Economic

Reprezentanţii statului, o „afacere“ profitabilă

Foto: CIJM
Autor: Ion Preașca
21/03/2013 2049

Un raport al Curţii de Conturi constată că, deşi sunt remuneraţi foarte bine, funcţionarii care sunt membri ai consiliilor de administraţie la întreprinderile de stat de multe ori nu-şi merită banii. Experţii atrag atenţia asupra lipsei de transparenţă.

Există o categorie de funcţionari publici care, pe lângă obligaţiile de serviciu, mai sunt împuterniciţi să reprezinte interesele statului la companiile publice. Desigur că nu pe degeaba, ci contra unei remunerări. Aceasta este foarte diferenţiată şi nu totodeauna depinde de rezultatele muncii depuse, au constatat controlorii de la Curtea de Conturi.

Astfel, la unele întreprinderi reprezentanţii statului primesc maximum 1.800 de lei (trei salarii minime), în timp ce altele îşi permit să le plătească şi câte 6.000-8.000 de lei pe lună. Şi asta în timp ce funcţionarul primeşte şi leafă de la stat. La Tutun-CTC s-a ajuns la situaţia când fiecare dintre cei cinci funcţionari membri ai consiliului a primit anul trecut câte 53.000 de lei.

Plăţi legale de sute de mii de lei

„Totul a fost legal. Nu s-a încălcat nicio prevedere a legislaţiei“, ne spune Iurie Brumărel, preşedintele Consiliului de administraţie la Tutun-CTC, care este şef-adjunct de direcţie la Ministerul Agriculturii şi director la Unitatea de implementare a unui proiect în valoare de 75 de milioane de euro. Formal, legea este respectată, într-adevăr. O recunosc chiar auditorii Curţii de Conturi, care citează o hotărâre de Guvern din 11 noiembrie 2010. Aceasta prevede că „întru susţinerea materială şi încurajarea activităţii…, persoanele care desfăşoară activitate de reprezentare a statului în societăţile comerciale primesc indemnizaţii lunare şi recompense anuale în mărimea stabilită de adunarea generală a acţionarilor. Mărimea recompensei anuale nu poate depăşi 5% din mărimea profitului net anual obţinut de societate“.

Ţinând cont de faptul că Tutun-CTC a obţinut în 2011 un profit de 76,9 milioane de lei, iese că adunarea generală a acţionarilor putea stabili o remunerare de circa 3,8 milioane de lei. A alocat totuşi „doar“ 3,2 milioane (pentru cinci persoane), de cinci ori mai mult decât în anul 2010.

Controlorii atrag atenţia însă asupra faptului că stabilirea recompensei pentru funcţionari s-a făcut în funcţie de un singur indicator financiar, cel al profitului, „fără a se ţine cont că în această perioadă creanţele şi datoriile pe termen scurt au înregistrat o creştere semnificativă“.

Potrivit datelor Curţii de Conturi, în 2011 creanţele Tutun-CTC s-au majorat de circa două ori faţă de 2010 – de la 23,6 milioane de lei până la 54,5 milioane, iar datoriile pe termen scurt – de la 25,5 milioane de lei până la 49,4 milioane.

Membru în opt consilii

La Moldtelecom, managerul şi membrii 
consiliului ridicau prime grase,
chiar dacă veniturile companiei
erau în scădere. Foto: CIJM

 

Pe de altă parte, unii funcţionari, inclusiv viceminiştri, şefi de agenţii şi consilieri ministeriali, fac parte din cinci-şase şi chiar opt consilii şi, astfel, adună sume de zeci de mii de lei pe această cale. De exemplu, Tudor Copaci, şeful Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), figurează ca membru al consiliului de administraţie la opt companii; Octavian Calmâc viceministru al Economiei – la şase; Iurie Marcov, consilierul vicepremierului Valeriu Lazăr – la şase; Victor Barbăneagră, viceministrul Finanţelor – în patru.

Auditorii mai susţin că, deseori, desemnarea reprezentanţilor statului, nu se face pe criterii clare şi transparente. Unele locuri în consilii sunt chiar „moştenite“. De exemplu, încă de pe timpul guvernării comuniste, şeful Fiscului – indiferent cine ocupă postul – reprezentă interesele statului la CET-2 şi Calea Ferată a Moldovei. La unele întreprinderi, precum Poşta Moldovei, numărul funcţionarilor din consiliu ajunge la 13, chiar dacă aceasta nu este cea mai mare şi profitabilă companie. În schimb, unii angajaţi din ministere nu apar în niciun consiliu.

Muncă de bază sau activitate formală?

Tudor Copaci, directorul APP, spune că aceasta este munca sa: să reprezinte interesele statului în companii cu capital public. „Dacă am fost desemnat de conducerea Ministerului Economiei în mai multe consilii, care e problema?“, ne răspunde cu o întrebare şeful Agenţiei Proprietăţii Publice.

„Nu vreau să comentez care este situaţia la alte companii, dar la întreprinderile subordonate Ministerului Economiei, consiliile aprobă un plan de afaceri şi, dacă acesta nu este realizat, atunci nu se achită nici recompense“, a precizat Tudor Copaci.

Controlorii Curţii de Conturi atrag atenţia că implicarea concomitentă a acelorași persoane în reprezentarea intereselor statului în mai multe întreprinderi diminuează eficienţa activităţii lor şi că, de multe ori, această funcţie e doar o formalitate. Mai mult, afirmă auditorii, există riscul ca interesele statului să sufere din această cauză.

Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare, consideră că în acest domeniu este nevoie de o mai mare transparenţă, inclusiv să fie publicate datele privind remunerarea de care beneficiază funcţionarii statului. „Fără transparenţă este dificil să afli dacă există sau nu conflict de interese. Totodată, sunt necesare reguli clare de desemnare a persoanelor ce vor apăra interesele statului într-o companie sau alta“, a afirmat Sergiu Ostaf.

CIFRA: 1,2 milioane de lei. Cu atât a fost remunerat reprezentantul statului la Tutun-CTC în perioada 28 octombrie 2010-23 mai 2012. 

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fi-i activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în nici un fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.   

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii