Integritate

Averile membrilor CEC la final de mandat

Membrii CEC. Foto: cec.md
Autor: Victor Moșneag, Anastasia Nani
16/06/2016 7611

Mandatul celor nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) a expirat încă în luna februarie. Doar trei dintre ei au fost propuşi în aceeaşi funcţie pentru alţi cinci ani. Parlamentul a amânat însă de două ori votarea noii componenţe a CEC. Între timp, am încercat să aflăm cu ce averi îşi încheie mandatele actualii membri, am analizat declaraţiile de venit anuale şi am făcut o comparaţie cu bunurile pe care le deţin în realitate. De exemplu, Iurie Ciocan, preşedintele acestei structuri, a demarat construcţia unei case impunătoare, dar spune că nu are bani pentru finisarea lucrărilor. Alţi membri au reuşit să îmbine activitatea la CEC cu desfăşurarea unor afaceri profitabile, în timp ce unii, oficial, o duc modest.

Iurie Ciocan, preşedintele CEC. Foto: facebook.com/cecmoldova

Iurie Ciocan este membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) încă din 2003. În 2005 a devenit secretarul acestei structuri, iar în 2011 a fost ales preşedinte. Dacă e să analizăm declaraţiile pe venit din ultimii ani, Iurie Ciocan şi-a sporit semnificativ averea de când conduce Comisia. De exemplu, pentru anul 2011, când devenea preşedinte, Ciocan nu a arătat în acte nici case, nici maşini. Atunci declara o datorie de 30.000 de dolari, un salariu anual de aproape 180.000 de lei, suma de 400.000 de lei pe care a obţinut-o în urma vânzării unui automobil, precum şi 7.000 de euro şi 14.500 de dolari, sume obţinute în afara ţării. Tot în acel an, Ciocan arăta în declaraţia de interese că este cofondator al organizaţiei neguvernamentale Centrul de drept necomercial, iar soţia sa, interpreta Nona Marian (oficial Eleonora Marian – n.r.), este asociată la Elvicom Impex SRL cu 50% şi la Privesc.eu SRL cu 5%, firmă care deţine portalul cu acelaşi nume. 

Iurie Ciocan: "Din păcate, nu am suficiente resurse financiare ca să finisez lucrările la casă"

Abia în declaraţia pentru 2012, Iurie Ciocan indică un apartament cu o suprafaţă de aproape 104 metri pătraţi cu o valoare cadastrală de 43.560 de dolari, imobil pe care l-a dobândit în aprilie 2004, la scurt timp după ce a devenit membru al CEC. Tot în declaraţia din 2012, preşedintele CEC arată o casă în capitală, pe strada Stolniceni, aflată în construcţie, scrisă pe numele soţiei sale. Locuinţa se afla în fază de construcţie, valorând cadastral 62.000 de euro. În acel an, Iurie Ciocan a dobândit o maşină de model Mercedes E 230, fabricată în 2008, cu o valoare de 20.000 de euro, pe care a luat-o în leasing.

Casa familiei Ciocan de pe strada Stolniceni. Foto: Victor Moşneag

În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, cea pentru anul 2015, Iurie Ciocan arată un salariu de 245.000 de lei, un onorariu pentru asistenţă electorală în afara ţării de peste 12.000 de dolari şi circa 2.500 de lei pe care soţia sa i-a obţinut din drepturi de autor. Preşedintele CEC a trecut în declaraţie şi dividendele de peste 240.000 de lei din activitatea companiilor unde Eleonora Marian deţine acţiuni (Privesc.eu SRL – 29,85%, Privesc.eu WEB SRL în România – 35%, Elvicom SRL – 50%, Marsan SRL – 50%). Şi în 2015, casa de pe strada Stolniceni rămâne, în acte, în proces de construcţie. În registrul Cadastrului, la adresa familiei Ciocan, apare o locuinţă de 64 de metri pătraţi, pe un teren de circa opt ari. În realitate, locuinţa a fost deja ridicată, fiind una impunătoare, de circa 260 de metri pătraţi, potrivit lui Iurie Ciocan. În vecinătate, într-o casă de peste 230 de metri pătraţi, locuiesc şi socrii preşedintelui CEC. "Din păcate, nu am suficiente resurse financiare să o duc la bun sfârşit. Faptul că locuinţa este ridicată nu înseamnă că este finisată. Am făcut cu soţia anumite calcule şi credem că va mai dura trei-patru ani, pentru că nu reuşim. E vorba despre toate finisajele pe interior şi exterior, iar din spusele constructorilor asta înseamnă 50-60% din costul total al proiectului. Ceea ce am declarat este tot ce am reuşit să adun", ne-a spus Iurie Ciocan.

La Procuratură de două ori

În 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a sesizat Procuratura Generală pe motiv că oficialul a ascuns o parte din avere: un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părţi de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Atunci presa titra că oficialul riscă până la un an de închisoare sau o amendă de 12.000 de lei. În scurt timp, cazul a fost însă clasat. "Am mers cu toate actele le CNI şi la Procuratură. Procuratura a emis o încheiere de neîncepere a urmăririi penale pentru că faptele nu s-au confirmat. În realitate, bunurile din România care mi-au fost atribuite, au alţi proprietari", a precizat Iurie Ciocan. 

Tot în 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul opiniei publice după ce în presă au apărut mai multe înregistrări audio ale convorbirilor pe care Nicolae Vicol, fost şef al Fiscului, le-a purtat cu demnitari de rang înalt. În una dintre aceste discuţii, Ciocan încerca să se asigure de faptul că toate controalele de la compania de mezeluri Basarabia Nord nu depăşesc norma legală.

"Am fost invitat la Procuratură, am dat depoziţii. Ştiu că şi Vicol a dat depoziţii. Cunosc proprietarii de la Basarabia Nord şi i-am spus lui Vicol despre controlul despre care m-au informat prietenii mei", a mai spus preşedintele CEC. Miercuri, 15 iunie, pe ultima sută de metri, Iurie Ciocan a fost propus și el pentru un nou mandat de membru al CEC.

Dosarul averii lui Ştefan Urâtu

Ştefan Urâtu. Foto: facebook.com/cecmoldova

Ştefan Urâtu a fost vicepreşedinte al CEC în perioada februarie 2011 - octombrie 2015. A fost demis după mai multe declaraţii scandaloase şi acuzaţii la adresa Comisiei, precum că alegerile parlamentare din 2014 ar fi fost fraudate. De atunci, Urâtu, propus la CEC de către PL, este un simplu membru. În perioada în care a făcut parte din Comisie acesta s-a mutat într-o casă nouă, cel puţin în declaraţii şi documente. Mai exact, în decembrie 2011, una din cele trei fiice ale familiei Urâtu, Larisa Rusu-Urâtu, i-a donat mamei sale, Liubov Urâtu, 2/5 dintr-un imobil pe care ea îl obţinea în 2007, aflat pe strada Caişilor din Chişinău. În mai 2014, analizând declaraţia de avere a membrului CEC pentru anul 2012, CNI constata că acesta nu a daclarat casa obţinută de soţia sa, mai multe terenuri şi conturi bancare. Astfel, CNI a dispus sesizarea Procuraturii Generale pentru cercetarea penală a membrului CEC.

Eugeniu Viţu, purtătorul de cuvânt al CNI, ne-a anunţat că, încă în 2014, Procuratura Generală a remis actul în privinţa lui Ştefan Urâtu la Direcţia Urmărire Penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) pentru derularea urmăririi penale. Solicitaţi de CNI, reprezentanţii IGP le-au transmis acestora că jurnaliştii care doresc să afle informaţii despre soarta dosarului pe numele lui Ştefan Urâtu să trimită un demers oficial la adresa instituţiei. "Eu am să dau în judecată acuma, pentru că au tărăgănat cazul şi acum îmi spun că, chipurile, nu pot să ducă la bun sfârşit pentru că a expirat termenul de prescripţie. Consider că asta a fost o metodă de şantaj, în contextul alegerilor. Acum nu am niciun răspuns oficial despre dosar. Am să cer, totuşi, ca acesta să fie dus până la capăt", spune Ştefan Urâtu.

Ex-vicepreşedintele CEC vinde un imobil cu aproape şapte milioane de lei

Casa donată de către una dintre fiice. Foto: Victor Moşneag

Ştefan Urâtu este proprietarul firmei Larimaris-Lex SRL, pe care a fondat-o încă în 2004, pe când era preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. Firma are mai multe activităţi licenţiate şi se ocupă cu servicii de reparaţii pentru articole şi aparate de uz casnic, repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul, editarea cărţilor, broşurilor şi altor publicaţii, însă principalul venit îl constituie darea în chirie a bunurilor imobiliare pe care le deţine. În 2012, SRL-ul a obţinut 337.000 de lei din această activitate, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat. Informaţiile de la Cadastru arată că firma deţine, pe strada Mihai Eminescu din Chişinău, acolo unde are şi adresa juridică, un spaţiu de 400 de metri pătraţi, procurat în 2005.

Anunţul prin care a fost scos la vânzare imobilul de pe strada Mihai Eminescu

Prin intermediul unui anunţ, firma vinde spaţiul cu 300.000 de euro, echivalentul a 6,7 milioane de lei la cursul euro/leu din aceste zile. "Este posibil de construit mansardă şi de dublat suprafaţa, toate actele sunt gata", anunţă compania membrului CEC, pe un site specializat în anunţuri. Anterior, unul dintre chiriaşii firmei lui Ştefan Urâtu a fost chiar Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova, organizaţie fondată de către acesta. Printr-un alt anunţ, Larimaris-Lex SRL oferă, tot în clădirea din strada Mihai Eminescu, oficii în arendă, la un preţ de nouă euro pentru un metru pătrat.

În iunie 2015, fiind vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu a fondat firma Enervint Grup SRL, care are mai multe genuri de activitate, inclusiv în agricultură, dar şi în producerea energiei electrice. Partener în această afacere cu membrul CEC este Andrei Ciora, un inginer care a candidat în noiembrie 2014 la alegerile parlamentare pe listele Partidului Verde Ecologist. În 2012, Ştefan Urâtu a împrumutat 99.500 de lei de la firma sa, Larimaris-Lex SRL, iar în 2014, cu 64.000 de lei de la Comitetul Helsinki, fondat tot de el. Marina Cârnaţ-Urâtu este căsătorită cu membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaţ. Cei doi deţin împreună mai multe proprietăţi în Chişinău.

Întrebat cu ce avere pleacă de la CEC, Ştefan Urâtu ne-a spus că, în această perioadă, în afară de salariu, nu a acumulat alte averi. "Cea mai mare avere este cunoaşterea procesului electoral din interior. Am monitorizat alegerile de peste 15 ani la Comitetul Helsinki şi cunoşteam un aspect, acum însă am văzut că sunt multe aspecte pe care nu le-am cunoscut, şi pe care nu le văd nici concurenţii electorali, nici oamenii, nici observatorii", a menţionat Ştefan Urâtu, precizând că, în timpul discuţiei telefonice, citea un răspuns de la Procuratura Generală prin care, repetat, a fost refuzată începerea urmăririi penale pentru faptele de fraudare a alegerilor, făcute publice anterior. Anume din acest motiv, Ştefan Urâtu a evitat să ne spună unde locuieşte. "Am trăit la Tiraspol şi ştiu cum e să fii persecutat. În contextul declaraţiilor mele, nu e cazul să vă spun unde stau", a conchis Ştefan Urâtu.

Secretarul Comisiei a reuşit să-şi cumpere altă maşină

Andrei Volentir (dreapta) lângă Iurie Ciocan. Foto: facebook.com/cecmoldova

Andrei Volentir a devenit secretarul CEC în 2011, după ce anterior a ocupat timp de un an funcţia de şef al Secţiei informare legislativă din cadrul Aparatului preşedintelui Republicii Moldova. Pentru acel an, el a declarat doar salariul – peste 200.000 de lei. Peste un an, a indicat în declaraţia de venit că în 2004 a moştenit trei terenuri - unul agricol şi două extravilane, un apartament de 47 de metri pătraţi, aflat pe strada Grenoble din Chişinău, cumpărat în 2001 şi care are o valoare cadastrală de 260.000 de lei, precum şi un autoturism de 28.000 de lei, fabricat în 1991 şi cumpărat în 2006. În aceeaşi declaraţie, Andrei Volentir arăta un credit de 60.000 de lei, luat de la Victoriabank. În declaraţia de venit din 2014,  Volentir a indicat că soţia sa, Renata, deţine o cotă de o treime dintr-un apartament de 45 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de 72.000 de lei. Potrivit documentului, secretarul CEC a vândut automobilul cel vechi cu 20.000 de lei şi a cumpărat altele două: un Renault Laguna fabricat în 2003 şi cumpărat în 2014 cu 20.000 de lei, iar celălalt, Toyota Prius, fabricat în 2007 şi cumpărat în 2015 cu doar 2.000 de euro, deşi preţul de piaţă al unui asemenea automobil este, cel puţin, dublu.

"Nu am venit la Comisie să adun averi. Recunosc că între timp au avut loc majorări de salariu. La început, în 2011, aveam un salariu, acum am altul. Au fost mai multe perioade electorale şi am avut mai multe premii pentru eficienţă în muncă. Nu pot să spun că sunt nemulţumit de starea materială pe care o am. Am reuşit să-mi iau altă maşină", a declarat secretarul CEC.

În 2014, şi Andrei Volentir a ajuns în vizorul CNI care a constatat că în declaraţia pentru anul 2012 secretarul CEC nu a indicat datoria de circa 63.000 de lei, a indicat greşit suprafaţa cotei-părţi deţinute într-un imobil şi a arătat dreptul de proprietate asupra unui teren, care în realitate aparţinea altor persoane. Membrii CNI au constatat atunci că aceste inexactităţi nu au fost comise intenţionat şi au clasat cauza. "Tot atunci s-a constatat că nu am declarat un cont bancar. Mă bucur că CNI a efectuat acel control şi am aflat despre acel cont deschis la BCR. Era vorba despre un credit luat pentru un utilaj pe care l-am instalat în apartament. Am cumpărat utilajul în rate bancare, respectiv BCR atunci mi-a împrumutat banii. Lunar, achitam ratele bancare, o sumă rotundă. Bănuţii rămaşi s-au adunat într-un cont deschis la bancă. S-au adunat vreo 60 de lei, pe care nu i-am luat timp de zece ani. Cu această ocazie am mers şi i-am luat", a explicat Andrei Volentir. Între timp, Andrei Volentir a fost propus pentru un nou mandat la CEC din partea PD. "Faptul că m-am prezentat în plenul Parlamentului şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi înseamnă deja că mi-am dat acordul", a menţionat secretarul CEC.

A achitat un credit de peste jumătate de milion fiind membru al CEC

Casa lui Eduard Răducan. Foto: Victor Moşneag

Eduard Răducan a ajuns membru al CEC la sfârşitul anului 2011, fiind propus de fracţiunea PCRM. În perioada în care a deţinut calitatea de membru al CEC, Eduard Răducan a fost şi asistentul foştilor deputaţi comunişti Sergiu Sârbu şi Igor Vremea, care astăzi fac parte din Platforma Social Democrată. Fostul său şef, Igor Vremea, a fost şi cel care, recent, l-a înaintat pe Eduard Răducan pentru un nou mandat de membru al CEC. Eduard Răducan a renunţat însă după ce a fost numit, la mijlocul lunii aprilie 2016, în funcţia de director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), dar şi după ce, în Parlament, unii deputaţi şi-au declarat nedumerirea faţă de candidatura acestuia şi la funcţia de membru al CEC, şi la cea de director al CNPDCP.

În 2011, cu puţin timp înainte ca Eduard Răducan să ajungă membru al CEC, acesta, împreună cu soţia sa, Sorina, şi-au cumpărat o casă de locuit în comuna Bubuieci, municipiul Chişinău. Deşi în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013, ultima disponibilă, Răducan preciza că imobilul cumpărat ar avea o valoare cadastrală de doar 37.000 de lei, în noiembrie 2011, acesta l-a pus în gaj pentru un credit de 29.500 de dolari (aproape 600.000 de lei) la Prime Capital. Deşi în declaraţiile de avere membrul CEC indica faptul că creditul trebuia rambursat până în 2021, datele cadastrale arată că, deja în 2016, chiar în perioada mandatului de la CEC, Răducan a stins datoria către instituţia financiară. În declaraţiile de avere ale lui Eduard Răducan din anii 2012-2013, acesta împreună cu soţia sa au raportat venituri salariale în sumă de puţin peste 400.000 de lei, dintre care, doar a zecea parte au fost de la CEC. Eduard Răducan afirmă că a întors creditul împrumutând bani de la persoane fizice. "E greu cu băncile. Eu plec de la CEC cu averea cu care am venit. Mi-am cumpărat casa după ce am vândut apartamentul. Există consecutivitate în acţiuni", explică el. În context, şeful de la "date personale" s-a arătat surprins de faptul că jurnaliştii au acces la informaţiile din baza de date de la Cadastru şi că pot afla, cunoscând adresa, proprietarul unui bun imobil.

Membri CEC cu averi modeste

Vadim Moţarschi este membru al CEC din partea PCRM din 2011, după ce a reprezentat formaţiunea condusă de Vladimir Voronin în faţa Comisiei, până în 2011. La câteva luni de la desemnarea sa în calitate de membru al CEC, Vadim Moţarschi şi-a cumpărat un apartament de 41 de metri pătraţi pe strada Ion Inculeţ din Chişinău. În aceeaşi zi, apartamentul a fost pus în gaj pentru un credit de 240.000 de lei obţinut de familia Moţarschi de la Moldova-Agroindbank, cu termen de rambursare - 2031. Vadim Moţarchi deţine şi licenţă de avocat.

Nici pe site-ul CNI, nici pe cel al CEC, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale membrilor CEC, în afară de cei care ocupă funcţii de conducere, nu sunt publicate, deşi reprezentanţii CNI ne-au informat că ei ar trebui să le depună. Deşi nu a depus vreo declaraţie de avere, Vasile Gafton, care este mebru al CEC încă din 2005, propus recent pentru un al treilea mandat consecutiv de către deputaţii PLDM care au părăsit partidul pentru a se alătura coaliţiei majoritare de la guvernare, am aflat că deţine un apartament în sectorul Râşcani al Capitalei, pe care l-a achiziţionat încă în anii 1990.

Nici Alexandru Simionov nu pare că să se fi îmbogăţit de pe urma calităţii de membru al CEC. Acesta deţine un apartament de 64 de metri pătraţi pe strada Socoleni, pe care l-a achiziţionat încă în ianuarie 2006. La câteva luni, l-a pus în gaj pentru un credit de 130.000 de lei, încă nestins astăzi, la Moldova-Agroindbank. Simionov a fost asistent de deputat între 2013 şi 2014, iar în iulie 2015, prin ordinul preşedintelui Parlamentului, a fost numit în funcţia de consulant principal în cadrul Secretariatului Parlamentului. Aici ni s-a spus însă că Simionov a demisionat în luna ianuarie, fiind angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, depusă la numirea în funcţia de consultant principal al Secretariatului Parlamentului, Alexandru Semionov declara un venit din calitatea de membru al CEC în sumă de 64.000 de lei, un apartament şi un automobil Citroen C3.

Svetlana Guţu face parte din componenţa CEC din 2011, fiind, între timp, juristă la SA Stadionul Republican şi asistentă în cadrul Secretariatului Parlamentului. De exemplu, în anul 2013, Svetlana Guţu a obţinut un venit de 160.000 de lei de la toate cele trei instituţii. Alte declaraţii de avere ale Svetlanei Guţu nu au fost publicate nici pe site-ul CEC, nici pe cel al CNI. Nici declaraţiile de avere ale lui Vitalie Modrîngă nu sunt publice. Din 2012 până în 2014 el a ocupat funcţia de consultant naţional al UN Women în Moldova, iar până atunci a fost consultant principal în cadrul Cancelariei de Stat. "Nu suntem sub incindența prevederilor potrivit cărora trebuie să ne declarăm veniturile. Doar Iurie Ciocan, Andrei Volentir și Ștefan Urâtu au statut de persoane cu funcții de demnitate publică", a explicat Vitalie Modrîngă.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii