sănătății până când acesta a fost comansat, în cadrul unei reforme, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. 

Soţul fostei ministre este Aureliu Cincilei, viceguvernator la Banca Naţională (BNM). Ambii soţi au devenit funcţionari publici concomitent, Glavan fiind înaintată de Partidul Democrat, iar soţul ei – de PLDM

În septembrie 2015 a devenit președintă a Colegiului Medicilor, iar în noiembrie – președintă a Consiliului de Administrare al Spitalului Clinic Republican și Institutului de Medicină Urgentă. Începând cu ianuarie 2016 a devenit și președintă a Consiliului de Administrare al Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară a USMF „N.Testemițanu”. Având studii medicale, ea a făcut un Master la Grenoble Graduate School of Business din Franța, după care a renunţat la cariera de medic şi s-a lansat în afaceri.

Interese și afaceri

Ruxanda Glavan a fost directoare a companiei Glavirux SRL, specializată în importul şi distribuţia utilajului medical, a preparatelor farmaceutice și parafarmaceutice, a produselor cosmetice şi de igienă personal, a utilajului medical. Firma a ajuns în atenţia opiniei publice după ce avocata Ana Ursachi a acuzat-o pe Glavan în 2013 că ar fi fost implicată într-o schemă de contrabandă cu aparate de măsurare a glicemiei la Moscova, Rusia.

Investigații jurnalistice, inclusiv ale Portalului Anticorupție.md, au arătat că Glavirux SRL a încheiat în perioada 2012-2013 peste 120 de contracte de achiziții cu statul, oferind aparataj, produse şi teste medicale instituțiilor medico-sanitare de pe tot teritoriul Moldovei, în sume de până la sute de mii de lei. Printre acestea se numără 6 contracte încheiate cu Asociaţia medicală Centru din Chişinău, al cărei şef era Adela Glavan, mama Ruxandei Glavan. Valoarea contractelor încheiate de Glavirux SRL cu AMT Centru au fost de circa 1 milion de lei.

Documentar video al CIJM, realizat în 2017,  pe când Ruxanda Glavan era ministră a Sănătății:   

Totuși, la mai multe contracte de achiziție s-au făcut ulterior contracte adiționale de majorare a sumelor inițiale. Aceasta era una din schemele de corupție în achizițiile publice, potrivit mai multor experți. Inițial în cadrul licitațiilor firmele propuneau un preț mai mic, aproape ireal, ca să obțină câștig, după care în procesul de îndeplinire a lucrărilor veneau cu propunerea de a majora prețul la servicii și astfel obțineau sume suplimentare de bani. 

Ruxanda Glavan a comentat o singură dată situația, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă. Deși a spus că numele ei mai mult a afectat compania, din contractele semnate se înțelege altceva.

Funcționara a declarat presei că toate licitațiile au fost organizate conform legii și că nu au existat niciodată abateri, dovada fiind și lipsa contestațiilor din partea altor agenți economici. După ce a obținut funcția de viceministră, Glavan nu mai figurează drept administrator al firmei, în această funcție fiind numită Olga Latîș. Conform unei investigații jurnalistice, aceasta a figurat câțiva ani drept singurul administrator al firmei.

Din 2013, Ruxanda Glavan și-a retras calitatea de administratoare a firmei, dar a continuat să fie încă cel puțin doi ani singurul acţionar al companiei.

În sistemul de tendere, compania a fost înregistrată în 2009, dar cele mai multe contracte cu instituțiile din domeniul sănătății, firma Ruxandei Glavan le-a avut când aceasta a deținut funcții publice. Dacă până în 2015, așa cum scria presa, SRL-ul câștiga peste 100 de licitații, în perioada ianuarie-iulie 2015, timp în care Ruxanda Glavan era ministra Muncii, Protecției Sociale și a Familiei, firma Glavirux SRL a semnat 12 contracte cu diverse instituții medicale de stat, pentru aprovizionarea cu medicamente și instrumente medicale în valoare de 319 mii de lei.

La 30 iulie 2015, odată cu învestirea unui nou Guvern, Ruxandei Glavan i-a revenit funcția de ministră a Sănătății. Peste câteva zile, pe 14 august 2015, firma Glavirux SRL își schimbă atât denumirea, cât și fondatorul. Astfel, administratoarea de până atunci a Glavirux, Olga Latîș, devine atât administratoare, cât și unic fondator la Polisano-Prim SRL, succesoarea Glavirux SRL.

Firma nou-creată a păstrat însă aceeași adresă juridică și același cod fiscal, schimbările fiind efectuate doar în privința denumirii și a fondatorului. În noiembrie 2015, Ruxanda Glavan anunța prin intermediul rețelelor sociale că, începând cu vara lui 2015, firma Glavirux nu îi mai aparține.

După redenumire, începând cu luna martie 2016, Polisano Prim, la fel ca și predecesoarea Glavirux SRL, începe să-și adjudece contracte cu instituțiile medicale de stat. În ultimii trei ani, 2016-2018, Polisano Prim a încheiat peste 100 de contracte cu instituțiile din domeniul sănătății. În 2016 compania a avut 15 contracte cu statul, în valoare de peste 800 mii de lei. În 2017, compania a obținut 30 de contracte publice cu instituții medicale, în valoare de peste 5 mln de lei. Și în 2018 compania, fondată de Glavan, a fost în ascensiune, obținând 40 de contracte de peste 4 mln de lei. Informația despre toate contractele obținute de Polisano Prim SRL poate fi găsită pe portalul Agenției de Achiziții publice Tender.gov.md.   

Contactată anterior de reporterii de la ZDG, Olga Latîș, proprietara în acte a Polisano-Prim, a spus că firma a fost redenumită odată cu schimbarea fondatorului și că Ruxanda Glavan nu mai are nicio legătură cu aceasta „de foarte mult timp”. Olga Latîș însă nu a fost dispusă să discute cu ziariștii despre contractele încheiate cu statul. Compania Polisano-Prim SRL este specializată, ca și predecesoarea sa, Glavirux, în importul şi distribuția mai multor tipuri de preparate farmaceutice și utilaje medicale pentru spitale, dar și pentru uz la domiciliu. De asemenea, compania prestează servicii de reparare și deservire a echipamentelor medicale.

Acuzații de contrabandă și procese în judecată

La câteva luni după învestirea în funcţia de viceministră, Ruxanda Glavan a devenit subiectul unor acuzaţii în mass-media precum că ar fi impicată într-un sistem de contrabandă cu aparate pentru măsurarea nivelului de glucoză în fluidele organice. Avocata Ana Ursachi declara în august 2013 pentru Agenţia “Infotag” că Ruxanda Glavan ar ocupa ilegal două funcţii – de viceministră şi de administratoare a Policlinicii Nr.1 din Chişinău. Tot ea continua să conducă firma farmaceutică privată Glavirux.

Avocata explica atunci că a ajuns la această concluzie apărând în judecată interesele lui Gheorghe Strâmbei, un bărbat căruia prin 2012 Ruxanda Glavan i-ar fi propus să transporte cu microbuzul său de model Mercedes-313, în Rusia, aparate de măsurat glicemia. “Strâmbei a fost asigurat că marfa va fi însoţită de documentele corespunzătoare şi că aceasta reprezintă ajutor umanitar pentru un spital din Moscova. De opt ori Strâmbei a trecut uşor peste patru posturi vamale din trei ţări – Moldova, Ucraina şi Rusia, achitând la fiecare post o mită de câte 100 de dolari. Dar la a noua cursă, la punctul de trecere "Mirnoe" din Ucraina, un vameş a depistat cutiile cu teste (920 bucăţi). Marfa a fost calificată ca fiind de contrabandă și a fost sechestrată, la fel şi automobilul. S-a constatat că utilajele nu erau ajutoare umanitare, ci pur şi simplu se comercializau angro printr-un magazin din Moscova, la un preţ de aproape zece ori mai mare decât cel din Moldova”, a explicat Ursachi.

Rămânând fără microbuz, Strâmbei a încercat să ceară ajutor de la Ruxanda Glavan, însă aceasta i-a recomandat să-şi rezolve problemele singur.

După ce conflictul a ajuns în presă, viceministra l-a acţionat pe Gheorghe Strâmbei în judecată. Litigiul a fost judecat de Oleg Melniciuc de la Judecătoria Râşcani, Chişinău. Şi prima, şi a doua instanţă i-au dat câştig de cauză reclamantei. Atunci, Glavan a declarat pentru www.tribuna.md: “Nu deţin o altă funcţie în afară de cea de viceministru. Am devenit persoană publică şi acum se încearcă a folosi acest lucru pentru a mă ataca, doar că acei care fac acest lucru nu au şanse, pentru că nu au temei. Există nişte indivizi certaţi cu legea, cu care am avut litigii pe când eram director la Glavirux SRL şi care au fost acţionaţi în judecată’’. Peste un an şi jumătate, când Ruxanda Glavan a ajuns ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, RISE Moldova a stabilit că ea continuă să rămână acționar unic al companiei Glavirux,  care, potrivit raportului financiar pe anul 2012, a înregistrat venituri din vânzări în valoare de 11 milioane de lei.

Venituri și proprietăți  

Ruxanda Glavan locuieşte împreună cu soțul ei, Aureliu Cincilei, într-o vilă de lux din sectorul Râşcani al Capitalei. Casa, cu o suprafaţă totală de 349 de metri pătraţi, este estimată de experții imobiliari la nouă milioane de lei. Potrivit declaraţiei pe venit, depusă la CEC pentru anii 2017-2018, cei doi mai deţin o casă de locuit, un teren și câte ½ din alte trei terenuri, unul dintre care este în România. Deși în anii anteriori, Ruxanda Glavan declara și 2 apartamente, în ultima declarație de avere ele nu mai apar. În declarația pentru 2016 apare doar suma de 430 mii de lei de la vânzarea apartamentului situat în centrul Chișinăului, pe str. Mitropolit Petru Movilă.

Glavan mai are în posesie două mașini, Toyota și Mercedes Benz, ultima fiind cu drept de posesie. Candidata PDM mai declară 19 conturi bancare, cu peste 50 mii de lei, circa 60 mii dolari și mai puțin de două mii de euro. Alte trei trei conturi cu circa 370 mii de lei sunt conturi de asugurare pentru pensie sau altele. Cei doi soţi mai au depuneri bănești în trei conturi de 1000 de euro, 10 mii lei si 2000 de dolari.

Veniturile familiei din ultimii doi ani au venit însă din salariul de la minister al Ruxandei Glavan de 133 mii de lei și aproape jumătate million de lei din contracte de consultanță. Partea grea a venitului în familie a venit din salariul soțului – de 5,8 milioane de lei – de la Moldinconbank. Ruxanda Glavan a declarat până și sumele de bani adunate în bugetul familiei de la cumetrie – 12,5 mii dolari, 11 mii de euro și 240 lei românești.     

Aureliu Cincilei, soțul Ruxandei Glavan, a revenit recent în funcția deținută anterior - de vice-guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Anterior, el a fost preşedinte al Eurocreditbank, iar în ultimii doi ani a activat la Moldinconbank.

 În 2011, Ruxanda Glavan a donat Partidului Democrat suma de 90 mii de lei.  

Ruxanda Glavan a fost inclusă de portalul Avere.md, într-un top al demnitarilor cu automobile la preț de nimic. Asta pentru că ministra Sănătății a arătat în declarația de venit că a cumpărat în 2013 un Lexus GS 300, fabricat în 2005, cu doar 22.530 de lei, puțin peste 1000 de euro. Pe piață, mașina costa aproape 200.000 de lei. Peste trei ani, familia a vândut mașina. Acum Ruxanda Glavan conduce un Mercedes Benz, luat în leasing.  

Controlul CNI pe numele soțului

În 2014, Comisia Naţională de Integritate a desfășurat un control pe numele lui Aureliu Cincilei, privind încălcarea regimului declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru 2013. În costatarea CNI se arată că acesta nu a inclus în declaraţia pe venit mai multe automobile, 30 de conturi bancare, deţinute împreună cu soţia și niște venituri neînsemnate ale soției. Totuşi, CNI a decis clasarea cauzei, motivând prin “lipsa încălcării intenţionate”.

Moțiune în Parlament împotriva Ruxandei Glavan

În martie 2017, deputații socialiști au învinut-o pe Ruxanda Glavan, ministră a Sănătății, de gestionarea proastă a crizei medicamentelor și de majorarea nejustificată a prețurilor la medicamente şi a tarifelor la serviciile medicale, operată de Guvern, la propunerea ministerului de resort. Fracțiunea socialiștilor a depus în Parlament o moțiune simplă asupra activității ministrului Sănătății, Ruxanda Glavan. Decizia a fost anunțată de către deputatul PSRM, Vladimir Odnostalco.

„Pe fonul creșterii prețurilor la scară largă, pe fondul morbidității ridicate și a faptului că în spitale s-a redus numărul de locuri și se planifică eliminarea unui număr de spitale, polița de asigurare medicală are o funcționalitate foarte scăzută, iar cetățenii sunt forțați, în spitale să cumpere de sine stătător aproape totul, inclusiv medicamente – pe acest fundal, guvernul majorează de 4-5 ori serviciile medicale. De aceea, noi, fracțiunea Partidului Socialiștilor înaintăm moțiunea simplă asupra activității ministrului Sănătății, Ruxanda Glavan, care în primul rând este responsabilă de această majorare ”, a declarat atunci socialistul Vladimir Odnostalco.

Potrivit socialiștilor, prin majorarea tarifelor pentru serviciile medico-sanitare, Guvernul a limitat accesul populației la serviciile medicale.   

„Situația din sistemul național de sănătate reflectă discrepanța uriașă dintre promisiunile electorale și programul de guvernare ale actualei majorități, pe de o parte, și acțiunea reală și rezultatele concrete, de cealaltă parte. Guvernul este direct responsabil de promovarea unei politici echilibrate în domeniul sănătății publice și este obligat să aloce anual resurse suficiente de la bugetul de stat în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, promovării și asigurării sănătății populației. Astfel, la propunerea Ministrului Sănătății, Guvernul a operat modificări în Hotărîrea Guvernului nr. 1020 din 29 decembrie 2011 cu privire la tarifele pentru servicii medico-sanitare”, se menționa în textul moțiunii.

Socialiștii au cerut atunci demisia Ruxandei Glavan și au contestat la Curtea Constituțională decizia Guvernului privind majorarea tarifelor.

În iulie 2017, când Ruxanda Glavan a plecat din funcția de ministru, urmare a comasării celor două ministere, președintele Igor Dodon, la semnarea decretelor de demitere a miniștrilor Ruxanda Glavan şi Victor Zubcu, a scris pe pagina sa de Facebook: „Cum am menționat de mai multe ori, susțin reducerea aparatului administrativ, a numărului de ministere și pledez pentru eficacitatea acestora - calitativă și nu numerică. Optez pentru numirea în funcția de ministru doar a profesioniștilor”. 

Resursele administrative puse în slujba Partidului Democrat

În perioada când Ruxanda Glavan era la conducerea Ministerului Sănătății, au fost desfășurate, cu acordul instituției și cu implicarea resurselor publice, campanii în care a fost promovată imaginea și numele proaspătului pe atunci președinte al PDM, Vlad Plahotniuc. Amintim că Ruxanda Glavan din 2010 este membră a Partidului Democrat.      

Bunăoară, campania „Renaște Moldova/Cabinet pediatric”, desfășurată de Fundația lui Vlad Plahotniuc Edelweiss în parteneriat cu Ministerul Sănătăți, în care medicii pediatri și ultrasonografi erau delegați în teritoriu în afara orelor de muncă, personalul medical fiind remunerat de către fundație.

Campania „Renaște Moldova/Cabinet pediatric” a demarat în aprilie 2017, după ce în februarie ministra Sănătății a semnat un ordin prin care, potrivit unui comunicat de presă, medicul pediatru urma să fie adus „mai aproape de medicul de familie, pentru îmbunătățirea accesului copiilor la consultațiile medicilor pediatri”. Obiectivul anunțat de organizatori a fost consultarea gratuită a 7.200 de copii de până la 18 ani din peste 100 de sate. Cabinetul pediatric a fost improvizat într-o rulotă tractată de organizatori din sat în sat, de pe care nu a lipsit numele politicianului.

Ruxanda Glavan asigura Centrul de Investigații Jurnalistice, într-un răspuns oficial, că „toate resursele financiare au fost și sunt alocate de către Fundația lui Vlad Plahotniuc Edelweiss”. Într-adevăr, potrivit regulamentului campaniei, una dintre responsabilitățile organizatorului era sponsorizarea cheltuielilor de investigații medicale și consumabilele medicale utilizate. Totuși, documentul prevedea ca Centrul Republican de Diagnosticare Medicală să asigure „aparatul ultrasonograf gratuit pe toată perioada campaniei”. Conducerea Ministerului Sănătății a mai precizat că „asistența reciprocă constă în suportul informațional oferit de minister cu privire la necesitatea amplasării cabinetului pediatric mobil în localitățile îndepărtate de centrele medicale și în suportul financiar oferit de fundație”.

O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arăta că în multe dintre campaniile Fundației lui Vlad Plahotniuc Edelweiss sunt antrenate resurse administrative, puse la dispoziție cu generozitate de instituțiile de stat administrate de reprezentanți ai Partidului Democrat: Ministerul Sănătății și cel al Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Conflicte cu subalternii

În 2015, Ruxanda Glavan a fost învinuită de directorul Institutului Mamei și Copilului, Ștefan Gațcan, că Ministerul Sănătății ar fi demarat controale la Centrul Mamei și Copilului pentru din motiv de răfuială personală. Atunci Ministerul a găsit mai multe nereguli la instituția condusă de Gațcan și a cerut Comisiei Naționale de Integritate să verifice dacă declarațiile de avere ale managerului instituției sunt conforme cu veniturile și proprietățile deținute. Ministra Glavan a scris atunci pe pagina sa de Facebook că nu este vorva de o rafuială, ci de combatere a proastei gestionari a instituției publice. ”Eu mi-am asumat funcția de ministru al Sănătății pentru a face schimbărui în sistem și nu voi accepta ca cei care nu și-au făcut meseria până în prezent să continue să dețină funcții de manageri”, a scris ministra.       

 Inițiative afectate de coruptibilitate

Un proiect promovat de Ruxanda Glavan în perioada în care era ministră a Sănătății, a fost calificat de Centrul Național Anticorupție drept unul afectat de coruptibilitate. Este vorba de proiectul privind crearea Centrului pentru Achiziții publice în cadrul Ministerului Sănătății, structură prin intermediul căreia urmau să fie organizate toate licitațiile în domeniu. Atunci, Centrul Național Anticorupție a recomandat Ministerului Sănătății să revadă proiectul privind crearea Centrului pentru achiziții publice centralizate în Sănătate, pe motiv că inițiativa ar conține mai multe lacune ce ar compromite conceptul.

Cristina Chistol, inspector superior al Direcţiei legislaţie şi expertiză anticorupţie din cadrul CNA, care a analizat proiectul, arata, în cadrul unei expertize, că documentul conține mai multe „lacune şi disfuncţionalităţi instituţionale ce vor determina subperformanţa proceselor desfăşurate de către Centrul pentru achiziţii publice centralizate în Sănătate”. (doc Expertiza) Cu toate acestea, instituția a fost creată.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii