Integritate

Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (II)

Colaj și Foto CIJM. În imagini apar casele și blocurile în care locuiesc Ion Prisăcaru, Valeriu Baciu, Victor Cebotari, Octavian Lungu și Iurie Onică
Autor: Mariana Colun
28/01/2016 22150

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori angajați la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. 

În prima parte a investigației v-am prezentat averile, afacerile și interesele șefilor de la Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția de Achiziții Publice, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Consiliul Concurenței, Biroul de Relații Interetnice, Inspecția Financiară, Agenția Medicamentului, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Azi continuăm să vă arătăm detalii despre proprietățile și interesele altor conducători ai unor instituții importante. 

Directorii ANRE: case de milioane, salarii grase și omisiuni în declarații

Sergiu Ciobanu și Oxana Gotinjan (interpreta Roxana). Foto: Tribuna.md

Consiliul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică este format din patru directori, dintre care unul – general, cu atribuții împărțite pe diverse domenii. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă arată că directorii de la ANRE au averi impresionante, iar unele dintre acestea lipsesc din declarațiile cu privire la venituri și proprietate.

Sergiu Ciobanu este director general al ANRE din iulie 2013. Nici într-o declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă de Sergiu Ciobanu de când e funcţionar, acesta nu a indicat vreo locuinţă, ci doar salariul de la instituţiile la care a activat şi, mai nou, o Skoda, fabricată în 2008 şi procurată în 2009. Directorul general al ANRE este cununat religios cu o interpretă, cu nume de scenă Roxana. Căsătoria celor doi nu a fost înregistrată la Oficiul Stării Civile. Numele real al cântăreței este Oxana Gotinjan. Cei doi au locuit anterior într-un apartament pe strada Sadoveanu din Chişinău, înregistrat pe numele unui copil dintr-o relaţie anterioară a Oxanei. Femeia conduce un BMW, dar nici într-o declaraţie a funcţionarului, maşina nu apare. La fel cum nu apare nici apartamentul în care cei doi au locuit, dar nici firma Oxigot SRL, fondată şi administrată de Oxana Gotinjan din noiembrie 2005. Aceasta are activităţi declarate în comerţ, un capital social de 5.400 de lei şi este înregistrată în apartamentul în care au locuit Sergiu şi Oxana pe strada Sadoveanu. Despre firma nedeclarată a partenerei de viaţă, directorul general al ANRE a precizat: „Nu a activat niciodată firma asta. Totodată, nu puteam s-o declar pentru că noi nu suntem căsătoriţi oficial.”

Octavian Lungu. Foto: primm.ro

Octavian Lungu este director și membru al Consiliului de Administrație al ANRE din ianuarie 2014. Începând cu iunie 2013, a fost consilier al ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, dar și  președinte al consiliilor de administrație ale Air Moldova, MoldAtsa și Aeroport Handling. Anterior, a ocupat funcții de conducere în întreprinderi din domeniul finanțelor, printre care și Victoria Asigurări. În această perioadă, înainte de a ajunge la ANRE, Lungu și-a construit o casă de lux, care potrivit documentelor se află în orașul Codru din municipiul Chișinău. Imobilul ar avea o valoare de piață de peste cinci milioane de lei. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2013, Octavian Lungu a arătat că a construit casa în perioada 2001-2012, apoi fiind dată oficial în exploatare. Locuința este înregistrată pe numele său și al soției, Stela. Soții Lungu mai dețin două terenuri pentru construcții, o mașină de model Mazda, dar și peste 800.000 de lei în conturi bancare. Octavian Lungu este și fondator la două SRL-uri: Danisan Consult și Universal Motors. Primul a fost fondat în mai 2008 și oferă activități de consultare pentru afaceri. În 2013, Octavian Lungu a participat la fondarea Universal Motors, firmă specializată în comerțul cu autovehicole. Directorul ANRE deține aici 45%. Parteneri îi sunt Dorin Procopciuc (5%), Boris Verlan (5%) și Alexei Rogov (45%). În aprilie 2015, averea lui Octavian Lungu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritatate (CNI), după o sesizare a Centrului Național Anticorupție (CNA). Instituția a stabilit că, în 2013, Lungu a avut venituri în sumă de 2,7 mii de lei de la SRL Prime Management, fondată și administrată de Vladimir Plahotniuc, pe care însă nu le-a declarat. În explicațiile făcute la CNI, Lungu a spus că „această scăpare a fost neintenționată, și suma rezultă dintr-un contract de prestări de servicii semnat cu SRL Prime Management”. CNI a decis să claseze cauza „pentru că s-a constatat că nu există circumstanțe din care să rezulte încălcarea intenționată a regimului juridic în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau incomplete”.

Casa familiei Lungu. Foto: CIJM

Și Ghenadie Pârțu, un alt director al ANRE, a ajuns  în atenția CNI. Acesta, la fel ca și colegul său, a scăpat basma curată, deși a completat declarația cu privire la venituri și proprietate cu mai multe omisiuni. Pârțu a fost verificat tot ca urmare a unei sesizări făcute de CNA la 23 ianuarie 2015. Instituția a constatat că acesta deține o semiremorcă, un camion și un tractor, o construcție accesorie casei sale de locuit, un apartament, un teren, dar și faptul că soția sa deține o cotă parte într-o societate comercială, bunuri pe care nu le-a indicat în declarația cu privire la venituri și proprietate. Totodată, acesta nu a declarat veniturile obținute în 2013 din alte surse decât ANRE, patru conturi bancare și cote părți într-un SRL și într-o întreprindere individuală. Și de această dată cauza a fost clasată. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, funcția de director al ANRE i-a adus lui Ghenadie Pârțu un salariu pentru tot anul de 628.000 de lei, adică 52.000 de lei pe lună, iar soția sa, angajată la Moldtelecom, a câștigat alți 150.000 de lei. Alți 74.000 de lei, familia Pârțu i-a câștigat din dividendele de la un SRL, deținut de soție, pe care nu-l declarase cu un an mai devreme.

Iurie și Aza Onica. Foto: facebook.com

Și Iurie Onica, cel de-al patrulea director ANRE, deține o avere de invidiat. Are 38 de ani și până a deveni director la ANRE a fost șef la firma proprie, Onica Comerț SRL. Conform informațiilor din declarația sa cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, acesta s-a mutat în casă nouă, de aproape 200 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape un milion de lei. Până atunci, Onica și soția sa au locuit într-un bloc de elită, cu doar câteva apartamente, pe strada Vasile Nauc, unde familia sa deține o locuință de 100 de metri pătrați. Tot în 2014, Onică a încasat de la ANRE un salariu de 624.000 de lei, adică 52.000 pe lună, a vândut două terenuri pentru construcții cu 200.000 de lei și a contractat trei credite, cu o valoare totală de 1,3 milioane de lei. În 2013, când abia a ajuns la ANRE, și-a luat un Land Rover Discovery, contra 350.000 de lei, în baza unui contract de împrumut.

Conform informațiilor de la CÎS, Onica este în continuare administrator și fondator al Onica Comerț SRL, fondată în 2007, având activități de import, fabricare, depozitare și comercializare  a materialelor chimice, toxice, a produselor chimice și de menaj, dar și alte tipuri de comerț. Firma este înregistrată într-un apartament de pe strada Cuza Vodă, care a aparținut anterior familiei Onica. De asemenea, Iurie Onica este proprietarul unei case de 100 de metri pătrați, situată într-un cartier de vile de la marginea Chișinăului. Imobilul a intrat în posesia lui Onica printr-un contract de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru pe 17 iunie 2014. În aceeași zi locuința a fost pusă în gaj, pentru un credit de 1,1 milioane de lei, la Eximbank. Peste trei luni, Onica ia un nou credit, de 150.000 de lei, de la aceeași bancă, cu termenul final de rambursare - august 2029. Terenul de 0,066 hectare pe care este construită casa a aparținut, din 2004, lui Dorin Damir, despre care presa a scris că ar fi finul lui Vladimir Plahotniuc. În 2011 acesta a vândut terenul lui Iurie Dogotari, care, la rându-i, l-a vândut, în 2013, soților Serghei și Galina Vacari. Tot în 2013 familia Vacari a și început construcția imobilului aflat acum în posesia șefului de la ANRE.

Ghenadie Sajin, șef al Inspecției de Stat în Construcții: apropiatul lui Vlad Plahotniuc cu apartament de 1,5 milioane de lei

Ghenadie Sajin (dreapta) în compania lui Marcel Pavel (mijloc), la odihnă. Foto: facebook.com

La sfârșitul lunii aprilie 2015, Ghenadie Sajin a fost numit în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Acesta a fost admi­nis­tra­tor la firma Fin­par Invest, afi­li­ată lui Pla­ho­t­niuc. Conform legii, a trebuit să renunțe la acest post în favoarea funcției de şef la o instituţie de stat, unde ridică un salariu lunar de doar 6.000 de lei pe lună. Compania Fin­par Invest, cu un capital social de 498 de milioane de lei, are activităţi declarate în cumpărarea/vânzarea/închirierea bunurilor imobiliare proprii și deține blo­cul de pe strada D. Can­te­mir 1/1, unde este amplasat GBC-ul lui Pla­ho­t­niuc, dar și tere­nul hote­lu­lui Nobil. În ulti­mii ani, firma a obți­nut, prin jude­cată, mai multe tere­nuri din Capitală. Despre Sajin presa scrie că ar fi cumnatul fostului procuror general, Valeriu Zubco, alături de care a participat acum trei ani, la vânătoarea ilegală din rezervația "Pădurea Domnească", soldată cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu, despre care presa scria că i-ar fi fost fin. În dosarul penal pornit în acest caz, Sajin a avut statut procesual de martor, nu de inculpat. 

O anchetă realizată anterior de Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Ziarul de Gardă, imediat ce Sajin a fost numit în funcție, a scos la iveală activitatea funcționarului și numeroasele afaceri afiliate lui Plahotniuc, în care a fost implicat pe parcursul anilor. Astfel, Sajin a fost angajat încă la 18 ani în sovhozul „Lopatnic”. În perioada 1995-1997 a deţinut funcţia de director la SRL Anghelo, agent economic care astăzi, cu această denumire, lipseşte din registrele oficiale. Cel mai probabil este vorba despre Grupul Financiar Moldo-American „Angels”, fondat de Plahotniuc, care astăzi figurează ca „Angel-S” (agenţie de publicitate - n.r.), având adresa pe bulevardul D. Cantemir 1/1, acolo unde se știe că este şi „reşedinţa” oficială a lui Plahotniuc. Ulterior, din 1997 până în 2014, Sajin a fost director la SRL Arbitru, o altă firmă care nu are tangență cu domeniul construcţiilor. Conform informaţiilor de la CÎS, această firmă este una de producere şi comerţ şi se ocupă cu intermedieri pentru vânzarea materiei prime agricole, animalelor vii sau comerţ. În 2008-2010, Sajin a fost director la ICS Drive SRL, firmă care deţine cunoscutul club de noapte cu acelaşi nume. Din 2009, Sajin a ajuns la Finpar Invest. Iniţial, în calitate de director adjunct, în scurt timp devenind director. Deşi, la prima vedere, Finpar Invest ar părea să aibă legături cu sfera construcţiilor, având interese în domeniu, în realitate, acest SRL este departe de a-i oferi lui Sajin „experienţa vastă” la care se referea Anatolie Zolotcov, viceministrul şi preşedintele Comisiei de concurs care l-a desemnat învingător pe Sajin. Finpar Invest, Vlad Plahotniuc şi Ghenadie Sajin au un trecut mai mult decât comun. Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reporterii relevau că Finpar Invest este şi proprietara a trei apartamente din blocul din centrul Capitalei în care locuieşte familia Plahotniuc. Finpar Invest are mai multe interese în construcţii, planificând, în timpul apropiat, să construiască un hotel în Grădina Publică "Ştefan cel Mare", lângă cinematograful „Patria”. Proiectul promovat de această firmă a provocat nemulțumirea societății. Acelaşi SRL deţine insulele din Parcul „La Izvor”, dar şi alte terenuri în Chişinău şi în alte oraşe ale țării, pe care ar urma să demareze construcţii.

Potrivit declarației cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, funcționarul de la Construcții a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei de la Finpar Invest. Acesta mai declară că are în proprietate cinci terenuri: unul pentru construcții, procurat în 2011 cu circa 7.000 de lei, iar celelalte dobândite prin moștenire – unul pentru construcții și trei agricole, cu o valoare cadastrală totală de aproape 73.000 de lei. Sajin mai deține, din 2008, un apartament de 262,7 metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 1,5 milioane de lei, precum și o casă și două construcții accesorii, obținute prin moștenire în 2012, cu o valoare cadastrală totală de doar 70.000 de lei. Funcționarul mai are în proprietate două automobile de model Toyota Land Cruiser, achiziționate în 2012 și, respective, 2014, cu 250.000 și, respectiv, 400.000 de lei.

Valentin Guznac, fost șef la Camera de Licențiere, acum secretar general adjunct al Guvernului: cu firme și apartamente nedeclarate

Valentin Guznac. Foto: pdm.md

Valentin Guznac a fost director al Camerei de Licențiere din iulie 2011. Anterior acesta a ocupat mai multe funcții importante în stat. În 1999, Valentin Guznac a fost desemnat în funcția de șef adjunct al Secției administrație publică locală a Consiliului județean Bălți. În luna octombrie a aceluiași an este numit în funcția de viceprimar al municipiului Bălți. În perioada 2007-2009, a îndeplinit funcția de ministru al Administrației Publice Locale. El și-a păstrat funcția de ministru și în Guvernul format de Zinaida Greceanîi la data de 31 martie 2008. A îndeplinit aceste funcții până la 10 iunie 2009, când s-a format un nou Cabinet de Miniștri. Ulterior, în urma alegerilor parlamentare din iulie 2009, devine deputat pe lista PCRM. Este cunoscut drept traseist politic. Astfel, după ce a fost deputat comunist și membru al Partidului „Moldova Unită”, Guznac a aderat în iunie 2010 la Partidul Democrat. 

În 2013 a fost implicat într-un scandal privind piaţa far­ma­ce­u­tică. Ziarul de Gardă scria că Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie a des­chis trei dosare penale pe numele fac­to­ri­lor de deci­zie de la Minis­te­rul Sănă­tă­ţii şi Camera de Licenţi­ere. Andrei Usa­tâi şi Valen­tin Guz­nac, con­du­că­to­rii aces­tor insti­tu­ţii, urmând să fie anche­taţi pen­tru exces de putere, negli­jenţă în ser­vi­ciu şi fals în acte publice. Dosa­rele au fost inten­tate în urma demer­su­ri­lor depu­ta­tu­lui PL Ghe­or­ghe Brega, care a explicat cum funcționează schema: „Pen­tru a-şi des­chide far­ma­cii, agenții economici se adre­sau la Camera de Licenţi­ere. Camera, în baza legii, refuza. Ulte­rior, aceş­tia ajun­geau la minis­ter şi, pe diverse căi, obţi­neau demer­suri sem­nate de minis­tru, după care se adre­sau în jude­cată. Instanţa le dădea câş­tig de cauză, în teme­iul demer­su­lui minis­te­ru­lui, iar Camera de Licenţi­ere nu mai ataca hotă­rârea.”

Blocul în care Valentin Guznac are un apartament înregistrat pe numele fiicei. Foto: CIJM

Declarațiile cu privire la venituri și proprietate ale lui Valentin Guznac au fost completate cu omisiuni. În ultima sa declarație, cea din 2014, funcționarul indică venituri din salariu, din reprezentarea intereselor statului în consiliile de administrare ale unor întreprinderi de stat, precum și din indemnizația de consilier municipal de 266.000 de lei. Acesta nu a raportat terenuri, ci un singur apartament, de circa 100 de metri pătrați. Valentin Guznac nu a oferit detalii privind valoarea locuinței și anul în care a cumpărat-o. Imobilul ar fi înregistrat pe numele fiicei acestuia, Angela Guznac. Datele de la Cadastru confirmă că există un apartament cu patru camere pe strada Romană din Chișinău, pe numele Angelei Guznac, doar că acesta ar avea o suprafață de circa 76 de metri pătrați și o valoare cadastrală de 488.000 de lei. Un alt apartament, cu trei camere, aflat la Bălți, este înregistrat pe numele lui Ghenadie Guznac, fiul fostului director al Camerei de Licențiere. Apartamentul are suprafața de circa 69 de metri pătrați și ar valora cadastral 190.000 de lei. Acesta nu se regăsește în declarațiile de venit ale funcționarului. Tot de numele fiului ex-directorului Camerei de Licențiere este legat și un contract de arendă pentru 49 de ani (!) într-o pădure din Durlești. Despre asta scriau reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice încă în 2013. Alte proprietăți declarate de acesta sunt două automobile - un Audi A6, trecut pe numele soției, Inna Guznac, cumpărat în 2005 cu doar 15.000 de lei, și un Land Rover, dobândit prin comodat în 2012 de fiul lui Valentin Guznac.

Șeful de la Camera de Licențiere nu declară că ar avea vreo firmă pe numele său. Datele de la CÎS arată însă că acesta ar avea o firmă pe care a înființat-o împreună cu alte 11 persoane, încă în 1996 – Firma de Producție și Comerț „La Trafic” SRL, specializată în comerț. Alte două firme au fost co-fondate și sunt administrate de fiul lui Guznac – SRL Galvaro Prim și Întreprinderea Mixtă MTC IMEX SRL.

În februarie 2015, Guznac a fost supus unui control al CNI pe marginea declarației pe venit din 2013. În urma efectuării acestuia, membrii comisiei au constatat nedeclararea automobilului aflat în comodat, a unui apartament aflat în folosință, șase conturi bancare, deținerea cotei-părți de 3,64 % la o societate comercială, și câteva sute de acțiuni la alte trei societăți pe acțiuni. Pe marginea acestui caz urma să fie sesizată Procuratura Generală.

Miercuri, 27 ianuarie, în ședința Guvernului, Valentin Guznac a fost numit în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, cu datorii de mii de euro

Ion Ștefăniță. Foto: europalibera.org

Ion Ștefăniță a devenit director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) în noiembrie 2009. Prima sa experienţă profesională a fost în calitate de cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În 2008 face un stagiu la Muzeul Charlier din Bruxelles, iar un an mai târziu – la Leipzig şi Berlin. Din 2009, când a fost numit director al AIRM, a revitalizat în totalitate această instituţie, care până atunci funcţiona doar pe hârtie. Planul de acţiuni propus a fost realizat pas cu pas prin inspectarea centrului istoric al Capitalei. În urma alegerilor locale generale din iunie 2015, Ion Ștefăniță devine consilier municipal în CMC din partea PPEM. Jumătate de an mai târziu, în decembrie 2015, Ion Ştefăniţă, a părăsit Partidul Popular European din Moldova, la scurt timp după ce a denunţat Acordul de constituire a alianţei la nivel local. Ştefăniţă declara atunci că va activa în calitate de consilier independent.

La CNI lipsește declarația cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014 a lui Ion Ștefăniță. Conform declarației anterioare însă, funcționarul este unul dintre cei mai săraci directori de agenții de stat. Pe parcursul anului 2013, acesta încasa un salariu lunar de circa 2.000 de lei. Nu are terenuri, automobile sau cote-părți în vreo firmă. În 2013 a vândut un apartament de 36 de metri pătrați și a procurat unul de 71 de metri pătrați. Tot în 2013, ar fi luat bani pe datorie: 40.000 de lei, 8.000 de dolari și 4.300 de euro. Contactat de noi, Ion Ștefăniță a completat repetat și ne-a prezentat declarația de avere pentru 2014, unde a arătat un salariu anual de 38.000 de lei, același apartament de 71 de metri pătrați, dar și datorii în sume de: 2.000 de lei, 8.000 de dolari și 4.750 de euro.

Deși în scurt timp Comisia Națională de Integritate ar urma să facă publice declarațiile de avere pentru anul 2015, instituția nu a publicat încă o parte dintre declarațiile depuse de funcționari pentru anul 2014. Acum câteva luni, Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut un demers oficial în care ceream Comisiei să ne pună la dispoziție documentele care arată averea unor șefi de agenții. Cu o mare întârziere, CNI a publicat o parte din acte. Multe lipsesc însă și până în prezent. Vă prezentăm portretele șefilor de agenții care nu au declarații de avere pe site-ul CNI. Aceștia nu le-au publicat nici pe paginile web ale instituțiilor pe care le conduc.  

Nicolae Hîncu, director al Agenţiei Rezerve Materiale, cu firmă în construcții

Nicolae Hîncu. Foto: jurnal.md

Nicolae Hîncu a fost numit director al Agenției Rezerve Materiale la 16 septembrie 2015. În februarie 2014, el a fondat firma Vict-Energo SRL, întreprindere ce are mai multe obiective de activitate, printre care: construcțiile, lucrările de instalații electrice și comerțul.

Octavian Apostol, director general al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală

Octavian Apostol. Foto: agepi.gov.md

Octavian Apostol are 30 de ani și este fiul deputatului liberal Ion Apostol, secretar general al PL. Între anii 2011 și 2014, a fost director pe marketing la Conluxart, firmă specializată în domeniul construcției acoperișurilor. În perioada în care Apostol a activat la firma respectivă, aceasta a beneficiat de contracte din partea statului în valoare de peste jumătate de milion de lei. În acea perioadă, firma respectivă a încheiat contracte de achiziție cu Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI și cu Primăria municipiului Chișinău. În cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată, Octavian Apostol a precizat că deţine un apartament cu două camere în Capitală și că nu are maşină.

Mihail Roibu, director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cu bunuri privatizate la prețuri simbolice

Mihail Roibu a devenit director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat în septembrie 2012, funcție pe care o păstrează până în iunie 2013. A revenit însă acum câteva luni. Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, Roibu este fondatorul Întreprinderii Individuale M.Roibu&C, înființată în 1995, al cărei domeniu principal de activitate este comerțul. Firma este înregistrată într-un bloc locativ unde, conform datelor de la Cadastru, funcționarul deține mai multe încăperi. În același bloc, Mihail Roibu este proprietarul unei încăperi nelocative de 140,9 metri pătrați, pe care o dă în locațiune, al unei încăperi nelocative de 213,6 metri pătrați și al unui apartament de 54,6 metri pătrați.

Mihail Roibu. Foto: meteo.md

Numele companiei fondate de Mihail Roibu figurează în raportul Curții de Conturi din 6 iulie 2012 - Raportul auditului performanţei „Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia”. În particular, raportul Curții relevă că unii agenți economici au privatizat la prețuri simbolice bunurile statului, ulterior acestea fiind transmise în locațiune unor entități publice sau chiar revândute acestora la prețuri net superioare. Astfel, un bun imobil, aflat în proprietatea Î.I. M. Roibu&C, a intrat în posesia acestei firme după ce în 1998, reprezentanții întreprinderii au cumpărat un oficiu dislocat într-o casă de locuit de pe strada M. Kogălniceanu 58, contra sumei de 60.000 de lei, de la un agent economic, care l-a privatizat în baza unui contract de locațiune, de la Primăria municipiului Chișinău, achitând 55.000 de lei. Totodată, potrivit auditului, în perioada 2002-2005, Î.I. M.Roibu&C, a schimbat un apartament și a procurat alte trei apartamente de la persoane private, toate în aceeași casă de locuit, cu o valoare de 382.500 de lei. După executarea unor lucrări de construcție și reconstrucție în aceste localuri, Î.I. M.Roibu&C a transmis integral în locațiune Serviciului Stare Civilă (SSC) bunurile menționate, contra sumei de 1,4 milioane de lei anual. Astfel, în anii 2008-2011, SSC a suportat cheltuieli aferente acestei locațiuni în sumă totală de 5,2 milioane de lei. Auditorii au mai constatat că Î.I.M.Roibu&C, în calitate de locator, a transmis integral casa individuală în locațiune, în lipsa autorizației de schimbare a destinației utilizării acesteia, astfel încălcând prevederile legislației și ale documentelor normative în construcții, iar statul fiind prejudiciat în urma neîncasării impozitului pentru bunul utilizat în scopuri comerciale. 

A doua firmă fondată în 1997 de Roibu Mihail, cu o cotă-parte de 49%, este Întreprinderea Mixtă Cosmetics Oriflame Moldova SRL. Asociata lui Roibu este o firmă din România – Gota Zahar Impex SRL, cu o cotă-parte de 51%. În prezent, compania este în proces de dizolvare. Mihail Roibu a finanțat campania electorală pentru alegerile locale generale a Partidului Liberal cu 250.000 de lei.

Valeriu Canțer, directorul Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, cu trei firme

Valeriu Canțer. Foto: cnaa.asm.md

Valeriu Canțer este directorul Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare din 2009. Este cunoscut pe plan mondial ca un cercetător de seamă în domeniul fizicii și ingineriei electronice. Este autor al 400 de lucrări științifice, inclusiv al opt monografii și manuale, precum și deținător al 17 brevete de invenție. Deși se află în fruntea unei instituții de stat de mai bine de șase ani, la CNI nu am găsit nicio declarație cu privire la venituri și proprietate completată de Valeriu Canțer.

Academicianul este cofondator al trei firme: SRL Selina-AC, SRL Amato și SRL Crioteh. Amato SRL, înregistrată în 2001, are un capital social subscris de 257.140 de lei, iar Canțer are o cotă-parte de 10% în această companie, avându-i ca asociați pe Constantin Chirca, precum și pe Valeriu, Tamara și Victor Efremov. Firma este specializată în activități de consultare pentru afaceri și management. A doua firmă unde funcționarul are cotă-parte este Crioteh SRL, specializată în cercetare și dezvoltare în științe fizice și naturale. Firma fondată în 1998 are un capital social subscris de 12.430 de lei, iar cota-parte a lui Valeriu Canțer constituie 18%. Academicianul este cofondator cu o cotă-parte de 33% și la Selina-AC SRL, fondat în 1996 împreună cu Lidia Botnariuc (33%) și Victoria Avornic (34%). Genul principal de activitate al companiei este comerțul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și de cofetărie. În 2012, firma a raportat 4,6 milioane de lei venituri din vânzări. SRL-ul a câștigat trei contracte cu statul, încasând aproape 130.000 de lei bani publici.

Igor Talmazan l-a înlocuit pe Veaceslav Untilă la Inspectoratul Ecologic de Stat

Igor Talmazan. Foto: realitatea.md

Din 12 august 2015, Igor Talmazan asigură interimatul la Inspectoratul Ecologic de Stat. Acesta îl înlocuiește pe Veaceslav Untilă, care-și exercită mandatul de deputat în actualul Parlament. Talmazan este jurist de profesie, membru al Biroului Asociat de Avocaţi „Savva şi Parteneri”, director al SRL Investigaţii speciale. În urma alegerilor locale generale din iunie 2015 a devenit consilier municipal în Chișinău, din partea PL. La Camera Înregistrării de Stat nu sunt firme pe numele lui Igor Talmazan.

(Va urma)

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii