Integritate

ARTUR REŞETNICOV: Imperiul imobiliar înregistrat pe frate, soacră şi bunică

Colaj: CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
28/02/2022 11874

Fostul deputat şi judecător constituţional, Artur Reşetnicov, a reuşit, în perioada când deținea funcţii publice, să se pricopsească cu două case de lux, care nu s-au regăsit în declaraţiile de avere. Costul proprietăților depășește cu mult veniturile declarate ale familiei. Unul din imobile se află la marginea pădurii din apropierea localității Dumbrava din municipiul Chișinău şi este înregistrat pe numele soacrei. O altă locuinţă de lux, în care familia Reşetnicov a locuit, începând cu anul 2010, se află pe strada Drumul Viilor din Chişinău. Şi acest imobil a fost înregistrat pe numele soacrei în perioada cât Artur Reşetnicov s-a aflat în funcţii publice. Soţii Reşetnicov s-au folosit şi de numele unei bunici pentru a înregistra patru apartamente reconstruite la un parter preluat printr-o schemă de la o autoritate locală.

Datele cadastrale arată că majoritatea bunurilor au ajuns în posesia familiei după anul 2014, când Artur Reşetnicov, alături de alţi 13 colegi de ai săi din Parlament, a părăsit Partidul Comuniştilor care l-a făcut director SIS, iar mai apoi şi deputat, pentru a adera la Partidul Democrat care l-a adus la putere pentru câţiva ani pe Vladimir Plahotniuc. Soţia fostului funcţionar, Ala Reşetnicov, susţine că toată averea ar fi moştenit-o de la tatăl său, fostul deputat comunist Albert Daţco, decedat la începutul anului 2007.

Artur Reşetniciv şi-a început cariera în calitate de funcţionar public în 2001, fiind cooptat în Aparatul președintelului Republicii Moldova, Vladimir Voronin. La vârsta de 25 de ani, Reşetnicov era șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice. La 1 noiembrie 2007, Reșetnicov a fost desemnat printr-o hotărâre a Parlamentului director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Funcția a fost deținută până în anul 2009, când a căzut regimul Voronin. În 2009, ajunge deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 28 octombrie 2011 - 6 martie 2012, a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Din decembrie 2018 până în iulie 2019 a fost judecător la Curtea Constituțională. Artur Reşetnicov se numără printre cei 14 deputaţi comunişti, care în 2014 au abandonat Partidul Comuniştilor şi au trecut la Partidul Democrat, consolidând regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc. Artur Reşetnicov este cercetat penal în arest preventiv pentru îmbogăţire ilicită.

 

Fostul deputat și judecător constituțional și alți patru foști colegi de parlament au fost reținuți săptămâna trecută, în cadrul dosarului, numit sugestiv, al transfugilor, în care sunt cercetați penal pentru îmbogățire ilicită 13 foști parlamentari care în 2015 au migrat de la fracțiunea Partidului Comuniștilor din Parlament la cea a Partidului Democrat, la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc. Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu au fost arestați pentru 30 de zile, iar Violeta Ivanov – pentru 20 de zile. Toți sunt cercetați pentru îmbogățire ilicită, iar cazurile sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate pe faptul coruperii unor parlamentari pentru părăsirea fracțiunii din care făceau parte.

Palatul de lângă Dumbrava

La poalele pădurii de lângă satul Dumbrava, comuna Truşeni, departe de ochii lumii, se înalţă două case identice, a câte trei nivele. Ambele imobile sunt înconjurate de un zid masiv din piatră, cu o înălţime de cel puţin trei metri.

Zidul care înconjoară gospodăria de la Truşeni. Foto: CIJM

Aproape la fiecare colţ sunt instalate camere de supraveghere. Ambele case au pe lângă ele construcţii accesoriişi şi reprezintă gospodării separate. Una din gospădării este a omului de afaceri Igor Tarasiuc, iar alta, a familiei Reşetnicov.

Gospodăria fostului director de la SIS este înregistrată pe Ludmila Daţco, mama Alei Reşetnicov, o pensionară în vârstă de 63 de ani. În timp ce jurnaliştii filmează cu drona, de după zid apare chipul unei femei care ne ameninţă să nu filmăm. Cei care o cunosc susţin că aceasta este Ludmila Daţco.

Urmăriţi de după zid. Foto: CIJM

În curtea casei este amenajat un teren de sport cu aparate de fitness. În faţa casei se găseşte o căsuţă jucărie pentru copii. Gospodăria are amenajată şi o grădină ca la carte, cu irigare prin picurare.

Seara, în casă se aprinde lumina, semn că este locuită. Familia fostului deputat s-ar fi mutat în acest imobil încă în 2020.

Porţile. Foto: CIJM

Gospodăria familiei Reşetnicov se întinde pe un teren de 0.3355 ha, iar terenul ocupat de Tarasiuc este puţin mai mare. Cele două terenuri au aparţinut până la începutul anului 2009 omului de afaceri Iurie Borş care le-a vândut lui Tarasiuc şi familiei Reşetnicov în perioada când Artur Reşetnicov era director la SIS. Terenul a fost înregistrat pe numele lui Tarasiuc şi Daţco. La 30 iulie 2015, Tarasiuc şi Daţco au semnat un acord de încetare a proprietăţii comune pe cote părţi în baza căruia terenul a fost delimitat şi formate două bunuri cadastrale noi.

Sursele noastre susţin că responsabul de construcţia celor doua case a fost Igor Tarasiuc, iar familia Reşetnicov ar fi contribuit financiar.

Igor Tarasiuc este singurul fondator şi administratorul SRL Geamprest grup, o întreprindere fondată în 2007, specializată în instalarea termopanelor. Până în iunie 2018, Igor Tarasiuc a avut-o ca parteneră de afaceri, cu o cotă de 50 la sută, pe Ludmila Daţco, după care soacra lui Reşetnicov a fost exclusă din lista fondatorilor.

Datele cadastrale indică că Igor Tarasiuc a dat casa în exploatare în 2018, înregistrată la cadastru cu suprafaţa de 243 de metri pătraţi. Cât priveşte casa şi acareturile din gospodăria familiei Reşetnicov nu sunt date oficial în exploatare.

Igor Tarasiuc nu a dorit să facă declaraţii. Contactat la numărul de telefon pe care l-am obţinut din mai multe surse, acesta a zis că nu este el Tarasiuc după ce i-am adresat întrebarea. Persoane din anturajul businessmanului ne-au comunicat că Igor Tarasiuc a fost mai mulţi ani prieten al familiei Reşetnicov, iar relaţia dintre ei s-a fi deteriorat anume din cauza acestor imobile.

Întrebată despre casa de lângă Dumbrava, Ala Reşetnicov ne-a declarat că a fost construită de mama sa care a fost o importantă femeie de afaceri, dar a renunţat la business din cauza vărstei.

Întrebată cu puţin timp înainte dacă mama sa continuă să locuiască în apartamentul de pe strada Drumul Viilor, unde a trăit şi Albert Daţco, Ala Reşetnicov ne-a declarat: „Mama locuieşte cu noi. Am decis s-o luăm după declanşarea pandemiei. Are o vârstă şi vrem să o protejăm. Şi noi avem copii mici”.

Întrebată din ce cauză s-au deteriorat relaţiile cu Tarasiuc, Ala Reşetnicov ne-a răspuns: „Nu ştiu. A fost partenerul mamei”.

Casa de la Drumul Viilor

Casa familiei Reşetnicov de pe strada Drumul Viilor dintr-un cartier select al Capitalei are 212.7 metri pătraţi şi este amplasată pe un teren cu suprafaţa de 0.078 ha. În ograda înconjurată de un gard înalt se mai regăsesc o construcţie accesorie şi o piscină.

Terenul de pe strada Drumul Viilor, pe care se afla o casă veche, a fost procurat la 26 septembrie 2007, pe când Reşetnicov era încă consilierul preşedintelui Voronin, cu o lună înainte de a fi numit director la SIS. Terenul a fost înregistrat pe Ludmila Daţco. Peste doi ani, la 31 decembrie 2009, noua casă a fost dată în exploatare.

La 9 octombrie 2019, la aproape trei luni după ce Artur Reşetnicov a demisionat din funcţia de judecător constituţional după retragerea PDM de la guvernare, Ludmila Daţco a semnat un contract de donaţie, în baza căruia terenul şi casa de pe strada Drumul Viilor au fost înregistrate pe Artur şi Ala Reşetnicov şi cei doi gemeni ai lor, care atunci aveau puţin peste un an.

Cuplul Reşetnicov s-a mutat cu traiul  în casa de pe Drumul Viilor la puţin timp după ce a fost dată în exploatare.

În noiembrie 2010, Artur Reşetnicov a fost internat în spital după ce a fost răpit şi bătut de persoane necunoscute. Deputatul a declarat la poliţie că după ce a fost snopit în bătăi, cei care l-au răpit l-au dus cu maşina şi l-au aruncat la poarta casei sale de pe strada Drumul Viilor. Reşetnicov susţinea atunci că răpitorii i-ar fi cerut să le dea informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. Ulterior, foştii colegi de partid ai lui Reşetnicov au declarat că a fost „o răfuială de business”.

Artur Reşetnicov, în 2010  Captură

Acum casa este pustie, obloanele sunt trase, iar seara nu se văd lumini în geamuri.

Casa de pe Drumul Viilor. Foto: CIJM

Ala Reşetbicov ne-a declarat că imobilul a fost construit de părinţi. „Această casă au construit-o părinţii mei timp îndelungat. Tata avea posibilităţi, era om văzut. Eu sunt singura moştenitoare. Mai am un frate, dar acela are a lui”, a declarat soţia fostului deputat.

Amintim că Albert Daţco a decedat cu 9 luni înainte să fie procurat terenul.

„Justiție televizată”  

Reșetnicov consideră că în cazul său, de reținere în dosarul penal pentru îmbogățire ilicită, s-ar face „justiție televizată”, iar arestul reprezintă „o pedepsire pentru hotărârile votate în calitate de judecător al Curții Constituționale”. Și tot din această cauză asupra sa s-ar face presiuni și în izolatorul de detenție preventivă unde este plasat acum, a declarat el la ultima ședință de judecată la care a fost adus: „După ce am transmis declarațiile respective din închisoare, avocatul a fost înlăturat și asupra mea, cât și a familiei mele, s-au făcut presiuni psihologice. M-au lipsit de apărător, m-au lipsit de asistență medicală, cu scopul ca eu azi să nu am puteri. Abia astăzi dimineață, cu greu am reușit să contractez noi avocați, noi apărători”.

Artur Reșetnicov era judecător constituțional în iunie 2019, când Înalta Curte a luat mai multe decizii controversate și contradictorii, între care cea prin care a calificat drept nelegitimă decizia Parlamentului la formarea noului guvern, după ce se constituise alianța parlamentară dintre blocul ACUM și Partidul Socialiștilor. Ulterior judecătorii constituționali și-au revizuit hotărârile din 7-9 iunie 2019, după care au demisionat in-corpore.

„Legea prevede că în privința judecătorilor constituționali, inclusiv a celor în demisie, urmărirea penală poate fi începută numai cu avizul prealabil al plenului Curții Constituționale”, a invocat Artur Reșetnicov. Faptul că nu există avizul Curții Constituționale „constituie o încălcare gravă a Constituției Republicii Moldova”, scrie el în scrisoarea trimisă din izolator.

Curtea Constituțională, al cărei membru Reșetnicov a fost în perioada 2018-2019, a evitat să comenteze acest caz, dar ne-a oferit mai multe prevederi din legislație cu privire la imunitatea judecătorilor constituționali.

Bunăoară, o hotărâre relevantă a Curții Constituționale din 26 martie 2020 subliniază că judecătorii constituționali rămân răspunzători pentru orice infracțiune comisă în afara procesului de luare a deciziei. Aceștia pot fi trași la răspundere pentru luare de mită, materială sau politică, în vederea soluționării unui caz într-un anumit mod. Totuși, în asemenea situații, judecătorii constituționali ar putea fi pedepsiți doar pentru infracțiunea concretă de luare de mită.

O recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la judecători menționează că „atunci când nu exercită funcțiile judiciare, magistrații sunt responsabili civil, penal sau administrativ, ca și orice alt cetățean”. Totuși imunitatea funcțională continuă să se aplice și după încheierea mandatului judecătorilor constituționali, doar că aceasta ține exclusiv de deciziile luate, se arată într-un alt document - o opinie a Comisiei de la Veneția, din 2019, în care se precizează că asta nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură cu procesul de judecare, pentru că „infracțiunile pot fi comise de oricine, inclusiv de judecători ai Curții Constituționale”.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Casa de la Schinoasa

La poarta unei case de lux din Dealul Schinoasei se află de mai mulţi ani o gheretă pentru pază, care acum stă pustie. Aceasta aminteşte că aici a trăit Artur Reşetnicov în perioada când era director la SIS. Casa are trei nivele, iar datele cadastrale arată că are suprafaţa de puţin peste 105 metri pătraţi, deşi pare mult mai încăpătoare. Având această suprafaţă indicată la cadastru, de până la 120 de metri pătraţi, proprietarii sunt scutiţi de achitarea impozitului pentru lux.

Casa de pe stradela Colinei, Poză: CIJM

Soţii Reşetnicov au cumpărat imobilul în iunie 2003, la aproape doi ani după ce capul familiei a fost numit consilier prezidenţial.

Din 22 iunie 2016, casa este înregistrată pe numele altor proprietari, în baza unui contract de vânzare cumpărare. Totuşi, numele lui Artur Reşetnicov figurează în continuare în documentele cadastrale din cauza unei datorii de 700.000 de lei pe care cumpărătorii imobilului s-au obligat să o achite în rate. Artur Reşetnicov a declarat că imobilul respectiv a fost vândut cu 720.000 de lei, bani care urmau a fi achitaţi în rate până în iunie 2021.

Ala Reşetnicov ne-a declarat că noii proprietari au achitat datoria, iar faptul că numele soţului mai figurează în înregistrarea cadastrală se explică prin faptul că nu a avut timp să anuleze interdicţia.

Casa de la Schinoasa a fost singura din cele trei case ale familiei Reşetnicov pe care capul familiei a declarat-o în calitate de funcţionar public.

Schema cu imobilul invalizilor şi implicarea bunicii

Socrul lui Artur Reşetnicov, Albert Daţco, a fost preşedinte al Asociaţiei Organizaţiilor de Reabilitare a Invalizilor prin Sport AORIS. În anul 1998, Asociaţia AORIS a luat în locaţiune de la Primăria Chişinău o încăpere de peste 276 de metri pătraţi pentru necesităţile Asociaţiei, la un parter dintr-un bloc de pe strada Valea Dicescu nr.45.

Parterul preluat din blocul de pe strada Valea Dicesscu, Poză: CIJM

Locuitorii îşi amintesc că acolo era un centru cu trenajoare pentru reabilitarea invalizilor.

În 2014, încăperea a fost trecută în proprietatea Galinei Carpenco, mama Ludmilei Daţco şi bunica Alei Reşetnicov. Atât Galina Carpenco, cât şi fiica sa, au viză de reşedinţă într-un apartament de pe strada Drumul Viilor, în care a locuit şi Albert Daţco până la sfârşitul vieţii.

Parterul de la Valea Dicescu care a aparţinut Asociaţiei AORIS a fost reconstruit în patru apartamente, înregistrate în continuare pe numele bunicii. Unul din aceste apartamente, cu suprafaţa de 67,8 metru pătraţi, a fost vândut, în aprilie 2018. În aceeaşi perioadă, un alt apartament, cu suprafaţa de 83,8 metri pătraţi, a ajuns în proprietatea lui Igor Reşetnicov, fratele mai mic al lui Artur Reşetnicov.

Alte două apartamente rămân în proprietatea Galinei Carpenco.

Întrebată despre „afacerea” de la Valea Dicescu, Ala Reşetnicov ne-a spus că a fost moştenită de la regretatul ei tată.

Celelalte imobile ale familiei

În afară de imobilele enumerate mai sus, familia Reşetnicov mai dispune de alte imobile mai mici, pe care le dă în chirie.

În 2009, Artur Reşetnicov a ajuns proprietarul unui apartament cu suprafaţa de 101 metri pătraţi, pe strada Grenoble din Chişinău. Imobilul în care fostul deputat nu a locuit niciodată, a fost dobândit în urma unui contract de investiţii, evaluat la 603.805 mii lei.

În 2013, soţii Reşetnicov au devenit proprietari a două imobile cu suprafaţă nelocativă pe strada Bucureşti 90, cu suprafaţa de 70,9 şi 34,6 metru pătraţi, care au costat bugetul familiei 2.282.737 de lei.

În una din încăperi se află biroul notarial al Alei Reşetnicov. Notara a perfect un contract de locaţiune cu ea însăşi, astfel familia încasează anual 233.970 de lei din venitul biroului notarial. Cealaltă încăpere este dată în chirie, cu 78.624 lei anual, firmei Cansur Com SRL. Întreprinderea, cu afaceri în tursm şi domeniul imobiliar, a avut-o până în 2016 în calitate de co-fondator pe Ala Reşetnicov.

Pasiunea pentru bolizi

În 2012, Artur Reşetnicov nu raporta niciun automobil. În Declaraţia de avere pentru 2013, deputatul Reşetnicov declara un Land Rover Freelander, fabricat în 2010, în valoare de 553.548 de lei, pe care îl deţinea în comodat din... 2010. În 2015, Reşetnicov renunţă la acest automobil şi îl schimbă pe unul mai scump, un Land Rover Discovery Sport, fabricat în acelaşi an, care costa 982.425 de lei.

În 2017, familia Reletnicov mai achiziţionează un automobil, un Ford Fiesta nou-nouţ, pentru care achită 266.256 lei.

În 2018, Artur Reşetnicov schimbă din nou maşina, optând tot pentru un bolid de model Land Rover, doar că de această dată pentru un Range Rover Sport în valoare de 1.558.905 de lei.

Infografic: CIJM

Ala Reşetnicov susţine că soţul ei procura maşinile în rate, iar după o perioadă le restituia înapoi vânzătorului şi, adăugând bani, îşi lua o maşină mai nouă.

De ce nu au fost declarate casele de la Dumbrva şi de pe Drumul Viilor

În perioada anilor 2012-2019, familia Reşetnicov a avut venituri oficiale de 12,9 milioane de lei. În calcul au fost incluse şi cele 720.000 de lei care urmau să fie achitate în rate pentru casa de la Schinoasa. Grosul bugetului familiei a fost asigurat oficial de către Ala Reşetnicov, care a raportat venituri din activitatea notarială, în jur de un milion de lei pe an.

Biroul notarului Ala Reşetnicov

Din aceşti bani, familia a trebuit să achite două contracte de investiţii, în sumă de 2.282.737 de lei pentru spaţiile comerciale, iar alte aproximativ două milioane de lei l-ar fi costat pe fostul deputat capriciul pentru bolizi noi. Altele 266.256 de lei au fost cheltuite pentru automobilul de model Ford.

Cuplul Reşetnicov a mai suportat nişte cheltuieli şi în vara anului 2020 pentru a-l ajuta pe fiul lor mai mare, Nichita, care abia împlinise 20 de ani, să-şi deschidă propria afacere.

Artur, Ala şi Nichita Reşetnicov, vara 2015, Spania   Facebooc.com/Artur Reşetnico

Acum tânărul este proprietarul şi administratorul localului MOON-bar de la etajul 3 al complexului comercial Sun Sity din Chişinău. Localul este unul luxos, cu băuturi fine şi bucate pentru gurmanzi.

Nichita Reşetnicov, fiul de 21 de ani al fostului deputat şi director SIS, Artur Reşetnicov, urmează să apară în timpul apropiat pe banca acuzaţilor. Tânărul care pledează nevinovat este învinuit că şi-a şantajat fosta prietenă cu imagini video înregistrate în momente intime.

 

Preţul unei case de lux de pe strada Drumul Viilor porneşte de la 400.000 de euro, adică de la 8.000.000 de lei în sus. Judecând după dimensiunile terenului şi a imobilului, preţul gospodăriei de lângă Dumbrava ar putea să o depăşească cu vre-o 100.000 de mii de euro (cca 2.000.000 lei) pe cea de pe Drumul Viilor. Astfel, banii declaraţi oficial de familia Reşetnicov în perioada 2012-2019 nu sunt suficienţi să acopere costul celor două imobile, chiar dacă familia nu ar fi cheltuit niciun bănuţ pentru întreţinere.

Cum comentează soţii Reşenicov

Artur Reşetnicov se află în arest preventiv, fiind învinuit de îmbogăţire ilicită. Fostul deputat susţine că este un dosar politic şi că a demonstrat că familia sa a avut venituri suficiente ca să-şi acopere cheltuielile.

O poziţie similară are şi Ala Reşetnicov. Notara a declarat că a moştenit averea de la părinţi: „Eu provin dintr-o familie înstărită, sunt singura moştenitoare. Tata a fost invalid şi deputat. Mai am un frate, dar el e cu altceva”.

Întrebată care ar fi acel motiv politic pentru care soţul său s-a ales cu dosar penal şi a ajuns în arest preventiv, Ala Reşetnicov a declarat că actuala guvernare l-a folosit ca să-i sperie pe alţii să nu părăsească formaţiunea politică PAS. „Am auzit că sunt disensiuni în partid şi că unii vor să plece. Aşa că au avut nevoie de un dosar politic ca să demonstreze ce li se poate întâmpla celora care părăsesc partidul”, a precizat notara.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii